1,631 matches
-
-o moștenire... națiunilor"59. Dar acum, la 14 decembrie (sau, pe stil nou, la 27 decembrie) 1916, deputatul Iorga a luat cuvîntul în Cameră (acum în exil la Iași) ca să răspundă unui apel al Coroanei; cuvîntarea aceasta a fost punctul culminant al carierei sale60. A remarcat cu mîndrie că regele trecuse peste originea sa germană și a cerut de mai multe ori înfăptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: "În trecut, mulți dintre noi au suferit; dacă am devenit ceva de-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ale lui Iorga cît pentru dinamismul, energia, randamentul și "forța lui cosmică". Critica lui Eliade avea drept obiect activitățile savante, politice și literare ale lui Iorga. Atitudinea sa critică a devenit mai dură în articolele ulterioare, admirația descrescînd proporțional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucrării lui Iorga Eseu de sinteză a istoriei omenirii. Care erau obiecțiile lui Eliade? Înregistrăm obișnuitele acuzații la adresa metodei lui Iorga: prea multă grabă în munca sa, precum și nealegerea celor mai adecvate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
moartea lui Iorga. "Școala nouă" și-a publicat propria revistă istorică, "Revista istorică română" . Directorii ei erau Gheorghe Brătianu, P. P. Panaitescu, Scarlat Lambrino și Nicolae Cartojan 151. Confruntarea dintre Iorga și Noua școală de Istorie a căpătat proporții, punctul culminant fiind atins în 1936. Protagoniștii acestei confruntări erau (în afară de Iorga), C. C. Giurescu (1901-1978), P. P. Panaitescu (1900-1967) și Gheorghe Brătianu (1898-1953). Au mai fost și alți cîțiva istorici tineri mai puțin importanți care au participat la confruntarea aceasta și un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu înseamnă doar o bucată de pămînt, un stat sau o necesitate economică; ea nu este nici produsul unor tratate (care au creat-o), ci un suflet, o ființă elementară, aproape mistică"169. În conferința lui anticarteziană ținută în punctul culminant al controversei lui cu Noua școală, Iorga punea în antiteză spiritul sămănătorist cu cel al junimismului, cu spiritul raționalist al vechiului său dușman, Maiorescu: "Ar trebui oare să interpretăm istoria prin prisma unui raționalism formal și tern, golit de viață
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ungaria se putea opune Sistemului de la Versailles prin unitatea dintre simpatizanții naziști, conservatori, liberali și socialiști (ba chiar și comuniști). Dar acest lucru nu se aplica și României. Comuniștii români erau obligați să adopte o poziție antiromânească absurdă. În punctul culminant al dezbaterii, într-o atmosferă tensionată, a avut loc la Zürich, în vara lui 1938, Congresul Mondial de Istorie. Iorga a fost ales vice-președinte al Comitetului Internațional al Istoricilor (mai ales datorită sprijinului prietenului său, istoricul norvegian H. Koht, care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
69 183 Iorga, Un om, o metodă și o școală, passim 184 "Universul", 23 mai 1936 185 "Neamul românesc", 16 mai 1936 186 Generalități..., p. 348. Iorga a conferențiat și despre "raționalismul antinațional". Această conferință a fost ținută în momentul culminant al controversei, în ziua de 13 mai 1936. Memorii, vol. VII, p. 339 187Academia Română, Memoriile Secțiunii Istorice, Seria 3, vol. 19-14 188"Neamul românesc", 16, 17 și 21 august și 2 septembrie 1938 și Iorga, L'origine et la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
menționate în anexele 3a și 3b, pe teritoriile român și ucrainean. ... Nivelurile critice se vor comunica imediat organelor competențe de gospodărire a apelor ale celeilalte Părți. De asemenea, se vor comunica reciproc datele conform anexelor 3a și 3b privitoare la culminanta undei de viitura, postul hidrometric, râul Hmax, Qmax, și ora producerii. Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc evenimentele mai importante în legătură cu condițiile de scurgere a apei și starea lucrărilor de apărare care interesează cealaltă Parte din punct de
ANEXELE 1-12*) din 21 decembrie 2000 la Protocolul Sesiunii a II-a a împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997 (18-21 decembrie 2000, Odesa, Ucraina). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139440_a_140769]
-
1978, p.130Ă. Nu orice inspirație rezista verificării. Uneori o inspirație poate fi greșită, iar muncă de verificare poate să anuleze entuziasmul inițial. De aceea, deși se considera iluminarea sau inspirația fază în care procesul de creație ajunge la punctul culminant, operă nu mai devine valabilă fără a parcurge și etapă de verificare. Creatorului i se cere să fie suficient de detașat de operă să pentru a o putea examina, critică, distruge sau aruncă dacă este necesar. Dacă creația științifică se
