139,341 matches
-
guverneze societatea, justifică prin sofisme puerile gestul incalificabil al ministrului Sănătății! Așa se face că asistăm la apariția unui tratat academic de istorie a României cu capitole întregi plagiate, fără nici-o reacție serioasă și europeană din partea celei mai importante instituții culturale a țării, în fond unul din simbolurile naționale. Și, se pare că plagiatul a devenit un soi de sport național, judecând după dezvăluirile presei. Impunitatea plagiatorilor era un atribut al României socialiste; toate memoriile conținând plângeri justificate în acest sens
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
crăpăturile unor valorificări artistice lacunare. Benjamin (Wechsler) Fundoianu, „neprețuit pentru că e necunoscut” - cum just își începe Mircea Martin monografia -, se naște la 14 noiembrie 1898 la Iași și moare în 1944, gazat la Auschwitz. Precoce și bine înarmat cu informații culturale de substanță, „cutezătorul Veniamin” - nume dat de Gala Galaction protejatului său - pornește o insurecție juvenilă împotriva tuturor clișeelor pe care vrea să le curețe „de zgura unanimei înțelegeri”. Deși debutul său poetic în revista ieșeană Valuri (1914), precum și primul volum
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
Pavel Șușară După ce, cu vreo cîțiva ani buni în urmă, sculptorul Bata Marianov punea punct, la capătul a doar două ediții, Simpozionului de sculptură în lemn de la Gărîna, prima acțiune artistică privată din spațiul nostru cultural de după ’90, se părea că el nu mai are nici suficiente motivații, și nici destule resurse morale pentru a o lua de la capăt în altă parte sau a continua în același loc. Adică nu mai are nici un chef să caute
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
Rodica Zafiu Onomastica - în accepția largă, de studiu al numelor proprii - e îndreptățită să se ocupe de tot ceea ce intră în sfera obiceiului omenesc de a da nume unor entități individuale: copiilor, animalelor, caselor, trenurilor, firmelor, stelelor... Tradițiile, moda culturală, dorința de diferențiere și nevoia de expresivitate fac din activitatea de atribuire de nume un domeniu în genere instructiv și adesea amuzant. Dacă numele de persoană sînt mai ușor de studiat, prin abundența și accesibilitatea lor în sfera socială, diverse
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
la demonstrarea și prelungirea prin cercetare, a valabilității ceremonialului de argumente, dezinvolt rostit de specialiști, în stare să le fi nuanțat prin maturitate, opțiunea orientării: „Manuscrisele românești cuprind file surprinzătoare prin diversitatea tematică și extinderea temporală sau geografică a legăturilor culturale pe care le mărturisesc. Pentru cititorul obișnuit (care nu este preocupat de filiația manuscriselor, de istoria limbii, de complicatele drumuri ale evoluției temelor și simbolurilor), conținutul copiilor făcute cu mâna până către mijlocul secolului al XIX-lea rămâne viu prin
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
rubrica Sertar: totdeauna, interesante observațiile eminentului editor. l Nu foarte lizibil, în schimb, numărul triplu 7-8-9 al Mozaicului craiovean, din pricina cîtorva articole lungi ca niște zile de post, pretențioase (chiar dacă au idei) și, cum să spunem, antipublicistice. l În Observator cultural (nr. 191) continuă să evolueze la paralele dna Florina Rogalski. Alte pagini, același plagiat. Oare responsabilii de la Editura Corint n-au urechi de auzit? Oare coordonatorul manualului de clasa a XII-a (dar le-a cercetat cineva și pe cele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
care s-a înălțat din Antichitate și până în zilele noastre ideea europeană. Dacă grecii și-au extins prin procesul colonizării cultura și mentalitatea în spațiul mediteranean, romanii, adoptându-le, le-au dus mai departe în spațiu - din punct de vedere cultural Roma poate fi definită ca fiind ipostaza continentală a Eladei - și în timp, căci atunci când în Evul Mediu greaca nu mai era cultivată în Occidentul european, prin scrierile latinești oamenii intrau în contact cu va-lori și realități culturale eline
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
vedere cultural Roma poate fi definită ca fiind ipostaza continentală a Eladei - și în timp, căci atunci când în Evul Mediu greaca nu mai era cultivată în Occidentul european, prin scrierile latinești oamenii intrau în contact cu va-lori și realități culturale eline. Pe lângă aceasta, dreptul roman, în fond prima expresie codificată a drepturilor omului, este un al doilea stâlp de rezistență al edificiului european. In sfârșit, a treia coordonată o constituie creștinismul. Religia propovăduită de Evanghelii a produs o modificare profundă
