1,392 matches
-
greco-catolică) în anul 1702. Ca un rezultat al efortului constructiv și de emancipare națională a micii nobilimi românești poate fi considerată această mică si valoroasă biserică din Săndulești. Monument de proporții relativ modeste, lăcașul de cult este asemănător, ca plan, ctitoriilor cneziale din ținutul Hunedoara, ca bisericile din Bârsău și Leșnic, construite în secolul al XV-lea. Biserica din Săndulești este compusă dintr-o absidă poligonală cu unghi în ax, un naos aproape patrat și un pronaos, având contraforți pe fațadele
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești () [Corola-website/Science/306987_a_308316]
-
onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicᘰionar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalităᘰi clujene (1800-2007), Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500 BIBLIOGRAFIE Cărți · Bisericile din Feleac ᗰi Văd, două ctitorii moldoveneᗰti din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ - Ikonen aus der Maramureᗰ, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. · Pictură românească din Transilvania - Die rumänische Malerei în Siebenbürgen (sec. XIV-XVIII), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. · Monumente istorice ᗰi de artă religioasă din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de istoria artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare). Dicᘰionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 2003. · Biserică episcopala din Văd. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2004. · ᗠtefan cel Mare ᗰi Transilvania. Legături culturale ᗰi artistice moldo-transilvane în sec. XV-XVI, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2004. · Biserici de lemn din Maramureᗰ, Editura Academiei Române, Bucureᗰti 2005 · Istoria Transilvaniei, vol. III
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Maramureᗰ (sec. XV-XVIII), în Studii ᗰi Cercetări de Istoria Artei, tom 22, 1975, p.73-94. · Zugravi ᗰi centre româneᗰti de pictură în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XIX, 1976, p.103-125. · veche ctitorie românească - biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane româneᗰti din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Monumente istorice ᗰi de artă, 1977, 46, nr.1, p.51-61. · Zugravi de
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
111-113. · Pictură icoanelor din Moisei ᗰi iradierea ei în zonele înconjurătoare în veacul al XVII-lea, în Marmaᘰia, 4, 1978, p.325-340. Inscripᘰii româneᗰti din Transilvania (sec. XIV-XVIII), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, 265-277. Două ctitorii româneᗰti din sec.al XVI-lea: biserică Sf. Gheorghe ᗰi mănăstirea Lupᗰa, în Acta Musei Napocensis, XVI, 1979, p.621-631. Relaᘰii artistice în pictură românească din Transilvania ᗰi Banat în sec. al XVIII-lea, în Tibiscus, V, 1979, p.233-236
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, p.377-391. Un valoros ansamblu de pictură ᗰi sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p.157-176. (în colaborare cu A. A. Rusu) Noi date privind activitatea unor pictori români în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
XXVIII, 1987-1988, p.157-176. (în colaborare cu A. A. Rusu) Noi date privind activitatea unor pictori români în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p.883-892. · 500 ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din Feleac, ctitoria lui ᗠtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Albă Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictură veche maramureᗰeană, tezaur de istorie ᗰi artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Ruina Sfinții Împărați din Târgoviște. Note istorice, BCMI, an III, 1910, pp. 125-133. Curțile domnești brâncovenești. Curți și conace fărâmate, BCMI, an IV, 1911, pp. 49-78. Lămuriri asupra Buzeștilor (după pisaniile fundațiunilor lor), BCMI, an IV, 1911, pp. 119-124. O ctitorie mitropolitană. Biserica din Râmeștii-Vâlcei, BCMI, an IV, 1911, pp. 130-132. O tocmeală a lui Matei Basarab, BCMI, an IV, 1911, p. 148. O Biserică Domnească, BCMI, an IV, 1911, p. 149. Mormintele din Biserica Precista, Bacău. Raport adresat Comisiunii Monumentelor
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