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
în felul acesta problema unității și a multiplicității artelor, datorită unei tendințe a esteticii moderne de a trasa limite între diversele arte în corespondență cu diferitele tehnici ale creației 1. 1.1. Perioada elenistică Perioada clasică grecească este considerată punctul culminant al artei anti‑ ce. Imediat după căderea civilizației miceniene care a avut loc în secolul al XII‑lea î.Cr. și odată cu Evul Întunecat care i‑a urmat, în lumea greacă a înce‑ put un proces lent de dezvoltare a unor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dar cu o nouă mențiune ce se adresează calității expresive - mystérieux (misterios), pusă în valoare în mod suplimentar de registrul extrem grav în care este plasat discursul. Coda apare proiectată în stilul virtuoz al unei cadențe, construind gradat o ascensiune culminantă și plină de exuberanță, cu aportul esențial al indicației Tempo-en animant jusqu’à la fin (tempo -ul animându-se până la final). Investigațiile desfășurate de Richard Langham Smith pe baza manuscriselor lui Debussy atrag atenția asupra unei frecvente erori tipografice, potrivit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ului, se adresează în mod exclusiv liniei inferioare. Succedând cea de-a treia secțiune a lucrării (C - măsurile 100 - 125), cu revenirea primului material tematic (si minor) și o versiune comprimată a secțiunii introductive, coda (măsurile 126 - 157) afirmă punctul culminant al lucrării ( f - cresc. - ff éclatant, strălucitor), moment conceput în concordanță cu regulile Secțiunii de Aur. În circumstanța construcției acestui climax sonor, Walter Gieseking recomanda menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul figurației arpegiale din măsurile 126, și respectiv, 133. Coda
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
indică și sfera tonală a lucrării Poissons d’or. Investigațiile aprofundate consacrate muzicii debussyiste semnalează acuratețea și perfecțiunea construcției momentului de climax, proporțiile secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale, respectând cu precizie regulile Secțiunii de Aur (măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o ipostază mai lentă (au Mouvt plus lent), ordonarea într-o manieră minuțios elaborată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a climax-ului principal în cadrul construcției formale (măsurile 109 - 110) semnalează una dintre cele mai precise aplicații ale Secțiunii de Aur din creația debussyistă, 110 încadrându-se cu precizie proporțiilor din totalul de 177 al măsurilor. La nivel interpretativ, punctul culminant implică menținerea cu strictețe a aceluiași nivel de tempo, producerea unei eventuale relaxări inoportune a discursului determinând denaturarea caracterului său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și mai clar) și, astfel, conturarea unei imagini sonore mai strălucitoare. Analizând în raport cu regulile Secțiunii de Aur, Cloches à travers les feuilles oferă ipostaza unui echilibru perfect al proporțiilor, prin atingerea climax ului odată cu măsura 31. În contextul acestui punct culminant, este interesant de observat meticulozitatea cu care sunt notate planurile dinamice aferente fiecărei voci componente, Debussy făcând apel la suprapunerea a două valori contrastante ffpp. Efectul aceluiași moment apare potențat, în mod suplimentar, de stridența sonoră rezultată din folosirea abundentă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidente bogății de semnificații. În concepția liniilor fine și sinuoase ale evoluției sonore recunoaștem acea precizie remarcabilă, precum și eleganța grațioasă ce caracterizează prin excelență tehnica stampelor japoneze. Indicele ridicat al nivelului de tempo Animé ( ) determină percepția acestei piese ca punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales din caracterul precis al evoluției continue în valori de , expuse
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe parcursul întregii desfășurări a preludiului datorită diferențierii sonore ce se stabilește între cele trei planuri independente, integrate într-un spațiu dinamic general extrem de redus. Excepția de la această normă o va constitui în exclusivitate atingerea vârfului dinamic ce coincide cu punctul culminant al preludiului. III.3. Le vent dans la plaine (Vântul în câmpie) Atitudinea descriptivă a acestor pagini proiectează una dintre cele mai familiare imagini ale naturii surprinse de briza uscată a unui vânt de primăvară, ce bântuie suprafața întinsă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cvinte perfecte și micșorate; divergența sensului de evoluție a celor două planuri melodice, anterior expuse