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
lucru în plus peste banalitățile de rigoare cînd e vorba de literatura tranziției. Am căutat cu atenție să separăm grîul de neghină și n-am reușit. Penurie de idei, iată concluzia pe care o putem desprinde. Așteptăm provicia! l Observatorul cultural din 14-20 oct. Reia problema plagiatului dnei Florina Rogalski din manualul pentru clasa a XII-a de la Editura Corint. Între timp, autoarea paginilor copiate și redactorul-șef al editurii replicaseră că au scos o ediție nouă în care pasajele cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
Căci o palmă zdravănă sau chiar un șut în fund ți se cuvin!” Cronicarul e de părere că, față de asemenea lucruri, singura soluție civilizată este ignorarea. Dl Vieru trebuie uitat, șters din memoria cititorilor adevărați, lăsat să țină companie politrucilor culturali de odinioară care i-au inspirat gestul și care-i cînta osanale în continuare. Tovărășia unui Vadim Tudor nu-i putea aduce dlui Vieru nici talent, nici caracter. Doar oarece mitocănie, cum se vede. l Cîteva comentarii stupefiante asupra situației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
autor. Ion D. Sârbu - de veghe în noaptea totalitară este exegeza prin care Antonio Patraș oferă această ocazie. Lucrarea este bine scrisă, coerent structurată, solid documentată, atât în planul operei lui Sârbu cât și în planul bibliografiei critice. În ciuda referințelor culturale bogate, a instrumentarului tehnic neostentativ și abil desfășurat sau a pasajelor interpretative originale care cer un efort în plus pentru a le judeca pertinența sau adevărul în contexte polemice, lectura curge elegant, chiar captivant spre finalitățile căutate. Cum precizează în
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
a romanului este ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie tratați ca niște potențiali bolnavi”, și, în consecință, „trebuie apărați de ei înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării, cu o singură excepție, Programul de dezvoltare a Republcii. În opoziție, Biblioteca lui Noe este un simbol al supraviețuirii (numele celebrului personaj biblic face superfluă orice nuanțare în plus), atât
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
Gabriela Duda Profesorul Alexandru Niculescu, mereu atent la actualitatea culturală românească, semnala, în România literară nr. 38, din 24-30 septembrie 2003, sub titlul Universitare..., apariția, sub egida Catedrei de Filologie Clasică a Universității din București, a volumului Nova Studia Classica I, regretînd totodată faptul că și acesta, alături de alte valoroase
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
de ușor se mișcă ei în domenii de tradiție, ca filozofia, reprezentată prin nume mari de teoreticieni iluștri precum Kierkegaard, Ortega Y Gasset, Bachelard, dar și în metode de cercetare cu amprentă majoră asupra investigațiilor actuale: psihanaliza (Freud, Jung), antropologia culturală (Lévy-Strauss, Durand, Augé), teoria literară contemporană (Connor, Starobinski). Toate aceste lecturi, totodată fundament teoretic și călăuză spre ceea ce trebuia demonstrat, asumate de tinerii autori, din gîndirea cărora fac acum indisolubilă parte, conectează în mod performant cultura greco-latină la mișcarea spirituală
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
prezența sa poate fi explicată prin afinitatea cu stilul bisericesc: „acum împăcat, acum trudit, acum îmbucurat, acum trist cît muntele Golgotei“ (Ernest Bernea, Mic tratat de înțelepciune și virtute, Cluj, Dacia, p. 137; citat reprodus dintr-o recenzie din Observatorul cultural). Atestat mai de mult, necuprins în DEX, verbul a înnumăra apare, surprinzător, în contexte tehnice: „printre tehnologiile de vîrf se înnumără Desktop Communication” (ro.kde.org), „uneori când înnumără megii de ram mai dă și câte un «Memory test failed
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
de figuri de construcție și de scriitura automată a suprarealiștilor. “Jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității.” (p. 20). Deși este performat în limite atent trasate, jocul se individualizează în cele din urmă în memoria noastră culturală. Totuși, libertatea despre care vorbește titlul cărții nu se regăsește neapărat aici, ci în faptul că jucătorul poate alege în principiu să intre sau nu în joc, indiferent dacă e profesor, actor, scriitor, jucător profesionist sau sportiv, olimpic la matematică
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