fost scrisă, în forma păstrată până astăzi, în Maramureș, probabil între 1390 și 1410, fiind ea însăși rezultatul unei documentări asidue din diverse izvoare întreprinse de cărturarul anonim. Acesta ar putea fi, crede istoricul, unul dintre monahi mănăstirii din Peri, ctitoria fraților Drag și Balc (1391) înălțată la rang de stavropighie de către Patriarhia constantinopolitană. O. Pecican crede că la originile legendei culte se află o tradiție orală circulantă atât la sudul, cât și la nordul Dunării. Originea venețiană a fraților Roman
Roman și Vlahata () [Corola-website/Science/307217_a_308546]
-
fanariot luminat, iubitor de cultură și inițiator de reforme, și-a propus ridicarea unui măreț locaș de rugăciune care să aibă și funcția de reședință domnească, și care prin dimensiuni și bun gust să îl reprezinte. Locul ales pentru impozanta ctitorie a fost coama "dealului Văcărești", cum era cunoscut de bucureșteni, de fapt un promontoriu al cornișei terasei inferioare a Dâmboviței, care domina capitala în partea de SE. Construcția începută în 1716 a fost curând întreruptă din cauza răpirii domnitorului de către un
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor Balș. Mănăstirea Râșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste și avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din ctitoriile lui Petru Rareș, cu picturi în frescă realizate de grecul Stamatello Kontras din Zante. De asemenea, au fost construite ziduri împrejmuitoare cu creneluri și turn, pentru a sluji la nevoie ca cetate. Sfințirea mănăstirii a avut loc la 9 mai
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu voia lui Dumnezeu s-a săvârșit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiți toate"". Inițial o ctitorie domnească de proporții modeste, mănăstirea s-a dezvoltat ulterior, devenind una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din trecutul Moldovei. Biserica a fost prădată în mai multe rânduri: La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Râșca a început să decadă
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
după care a plecat „în părțile Dunării, aproape de Isaccea, lângă apa numită Celic-Dere, unde a fondat un schit cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"”. O troiță amintește: „Aicea a fost biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil", a treia din Mănăstirea Celic-Dere, ctitorie a arhimandritului Athanasie și dărâmată de inundațiile din 1916. Spre aducere aminte s-a făcut această însemnare de arhimandritul Porfirie Ștefănescu în 1976]]-august 1977”. În 1901, episcopul Partenie Clinceni al Dunării de Jos (1886-1902) a pus temelia actualei biserici
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
veacuri aceste locuri, favorizată de configurația naturală a terenului, păstrându-și nealterate tradiția, prestigiul precum și frumusețea și robustețea construcției. Monumentul se numără azi, prin îndepărtatul său trecut istoric, între așezările mănăstirești cu renume din Județul Olt, fiind contemporană cu alte ctitorii domnești și boierești din vecinătate. Încărcată din belșug de istorie, Mănăstirea Clocociov apare în peisajul orașului Slatina nu după mult timp de la prima lui atestare în anul 1368, devenind mai apoi un adevărat simbol al ținutului, prin viața autentică pe
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
mânăstirii îi este atribuită marelui dregător Diicu Buicescu vel agă, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu soția jupâneasa Dumitra și cu mama sa, jupâneasa Mara. Cert este că zidirea bisericii vechi a început în 1645 și a durat câteva luni. Ctitoria lui Diicu Buicescu mai conținea însă și câteva chilii și incinta de zid. Nu se cunosc datele finalizării întregului complex și a pictării bisericii. O tradiție spune că domnitorul Matei Basarab, urmărit fiind de turci, s-a ascuns în scorbura
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
ca urmare a jafurilor, a primului război mondial, precum și a cutremurelor din secolele XIX și XX, care au dus la totala sa degradare. În primăvara anului 1976, stabilindu-se aici Ieromonahul Visarion Coman și câteva monahii de la Mănăstirea Sucevița, străvechea ctitorie Clocociov, aflată în paragină, fără turle, cu soclul plin de igrasie și pereții adânc fisurați, a intrat într-o nouă fază de viață. Cutremurul din 1977 lăsând urme adânci, s-a simțit nevoia unei restaurări totale între anii 1980-1981, restaurare
