4,292 matches
-
să planteze un singur teren unitar, „fiindcă responsabililor cu dezvoltarea le era mai ușor să lucreze dacă toată cultura se afla În același loc”. Figura 31. Planul unui sat ujamaa: Makazi Mapya, Omulunazi, Rushwa, Tanzania Folosirea terenurilor 1 acru complet cultivat Teren necultivat dintr-un acru Teren nefolosit Țărani stabiliți Înaintea creării satului Persoane absente pentru o perioadă mai lungă Exemple de Împărțire a parcelelor de 2 acri Ordinea aranjării parcelelor a fost reprodusă și la nivelul plantelor cultivate. Țăranii tanzanieni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acru complet cultivat Teren necultivat dintr-un acru Teren nefolosit Țărani stabiliți Înaintea creării satului Persoane absente pentru o perioadă mai lungă Exemple de Împărțire a parcelelor de 2 acri Ordinea aranjării parcelelor a fost reprodusă și la nivelul plantelor cultivate. Țăranii tanzanieni obișnuiau frecvent să crească două sau mai multe culturi pe un același teren (tehnică numită policultură sau cultură intercalată). În zonele unde se cultiva cafeaua, de pildă, arborii de cafea erau amestecați cu bananieri, fasole și alte plante
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pregătească pământul, cum să le Îngrijească și cum să le recolteze. Această pricepere era adaptată condițiilor locului, În sensul că, pentru a avea o producție bună, indiferent de specie, trebuiau cunoscute precipitațiile și solurile și chiar și particularitățile fiecărei parcele cultivate. Era, de asemenea, adaptată deoarece aceste cunoștințe erau stocate În memoria colectivă a așezării, devenită o arhivă de tehnici, varietăți de semințe și informații privind mediul. O dată țăranul mutat, de multe ori la o destinație cu un mediu natural mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra statelor, cât și asupra Întreprinzătorilor, presiune care să maximizeze profiturile sau veniturile. și În cîmpurile, și În pădurile cu monoculturi, au fost neglijate toate acele elemente ale comunității biotice care nu aveau legătură directă cu sănătatea și productivitatea speciilor cultivate. Această concentrare a atenției asupra unui singur rezultat - invariabil, cel care prezenta cel mai mare interes din punct de vedere comercial sau fiscal - conferă o putere analitică ce permite silvicultorilor și agronomilor să urmărească atent influența altor factori asupra acestei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulți agricultori. Tipuri de simplificare agricolă Agricultura timpurie Cultivare Înseamnă simplificare. Chiar și cele mai blânde forme de agricultură produc de obicei un peisaj vegetal care este mai puțin divers decât unul asupra căruia nu s-a intervenit. Supraviețuirea plantelor cultivate, o dată ele complet domesticite, Începe să depindă de activitățile cultivatorilor lor - defrișare, arderea arbuștilor, săpat, plivit, altoit, fertilizare. Strict vorbind, o cultură pe un câmp nu constituie un peisaj artificial, având În vedere că toate animalele, inclusiv oamenii, Își modifică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de confort, am Început preferăm plantele cu semințe mai mari, care germinează ușor, care au mai mulți muguri și dau, deci, mai multe roade, ale căror fructe sunt mai ușor de cules sau de curățat. De pildă, În cazul porumbului cultivat, planta are doar câțiva știuleți cu boabe mari, În vreme ce soiurile sălbatice sau semi-domesticite au știuleți foarte mici, cu boabe mărunte. Diferența este cel mai bine redată de contrastul Între uriașa floare a soarelui folosită În industrie, care este plină de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un singur sezon era cuprins Între patruzeci și șaizeci. În același timp, agricultura itinerantă este o formă excepțional de complexă și destul de puțin lizibilă din perspectiva unui stat suveran și a celor pe care acesta Îi Însărcinează cu dezvoltarea. Suprafețele cultivate sunt instabile fiindcă ies și revin În circuitul agricol la intervale neregulate, nefiind deci un material promițător pentru o hartă cadastrală. Agricultorii Înșiși, desigur, sunt la rândul lor instabili, mutându-se periodic pentru a desțeleni noi terenuri. Înregistrarea sau monitorizarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
