1,160 matches
-
de ei: cele de sub masă, de sub scăunele și scaune, dintre scaunele cu speteaza lipită de marginea mesei și plafonul format de partea dinăuntru al tăbliei acesteia, de dincolo de hainele atârnate în cuier sau de faldurile draperiei acoperind caloriferul, cel al culcușului alcătuit de brațul pe care mă sprijin când scriu și de pieptul rezemat de muchia biroului... Ce cărți geniale ar fi scris motanii noștri despre spațiul închis dacă nu ar considera literatura, cum mă tem că o consideră, drept o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prin omătul-ndesat... Și mult după-aceea, multă vreme, Oglinda apei a tot tremurat. I. Olteanu (1988) Bolnavă trupește și sufletește, epuizată fizic și năucă de durere, cățeaua se întoarce, cu ultimele puteri, spre ograda fiorosului ei stăpân, unde o aștepta culcușul pustiu, când: Deasupra casei i-apăru pe zare, În locul lunii, unul din căței. Lesnea Luna sus, deasupra izbei, I se păru unul din puii ei. Blaga I se păru că luna pe casă ivită E unul din cățeluși. I. Olteanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Măicuța Ta iubita Cu inima greu rănită, Pe Măicuța-ndurerată Cu inima sfâșiata. După ce eu Te-am născut Iosif leagăn Ți-a făcut, Așternut Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit, Dar acum, Fiule Dulce, Ți-ai făcut culcuș pe Cruce Și de-acolo în pământ, Sub o piatră de mormânt. Picioare și mâini iubite De piroane-s găurite, Capul tot e-mpuns de spini, Ochii sunt de Sânge plini, Inima Ta iubitoare, O, ce răni adânci ea are, Sulița
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nanei, Panaite, învățător și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu - care salariu? - nu aveam. Iancu făcuse rost de bani. Îi dăduse moș Alexandru dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de impiegat. - Bine, fiule. Așa să fie. Domnul cu noi. și au coborât împreună. În birou, după ce a mai pus câteva așchii de traversă în sobă, nenea Jan a construit din scaune și o ladă care era pe acolo un culcuș pentru preotul sau mai degrabă călugărul sărman care se întâmplase să fie. A mai dat o raită prin stație. Ningea bogat și spulberat. Dimineața, în ibric de tinichea, puțin ceai și alături pâine, brânză, ceapă. - Luați, părinte, că abia pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de cerb înfricoșat. «Așează-te și mănâncă!», îi spuse don Calabria, acomodându-l pe un scaun și punându-i în față porția sa de la cină. Apoi, a unit trei scaune, și-a pus salteaua peste ele și a pregătit un culcuș cald pentru aceea făptură înfricoșată. El s-a întins să doarmă pe niște scânduri de lemn ude. «Mâine o să avem grijă să-ți regăsești familia. Acum dormi liniștit!». Văzându-l ghemuit sub pături părea o grămăjoară de oase nemișcate: «Bietul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! Cosmin se oprește din meșterit. I s-a părut? Parcă a auzit cântecul unui greieraș. Nu poate fi adevărat. Greierașii și-au găsit demult un culcuș pentru iarnă . N-au cum să cânte pe o așa vreme neprietenoasă. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! - Unde ești negriciosule? întreabă băiatul, auzind din nou căntecul cunoscut. - Aici, în crăpătura acestei scânduri pe care te pregătești tu s-o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
concizie incantatorie: Cum lumea veche, în cleștar, Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou.î Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din trei atlazuri e culcușul Din polul plus În care doarme nins albușul De unde glodul Pământurilor n-a ajuns. În ciclul Uvedenrode se expun inițiatic cele trei faze de experiență erotică (venerică, intelectuală și astrală) cu încercarea de a se crea o viziune extatică a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Herodot că s-a luptat gigantul Thiphon cu Zeus. În papirusurile egiptene Seti sau Thyphon cum l-au botezat grecii, este înfățișat ca un monstru, jumătate șarpe și jumătate om, venit de la marginile pămîntului din nordul îndepărtat, unde își avea culcușul pe un munte înalt fiind ,,fiul pămîntului”. Herodot ne transmite o legendă care spune că Hercule, feciorul grecilor însă-mînțătorul multor neamuri, aflîndu-se el prin nordul Istrului cu ceva treburi serioa- se a întîlnit-o pe Echidna, regina din țara arimilor, o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
corectă a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 4 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ,, Prin vișini vântul din grădină Cătând culcuș mai bate-abia Din aripi, și-n curând s-alină, Iar roșul mac închide floarea, Din ochi clipește-ncet cicoarea Și-adoarmea-apoi și ea. Eu cred c-a obosit pădurea, Căci ziua-ntreagă-a tot cântat Și tace-acum gândind aiurea. Sub dealuri
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
autorul stilizează poezia populară, versul sunând deseori arghezian: „Mohorât și cu zâmbre la gură/ de-atâta clacă și umblătură/ Mă-ntorceam la miezul nopții din sat/ ca un pui de satană-nțărcat” (Ucigă-l toaca) sau: „Unde mi-am încropit eu culcușul/ A venit și-a stuchit spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre iubirea neîmpărtășită
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