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
1989. În anul 1989, revine în Basarabia unde slujește ca preot la Catedrala "Nașterea Domnului" din Chișinău. La data de 25 mai 1990, arhimandritul Petru este numit stareț la Mănăstirea "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" (mai cunoscută ca Mănăstirea Căpriana), veche ctitorie voievodală. La data de 20 iulie 1990, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a ales doi monahi moldoveni în funcțiile de Vicari ai Arhiepiscopiei de Chișinău: pe arhimandritul Petru Păduraru ca episcop de Bălți și pe egumenul Vichentie Moraru ca
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
învățat, cel mai probabil român de neam, fapt dovedit atât de cele trei gramate de hirotonire păstrate în arhiva Consistoriului din Odesa, care menționează că sunt traduse din limba română, cât și din pisania bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, ctitoria să, scrisă de asemenea în limba română. Daniil a întreprins o amplă activitate de reorganizare a eparhiei, înființând noi subdiviziuni administrativ-canonice, pentru a gestionare mai ușoară a teritoriului foarte întins al acesteia. Astfel în Ucraina Hanului (Edisanul sau ținutul Oceacovului
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
preoți ortodocși (religia feudului Berenoi Gheorghe fiind calvină). Pictura are o semnificație aparte: imaginile ilustrând scene din Săptămâna Patimilor, iar ostașii ce-l batjocoresc pe Hristos poartă straiele popoarelor, care au asuprit poporul român din Transilvania de-a lungul veacurilor. Ctitorie a Preotului Nerva Florea. În anul 1939, noul preot al Ghelarului, având în vedere numărul în creștere al locuitorilor satului a început construcția unei mari și monumentale biserici. Acest preot, Nerva Florea, era originar dintr-un sat dn Munții Apuseni
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
altădată nesfârșiți, cât și unei puternice tradiții în arta lemnarilor. Odată cu închegarea structurilor statale, în evul mediu, arhitectura de zid a concurat și înlocuit progresiv pe cea de lemn. În Țara Românească și Moldova a avut loc mai întâi prin ctitorii domnești și boierești, continuate mai târziu și de cele obștești. Acest proces a fost susținut prin legi în Ardeal încă din secolul 18, iar după 1848 ierarhii ardeleni au cerut țăranilor să-și înlocuiască vechile biserici de lemn, identificate cu
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
din urmă, meșterii de lemn au preluat și adaptat, în timp, unele elemente formale și decorative din modelele de zid. Acest fenomen se remarcă îndeosebi în Vâlcea și Argeș unde arhitectura religioasă a fost dominată încă de timpuriu de marile ctitorii de zid. În secolele 18 și mai ales 19 multe biserici de lemn din această zonă au fost tencuite și pictate imitând înadins pe cele de zid. Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu iconostase, altare sau pridvoare
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
această zonă au fost tencuite și pictate imitând înadins pe cele de zid. Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu iconostase, altare sau pridvoare de zid. În Moldova, pereții înalți și absidele laterale sunt elemente preluate din marile ctitorii de zid din mănăstiri. În Ardeal, turnurile sunt inspirate de modele gotice sau baroce din arhitectura de zid. Tradiția ridicării bisericilor de lemn s-a dovedit foarte puternică în mediul rural până în a doua jumătate a secolului 19. Din acest
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
în orașe, în curți de spitale, episcopii, muzee sau mănăstiri. Pe de altă parte se poate constata că mai peste tot unde bisericile de lemn au fost părăsite și se degradează, enoriașii împreună cu păstorii și ierarhii lor au investit în ctitorii noi. De la an la an numărul bisericilor de lemn părăsite crește, iar interesul comunităților de a le întreține scade. Din cele care încă sunt în uz multe sunt grav alterate de modernizări inadecvate, dacă nu prefăcute din materiale noi. Cât
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]