calibrată a acestui tip de agricultură se baza pe o tulburare cât mai slabă a peisajului și a ecologiei și pe mimarea, atunci când acest lucru era posibil, a multora dintre asociațiile simbiotice de plante specifice zonei. Aceasta Însemna că terenurile cultivate semănau mai degrabă cu natura În stare neîmbunătățită decât cu câmpurile rectilinii și clar delimitate cu care erau obișnuiți majoritatea funcționarilor agricoli. Cu alte cuvinte, rațiunea din spatele aparențelor care Îi deranjau atât de tare pe responsabilii cu dezvoltarea era tocmai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lucru cu fermele mici. Este imposibil să te ocupi de o parcelă de dimensiuni reduse ca de o unitate autonomă În același fel În care este condusă o fermă bine organizată. Se pierde relația esențială dintre animalele crescute și pământul cultivat și nu se poate menține fertilitatea solului prin rotații adecvate, așa cum este regula În agricultura de calitate. Este clar că nu există nici o legătură Între parcelă și fermă; parcela nu este reprezentativă nici măcar pentru terenul de care aparține. Mai multe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la stresul Înconjurător, având nevoie de mult mai puține intervenții din exterior pentru a supraviețui. De fiecare dată când Înlocuim „capitalul natural” (de pildă, stocul natural de pește sau pădurile bătrâne) cu ceea ce s-ar putea numi un „capital natural cultivat” (cum ar fi peștele din crescătorii sau plantațiile silvicole), avem de câștigat În ceea ce privește exploatarea și productivitatea imediată, dar plătim prețul cheltuielilor de Întreținere și al pierderii „redundanței, rezistenței și stabilității”. Dacă problemele de mediu cu care se confruntă aceste sisteme
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a ordinii sociale și politice cu proiectul de oraș pe care Îl descrie Platon În Legile: o acropolă În centru, cercuri concentrice În jur, un cartier mărginaș de meșteșugari (necetățeni), precum și o zonă circulară internă și una externă cu suprafețe cultivate. „Plăcinta” este Împărțită În douăsprezece segmente, pe baza cărora se face recrutarea și rotația anuală a forțelor de ordine. Vezi Pierre Vidal-Naquet, „A Study in Ambiguity: Artisans in the Platonic City”, capitolul 11 din The Black Hunter: Forms of Thought
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unui sistem strict comercial, maximizarea profiturilor ar Însemna rareori exact același lucru ca și maximizarea volumului recoltei. În zonele cu forță de lucru limitată, cultivatorii ar fi mai preocupați de maximizarea cantității de recoltă per lucrător, În vreme ce acolo unde suprafețele cultivate sunt mici, atenția s-ar concentra asupra profitului per acru. Paul Richards, Indigenous Agricultural Revolution: Ecology and Food Production in West Africa, Unwin Hyman, Londra, 1985, p. 160. Pentru scrierea acestui capitol, m-am bazat foarte mult pe această carte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la un fel de mimetism simbiotic. Fiecare dintre aceste cereale are una sau mai multe „buruieni specifice”, foarte asemănătoare, din aceeași familie, care se dezvoltă În aceleași condiții, dar care Își Împrăștie semințele rezistente mai devreme, reînsămânțându-se astfel pe terenul cultivat. Harlan, Crops and Man, p. 127 (sublinierea aparține autorului). Într-un sat malaezian unde am făcut muncă de teren vreme de doi ani, fiecare dintre agricultorii mai În vârstă cunoștea numele și caracteristicile a aproximativ optzeci de varietăți de orez
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
literar și artistic”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Poezia”, „Cuvântul liber”, „Meridian”, „Ion Maiorescu”, „Adevărul”, „Gând românesc”, „Presa Olteniei”, „Viața”, „Vremea” ș.a. Încercările critice ale lui I. (autorul le denumește „imagini critice”), bine aduse din condei, cu formulări norocoase, denotă un spirit cultivat, cu apetit pentru teoretizări. De altfel, ele capătă uneori alura unor studii. Atras și de filosofie, profesorul nu a apucat să-și publice lucrările, care s-au păstrat în manuscris. Indecis între nevrozele și nălucirile simboliste și estetismul parnasian, cu
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
directorului despre D.I. Suchianu: „Numit colaborator științific la 1 aprilie 1951, confirmat asistent în noua schemă din 1 august. Face anchete consemnate în rapoarte săptămânale spre a strânge material documentar scriptic și iconografic de la descendenții și familiile scriitorilor români. Foarte cultivat, talentat și plin de ingeniozitate, cu multe relații în lumea scriitorilor. În scurtă vreme a colecționat un material foarte bogat despre A. Lăzărescu-Laerțiu, Ronetti-Roman, Jean Bart, Octav Botez, Izabela Sadoveanu, Mihai Codreanu etc.” S-a constituit astfel o arhivă compusă
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