căreia tocmai îi supraviețuise. În pofida bolii, Buddha și discipolii săi trec râul Kakuttha și se îndreaptă spre Kuśīnagara, capitala tribului Malla, situată la sud-est de Kapilavastu. După o călătorie istovitoare, Buddha se simte epuizat fizic și Ănanda îi pregătește un culcuș sub un tufiș de săla. Discipolul preferat izbucnește în hohote de plâns, dar muribundul, cu o privire liniștită, îl consolează, așa cum făcuse și Socrate înainte de moarte cu discipolii săi: „Destul, Ănanda; încetează să te chinui și să jelești. Nu-ți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a fost. Când am fost arestat În ’53, seara i-am spus unchiului că plec și voi veni peste o săptămână, două, nu era problemă, puteam să merg, să vin, că dormeam În pod, În fân... Era iarnă, dar aveam culcuș În fân, și seara, noaptea, am plecat... Când, după un kilometru, ce mi-o venit, să mă Întorc... fără nici un motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric. Și, când mi-am aranjat culcușul, deja, În timpul ăsta, or Început câinii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric. Și, când mi-am aranjat culcușul, deja, În timpul ăsta, or Început câinii să latre. Îmi dădeam seama că era adevărat ce-am visat... Am stricat tot culcușul să nu se vadă, cerga am aruncat-o În altă margine, acolo În pod, m-am dat jos, cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cum m-am trezit, repede m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric. Și, când mi-am aranjat culcușul, deja, În timpul ăsta, or Început câinii să latre. Îmi dădeam seama că era adevărat ce-am visat... Am stricat tot culcușul să nu se vadă, cerga am aruncat-o În altă margine, acolo În pod, m-am dat jos, cum era șură, locul unde se ține fân sau ceva... și aveam poartă Înspre curte și Înspre afară. Am vrut să ies
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la o familie de țărani. S-au gândit c-acolo n-o să-i caute. Și era noaptea pe la 12, că s-au și speriat săracii oameni, dar au fost drăguți, i-au primit și i-au adăpostit, le-au făcut culcuș În podul de la grajd, că acolo aveau ei fân pentru vite. Și au stat o săptămână acolo la Apa... La Început, fratele i-a rugat pe verișorii aceia să nu mă anunțe pe mine, ca nu cumva să fiu Întrebată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anterior părea că o evită pe a celorlalți, a prins altitudine și siguranță. La sunetul soneriei că pauza dintre acte s-a sfîrșit avea deja alura din fotografia cu care își ilustrează textele: lipită de piept, mîna stîngă își găsise culcuș în subsoara mîinii drepte, iar antebrațul acesteia susținea pipa într-un gest - i-aș zice - retoric. * În ultimul vis pe care l-am avut dimineață, mi-a apărut „Califul” (Eusebiu Camilar). Ca și în precedentele dăți, m-a asigurat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din nou, Întrebările În fața pietrei. În fața eroului necunoscut al urgiei de ieri. Aici, În Cetatea Cărții Eterne, În Ierusalimul asediat de urgia de azi. Nu doar pietrelor eterne le vorbește. Primo Levi Întreabă, din nou, pe cei care trăiesc În culcușurile efemerității și se Întorc, seara, Între fețe fraternizate de spectacolul ultimei explozii de frenezia care transformă corpul și mintea și sufletul În bombe năprasnice. Întrebați-vă dacă om este cel care devine proiectil. Întrebați-vă dacă om este robotul care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca voinicul să doarmă liniștit." și atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi rămas treaz în fața iminenții sosirii sale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
multe ori la Lyon, dar găseam de cuviință să folosesc cei câțiva soli ce-mi rămâneau plătind mai degrabă o pâine decât un adăpost; căci eram amenințat mai puțin să mor de somn, decât de foame")287. "Tocmai îmi făcusem culcușul pe o bancă de acolo, când un abate, trecând pe stradă și văzându-mă culcat astfel, se apropie de mine și mă întrebă dacă eram lipsit de adăpost. Îi mărturisii toată povestea mea, și el păru mișcat; se așeză alături de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu aveau ca acum înlesnirile unei vieți ușoare; metalele care nu erau nobile, nu aduceau îndestularea; dar omul avea inimă și asta făcea totul: ospitalitatea nu era de vânzare și virtuțile nu se vindeau"327. Merseră să-și facă un culcuș în piața publică dar nimeni nu le oferi adăpost și rămaseră sub cerul liber, contrar regulii generale care spunea că "drumețului lipsit de toate va avea tot ce-i trebuie"328. Un bătrân, străin de oraș, fiindcă era și el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lumină ceea ce este trecut sub tăcere, ne-spus. Intruziunea soldatului rătăcitor apare ca o tentativă de viol a unei conștiințe, aceea a unui individ căruia îi observăm gesturile, atitudinile, ticurile, lapsusurile, falsele mișcări, actele ratate, individ scrutat, descifrat în ascunzătoarea, culcușul său. Este vorba într-adevăr de a descoperi individul ca istorie și de a-l face să se destăinuiască, să se povestească, să mărturisească. Tânăra fată și fugarul este romanul absolut pasionant al unei ospitalități constrânse în care naratorul este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
raport metonimic. Imaginea câinelui cu ghearele sale (împotriva cărora naratorul s-a luptat ținându-l de cele patru labe) este frecvent utilizată de Kafka pentru care a scrie înseamnă a se așeza în poziția unui câine 610 care își face culcușul, a unui șobolan care își sapă vizuina, a unei cârtițe care scociorăște cu ghearele. Oaspetele limbii Kafka a spus că el este "oaspetele limbii germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și simțind "un fel de beatitudine fizică, rezultat al acordului perfect al organelor", condiție optimă pentru a fi receptiv la mesajul cărții pe își propune să o parcurgă. Cu mintea destinsă, în timp ce afară se înstăpânesc zăpada și frigul, în acest culcuș semnificând interiorizarea și modificarea sensibilității, el este gata să urmeze aripile visării, cu una de umbră și alta de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet de vechi porțelan striat". Acest cititor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]