1,806 matches
-
Altădată, în martie 1987, ne scria despre urmările altei secete, ale cutremurului din 1986, care i-au afectat livada, casa și singurătatea: „Seceta..., de urma ei n-am făcut nimic în grădină, doar via a fost mai norocoasă, dar la cules boabele erau stafidite”. Tocmai terminase curățenia cu ajutorul surorii și al cumnatului și alte greutăți au apărut: „Au stat la Dodești până pe 26 august iar după aceea a venit cutremurul, care a fost nedrept cu mine: mi-a făcut mari stricăciuni
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
preda următorului. Deplasarea se poate face în linie dreaptă sau în șerpuire printre obstacole (elevi , stegulețe). Procedee de transportare a mingilor: 1. între palmă și antebraț; 2. între palmă, antebraț și șold; 3. echilibrate în palme, cu brațele întinse lateral. Culesul cartofilor Aceeași formație ca la „mingea purtată„ , folosind 3-4 mingi. Varianta 1. - primul aleargă purtând mingile și depunând câte una în fiecare cerc, continuă alergarea, ocolește un semn, iar la întoarcere culege mingile și le predă următorului. Varianta 2. - primul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
îmbogățirii personale și deci prin însușirea colectivă a roadelor muncii. Această idee își are rădăcinile în timpurile cele mai străvechi, când precaritatea condițiilor de supraviețuire a triburilor primitive îi obliga pe oameni să pună în comun produsele vânătoarei și ale culesului de fructe. Mai târziu, Platon și apoi Părinții Bisericii au întărit această idee condamnând îmbogățirea individuală, sursa unei capacități care pervertește omul și societatea. Această condamnare a dus la apariția, odată cu Thomas Morus în secolul al XVI-lea, a unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și se lamenta zgomotos, În vreme ce Într-un sat din apropiere fetele dansau În mijlocul ulițelor, cu gesturi uimitoare. Își amintește că a văzut la Châtres (astăzi Arpajon) bărbați și femei care alergau la lumina torțelor, dansând și tropăind pentru a sărbători culesul viilor. Nu departe de acolo, nu se mai satură să admire, la un castel, tisele și arbuștii tunși sub forma unor personaje pitorești sau preluate din mitologie, pe care le enumeră. Răsturnare de situație, același Hentzner, trecând prin Toulouse, se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUMNUL (1818-1866), cărturar ardelean, profesor la Cernăuți în Bucovina, promotor al mișcării de emancipare din 1848, specialist în lingvistică, autor de manuale și de studii în care își expune principiile fonetice în normarea limbii române. Lucrări de referință: Lepturariŭ rumînesc cules de-n scriptorĭ rumînĭ, 3 vol., Wien 1862-1865 (Antologie); Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen, Wien, 1864, Cernăuți, 1882. Marcus Fabius QUINTILIAN (cca 35-96), retor antic care a elaborat, în secolul I, un manual de referință pentru predarea și însușirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 349. footnote> . Cea de a doua direcție s-a concretizat în realizarea de manuale și organizarea unei biblioteci școlare. Lucrarea care l-a făcut cunoscut în cea mai mare măsură a fost Lepturariu românesc cules den scriptori români, publicat în 4 volume (volumele II și IV avînd cîte 2 părți), între 1862 și 1865 și care reprezintă una dintre primele încercări de istorie a literaturii române, dublată de antologie de texte populare sau culte apărute
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
intră în curte part. intrat, -ă nom. intrarea, intratul A PĂTRUNDE Ion pătrunde în pădure part. pătruns, -ă nom. pătrunderea, pătrunsul A PLECA Ion pleacă la mare cu Ioana part. plecat, -ă nom. plecarea, plecatul A REVENI Ion revine de la cules căpșuni part. revenit, -ă nom. revenirea, revenitul A SOSI Ion sosește luni la Paris part. sosit, -ă nom. sosirea, sositul A VENI Ion vine diseară de la Cluj part. venit, -ă nom. venirea, venitul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DISPARIȚIE REFLEXIVE A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul se limpezește la câteva zile de la cules tranz.: Ion limpezește rufele part. limpezit, -ă nom. limpezirea, limpezitul A SE LOVI Ion se lovește la deget tranz.: Ion își lovește nevasta part. lovit, -ă nom. lovirea, lovitul A SE LUMINA Dimineața, camera se luminează tranz.: Ion luminează camera