în trasee cvasi-paralele. Printr-o remarcabilă acuratețe a evocării, apariția intempestivă a unor scurte „rafale de vânt” (ce coincid la nivelul structurii conceptuale cu punctul culminant al acesteia) pun în valoare adevărate capacități de maestru ale lui Debussy în surprinderea cu fidelitate a efectelor realiste. Echivalențele sonore ale acestor instantanee naturaliste le recunoaștem odată cu izbucnirile violente ce debutează pe acordul de ( f ). Redarea exactă a indicațiilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu insistență și marcată, prin același ritm dublu punctat, de puternice acorduri de septimă, amplificând disonanța prin plasarea secundei mari în vârful dispunerii acordice. Aglomerarea semnificativă a discursului pregătește apariția motivului tematic secund, moment ce corespunde cu atingerea primului punct culminant al preludiului o violentă izbucnire de „fanfară” care copleșește auzul prin încărcătura sonoră. Densitatea scriiturii (acorduri masive de 8 sunete alternate cu figurații rapide desfășurate la interval de octavă) generează lărgirea ambitusului de discurs (fa# contraoctavă - ), atribuind astfel dimensiunii timbrale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reține atenția ca fiind un caz unic în creația debussyistă. Schimbarea metrică ( ) în asociație cu diminuarea valorilor de durată ale evoluției sonore () creează un fenomen de comprimare, care conduce la creșterea presiunii psihice a auditorului. Intensificarea sonoră atribuită acestui punct culminant determină activarea unui efect amplu de rezonanță, care să coincidă cu spațiul metric descris de afirmația motivului tematic. Acest fapt este permis, în același timp, și de sfera armonică a articulației motivice, respectiv scara hexatonală fa - sol - la - si - do
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dorește astfel evidențiat în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a treia structuri pentatonic anhemitonice se realizează avansarea precipitată (Un peu animé) spre registrul acut odată cu debutul secțiunii mediane. Alături de aportul timbral perceput prin modificarea de registru, punctul culminant al construcției arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea de-a patra a măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din cadrul structurii metrice își poate menține rezonanța printr-o reluare ușoară a acestuia, ulterioară execuției celui de-al doilea acord, și însoțită fiind de reactivarea pedalei de rezonanță pe ultimul timp al măsurii, astfel încât sonoritatea acordului introductiv să predomine. Punctul culminant al construcției arhitecturale (măsurile 59 - 61) se încadrează cu precizie proporțiilor Secțiunii de Aur, impunându se printr-o nouă ascensiune spre dinamici puternice de f și ff, ca metaforă sonoră a aceluiași gest al compozitorului de a opri Timpul în loc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu secvențarea sa prin același interval de secundă mică, echilibrează astfel senzația obsesivă a unei „prăbușiri” iminente. La nivelul scriiturii, momentul de climax al preludiului este marcat prin diminuarea valorilor ritmice ( ) și amplificarea semnificativă a dinamicii ( p - cresc - f ). Punctul culminant al structurii formale evoluează prin rezonanța aceluiași interval de secundă mică, prezentă în dubla sa ipostază - orizontală și verticală. În plan superior, arpegiul amplu ce străbate spațiul a patru octave desfășoară armonia unui acord cu septimă mare (intervalul complementar). Aceasta
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la alta, de la plâns la râs, trezind astfel amuzamentul publicului. Această izbucnire carismatică înlănțuie o cascadă de acorduri desfășurată pe parcursul unui ambitus extins (), risipindu-și apoi intervenția cu același spirit imprevizibil. Și cum orice reprezentație dramatică implică prezența unui punct culminant, tot astfel asistăm la o lovitură de teatru în care acordurile ample, cu puternice sonorități orchestrale, vestesc o posibilă întorsătură tragică în desfășurarea evenimentelor. Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
brațe, privată de o tulburare inoportună a atmosferei de acalmie proiectată prin sonoritatea extrem de redusă a discursului (pp subito). Aceeași atitudine va permite deopotrivă amplificarea efectului pedalei de rezonanță în marcarea sa distinctă a înlănțuirilor armonice. Amplasarea strategică a punctului culminant indică o posibilă proiectare anticipativă a construcției de ansamblu ordonată conform regulilor Secțiunii de Aur, ceea ce și-ar afla ecoul în această viziune conceptuală încărcată de simboluri ezoterice. Vârful maxim de dinamică ( f, cresc.) al episodului apare amplificat de masivitatea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]