pline de admirație. Cărturarul ceh scotea în relief proveniența nobilă, inteligența - „mai deștept decât oricine pe pământurile cehe“ -, instruirea temeinică, predicile înțelepte, calitățile de pedagog și tenacitatea cu care promova normele morale în mediul ecleziastic, la acea dată încă puțin cultivat. Atitudinea dușmănoasă afișată de oamenii Ecleziei față de străini nu trebuiește extrapolată fără discernământ asupra elitelor politice sau a societății în ansamblu. Principii boemi au numit clerici germani în funcții ecleziastice importante fără a ține cont de opinia preoților autohtoni, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în 1944 inclusiv, un număr relativ însemnat de articole unor exploatări moșierești dintre cele mai reprezentative, în care erau prezentate înzestrarea lor tehnică, sistemul de cultură practicat, soiurile de plante cultivate și rezultatele obținute, aceste articole urmărind, în mod deliberat, să scoată în relief funcția educativă a marii proprietăți 43. Paralel, în anii 1939-1940, în publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului s-au înmulțit, prin intensificarea atacurilor împotriva reformei agrare din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost prezentat forumului legislativ central, spre discutare și aprobare, proiectul guvernamental al noii legi privitoare la alegerea deputaților în Parlamentul imperial. Proiectul prevedea introducerea dreptului de vot universal pentru cetățenii de sex masculin, după modelul statelor vest europene „cele mai cultivate“, chestiune resimțită drept o necesitate stringentă, cu efecte modernizatoare pentru Austria. Se considera, pe deplin temei, că „numai forma dreptului de vot universal și egal corespunde organizării și nevoilor statului modern“7. Dreptul de vot era acordat tuturor locuitorilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se atinge problema Ardealului“. În timp ce Take Ionescu susținea că trebuie să ne lăsăm conduși de instinctul popular, C. Stere preciza că „instinctul neamului“ nu este întotdeauna identic cu interesul național și își explica poziția: „A! Că într-o demonstrație trebuie cultivată opinia publică, că omul de stat e dator, deci, să întreprindă și o acțiune de luminare a publicului celui mare, de propagandă, - cine poate contesta? Dar el este dator, în același timp, să facă tot ce-i stă în putință
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al teatrelor, profesor la Catedra de dicție și artă dramatică a Conservatorului din București, director artistic al Teatrului Popular (inițiat de N. Iorga), în sfârșit director al Teatrului Național din Chișinău, L. este un om de teatru inteligent și energic, cultivat și întreprinzător. Excelează în roluri de compoziție, desigur și pentru că stăpânea până la nuanță meșteșugul actoricesc, cunoscându-i componentele psihologice și sociologice. Printre elevii lui se numără Elvira Popescu, Tina Barbu, Ion Sârbu, Ion Manu, N. Bălțățeanu ș.a. O vocație de
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
de finețe despre psihologia bucureștenilor, victime ale încartiruirilor forțate, conștienți însă de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
subiect contemporan, cu descrierea comportamentistă a unor personaje istorice cărora li se atribuie psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
unde se declară solidaritatea cu revista „Ramuri”, la fel de înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
jur pustiul - ce cutremur, / Îmi mușc de spaimă buzele și tremur / ca frunza plopilor fără-adiere. / În vârful acestui stâlp aștept Cuvântul./ Se va rosti? Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali ai generației sale, D. este în același timp un excelent traducător și un teoretician al traducerii. Principiile enunțate de el rămân o cartă a traducătorului, semnificativă pentru caracterul ei general-valabil: „Mai întâi, o bună traducere de poezie în românește
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
de cea păgână (care era, de altfel, cea în care el însuși și toți contemporanii săi fuseseră educați), lucru ce de-acum n-avea cum să nu fie clar pentru toată lumea. Acest caracter diferit, aceste particularități nu scăpaseră atenției creștinilor cultivați încă de la începuturi, dar nimeni nu discutase lucrurile din punct de vedere teoretic. Pentru a surprinde trăsăturile esențiale ale culturii creștine, Augustin a scris o operă care are tocmai acest titlu (Doctrina creștină, De doctrina christiana), dar care conține și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]