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe tine. Am citit rândurile de la tine cu mult drag, văd și eu, cu adevărat, nu ai fost vinovat, ci împrejurările au fost de așa natură, că nu ai scris. Am înțeles că timpul ți-l petreci destul de frumos, la cules și mai ales la țară. Adevărat, luna te îndeamnă la dragoste dar în cazul nostru nici de asta nu am profitat. Dar nu e timpul trecut, să câștigăm ceea ce nu am știut să facem astă vară, mai ales din cauza mea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
biblioteca Academiei. Deocamdată, vremea e bună, iarna cât se poate de blândă și trece ușor, așa că nici nu ne dăm seama când o să ne trezim în primăvară. Am fost în cursul lunii octombrie, într-o duminică, la Ilie Tălășman, la culesul viei, cu care ocazie, l-am întâlnit și pe Costică Tălășman, care n-a luat parte la reuniunea din 1972. Ei sunt bine sănătoși și mai rămân în serviciu, probabil, până în vară. Dorindu-ți, încă o dată, multă sănătate, închei în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o matcă tare frumoasă. În această vară, până la un timp, n-a fost cules și matca a depus ouă multe astfel înmulțindu-se au dus la roire până s-au depopulat și s-au slăbit. La un timp, a apărut cules masiv și matca n-a mai avut loc să-și exercite misiunea, ducând la îmbătrânirea albinelor. Tu ne-ai scris din preocupările tale, noi de ale noastre. Nu știu dacă te interesează stupăritul, ocupație foarte frumoasă și rentabilă. Acum nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la urmărirea unor anumite chestiuni și a precizat orientarea căutării în funcție de datele pe care șefii doresc să le cunoască. Ca orientare, ordinul a prezentat și un model orientativ privind un plan de căutare: Plan de căutarea (lucru). Problema... Informații de cules asupra Obiectivul Ordinea de urgență Mijloace normale Mijloace suplimentare Realizări Ședințe FDC Liceul A II Agent Ionescu Informator Material Șc. Normală B III Comisar Marin Propagandă Elev Georgescu I Comisar Popescu Etc. Elev Mihnea IV Agent Gheorghe Ordinul a indicat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali și umani. ... (2) Vinurile cu denumire de origine pot fi obținute prin respectarea unor condiții speciale referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, conținutul în zahăr al strugurilor la cules, tăria alcoolică naturala și cea dobândită a vinului, producția maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic și organoleptic, ambalarea, etichetarea și efectuarea controlului. ... (3) Denumirile de origine pot fi acordate și unor vinuri speciale, vinarsuri, precum și
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
52 și 86% în volume, alcool de origine viticolă sau alcool alimentar rectificat, cu tăria alcoolică de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiți ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie să aibă, la cules, un conținut în zahăr de minimum 204 g/litru. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor licoroase este cuprinsă între 15 și 22% în volume, iar conținutul lor în zaharuri este de minimum 80 g/litru. O parte a tăriei alcoolice dobîndite
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
cu arme cu aer comprimat și alte atracții. Stilouri, creioane, ștampile, table de ardezie sau table de desenat, benzi pentru mașinile de scris sau benzi asemănătoare destinate pentru imprimare, tușiere și produse asemănătoare; cretă, acuarele, mine de creion; litere pentru cules manual. Umbrele, parasoluri, bastoane, cravase, biciuști (inclusiv detaliile), garniturile, furniturile și articolele pentru acestea; copci, butoni, nasturi, fermoare; forme pentru nasturi și alte detalii pentru nasturi, detalii pentru fermoare. Linoleum. Peruci, bărbi, gene și sprâncene false. Obiecte fabricate pentru sărbători
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
cît înțelegi, dar ochii plecați, răspuns scris-cititul pe circuit alternativ, completez o integramă, adică respectă regula, nu căuta cu ei, răspunsul n-o să-l ai! Sîrca Stațiunea de cercetare pomicolă Iași vagonabil tunel non-vegetal, mere de vagon, mere din vremea culesului și ploaia din picături pe geamuri, pe loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și din piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
harbuz în mînă rotund, oligofrenă, nevasta nu știe românește, cum îți dai seama că e oligofrenă? și apoi doar au vorbit normal și vorbeau pe românește între ele! mergem după gălbiori, ăștia de toamnă sînt mai uscați, mai greu de cules, anul trecut hribi, gălbiorii ieftini de tot, un leu! dar acum hribi nu prea sînt, de la cinci, cinci fără un sfert plecăm de acasă, două ore pînă pe munte, înspre Borsec, de la Jolotca, face cursă cu mașina să strîngă, trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
barbari, villa prezintă, în centrul său, o zonă cultivată, încercuind locuința stă-pînului, colibele sclavilor sau ale țăranilor și clădirile de exploatare e ceea ce se numește ager și o fîșie de pămînturi necultivate și de păduri, în care se merge la cules, vînătoare sau tăiat de lemne: saltus. Pe lîngă aceste mari domenii, erau păstrate mici exploatări cultivate de țărani liberi: mansele 15. Insecuritatea permanentă și declinul activităților negustorești au determinat declinul orașelor, foare inegal, după regiuni, în Marea Britanie, odată cu cucerirea ango-saxonă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Adjudu Vechi și-au dat întâlnire cele trei ursitoare pentru a croi drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au dăruit o minte ageră, putere de muncă, viziune adâncă, neastâmpăr în analiza viului, naturii, a lumii. Prima parte a copilăriei și-a petrecut-o pe meleagurile domoale ale văii Siretului. E posibil
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de aprovizionat. Unele din muncile caracteristice perioadei de toamnă erau : tăiatul, legatul, căratul și desfăcatul porumbului ; tăierea și aducerea lemnelor din pădure ; scoaterea sfeclei, cartofilor și depozitarea lor ; aratul și însămânțatul grâului și orzului de toamnă ; căratul și depozitarea furajelor ; culesul viei și prepararea vinului etc. În perioada de iarnă, treaba mamei se împărțea în două domenii : una în calitate de « gospodar » și cealaltă de gospodină. Sunt foarte multe de spus despre munca ce o făcea mama. În anul 1961, la vârsta doar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
acum, ca străin, el trebuie să achite, pentru propriul său vin, așa numitul vădrărit: o contribuție obișnuită în Moldova, care se ridică la 6 kr. pe vadră, adică circa 7 măsuri de-ale noastre, și care trebuie plătită chiar la culesul viilor. Toate celelalte mijloace și mărfuri, pe care trebuie să le aducă din Moldova, pentru satisfacerea nevoilor casnice, sunt supuse unor jumuliri asemănătoare de către vama moldovenească. Această povară a vămii moldovene urmărește intrarea și ieșirea produselor sale până la granița cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și își accepta destinul aici în Viena, s-au năpustit pe capul său și restul necazurilor, o dată cu izbucnirea războiului în anul 1788. El a pierdut un capital de 30.000 de guldeni rezultat dintr-o herghelie de 216 cai, din culesul viilor care i-au fost incendiate pe timp de 3 ani, dintr-o distilerie și din alte bunuri economice de mare importanță. Un destin tragic în toate privințele și din toate punctele de vedere! E aproape de necrezut că atâtea necazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cere prea multă muncă și lasă prea puțin timp liber. Și acesta este un fapt pe care anchetele de teren l-au confirmat din plin : chiar practicată rudimentar, agricultura cere o muncă mai îndelungată și mai grea decît vînătoarea și culesul și nu produce la fel de mult. De aici și problema pe care și-o pun istoricii și etnologii : dacă agricultura nu era nici necesară, nici dezirabilă, de ce a mai apărut ? Se discută cu aprindere pe această temă de vreo treizeci de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pentru a explica apariția unor noi specii naturale. S-a observat de asemenea că, la începuturile ei, agricultura pare să se fi limitat foarte multă vreme la producții secundare ca importanță, destinate să acopere unele lacune sezoniere ale vînătorii și culesului. Privind însă lucrurile dintr-o perspectivă mai generală, se recunoaște de comun acord că nici agricultura, nici domesticirea animalelor nu au avut drept cauză satisfacerea unor nevoi pur economice. Animalele domestice au fost un lux, un semn al bogăției, un
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]