ai Doamnei Esca pe trotoarele cu gropi pînă la televiziune, de perechile de cizme colecționate de Mihaela Rădulescu, de paginile dosarelor lui Vadim Tudor, ei, da, ar fi un eveniment. Însă cît înseamnă acest număr pe o scară a eforturilor culturale, într-o societate a unei tranziții fără sfîrșit, o știu doar cei care sînt oameni ai faptelor: Poesis este o investiție în cultura sătmăreană”. Domnule Vulturescu, investiți în continuare în poezie și nu vă preocupați de picioarele doamnelor Esca sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
diferit de clișeele curente - romane polițiste cu mafioți ruși, story-uri sentimentale à la Doctor Jivago, memorii și mărturii despre ororile totalitarismului ori dezbateri interminabile în jurul problemelor democrației ruse. Cunoscătorii avizați ai scenei literare ruse se referă la o adevărată revoluție culturală, manifestată printr-o deschidere fără precedent spre circuitul de valori, idei și bunuri din întreaga lume, dar în prelungirea unor tradiții ale literaturii ruse postbelice neoficiale, în care groaza și absurdul sunt categorii estetice constant frecventate. Din această generație ar
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Rusii, Kerstin Holm analizează Imperiul corupt, Irina Șerbakova investighează memoria Rusiei, Ralph Dutli se oprește asupra biografiei lui Osip Mandelstam. Germania cunoaște, de altfel, o invazie „programată” a culturii ruse în acest an. În 2004 Republica Federală va fi invitata culturală a Rusiei. Cotele atinse de apropierea dintre cele două țări în ultima vreme au atenuat în plan politic cel puțin cîteva din atitudinile critice față de politica actuală a Kremlinului, mai cu seamă în materie de respectarea drepturilor omului. Nu puțini
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
culturii, Neil Postman, a decedat - tendințele reperate de autorul a 20 de cărți de specialitate, între care și Ne amuzăm de moarte, au fost mai flagrant confirmate ca niciodată tocmai la Tîrgul de carte. Postman a avertizat asupra riscului uniformizării culturale sub fluxul informațional, asupra riscurilor comercializării culturii, ale derapajului televiziunii în teritoriile derizorii și promiscue ale divertismentului cu orice preț. Dar cum se știe, nimeni nu e profet în țara lui... Învățăturile maestrului au fost totuși auzite de unii... Astfel
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Română din Budapesta Una din cele mai durabile în timp instituții de învățământ superior în limba română din afara României, Catedra de Filologie Română a Universității ELTE din Budapesta a depășit, iată, pragul a 140 de ani de existență și dăinuire culturală. Momentul de la 1863, când Alexandru Roman își rostea misionar cursul inaugural, rămâne cu atât mai important cu cât o catedră pentru românii din Ungaria răspundea unor aspirații îndreptățite ale românilor, și nu puțini, din Budapesta. Iosif Vulcan, susținut de episcopul
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
și publică a rolului său de întemeietor și mentor de conștiințe. Catedra a devenit, în scurt timp, punctul de întâlniri spirituale între studenții români de la celelalte facultăți, Drept, Economie, Teologie, Filosofie, prin activitatea Societății de lectură și a unor programe culturale vestite în epocă, precum balurile anuale ori semestriale ale tinerimii române. Fostul elev al lui Alexandru Roman, la Oradea, și student în 1863 la Budapesta, Iosif Vulcan, în revista Familia evocă în câteva rânduri personalitatea marcantă a profesorului primei catedre
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
delegații (Szasz Zoltan, Sarosi Balint - Budapesta, Gh. Petrușan - Seghedin, Dan Horia Mazilu - București, Al. Ardelean - Arad, Ioan Derșidan - Oradea, Cornel Munteanu - Budapesta) au marcat rolul intercultural ale acestei instituții. Evocări științifice și umane ale personalităților catedrei în istoria ei, interferențe culturale care au implicat profesorii și studenții, au închegat un profil distinct însumând etape, personalități, evenimente, fapte culturale, cu amplitudine în relațiile dintre cele două culturi.
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Derșidan - Oradea, Cornel Munteanu - Budapesta) au marcat rolul intercultural ale acestei instituții. Evocări științifice și umane ale personalităților catedrei în istoria ei, interferențe culturale care au implicat profesorii și studenții, au închegat un profil distinct însumând etape, personalități, evenimente, fapte culturale, cu amplitudine în relațiile dintre cele două culturi.
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
a lui Kadaré și Antunes, după ce s-a ținut de mînă la emisiunea lui Teo cu un vestit comic al micului ecran, poate fi corectă, dar ce ar fi de făcut? Vorba dlui Stănescu: una e să sprijini o acțiune culturală, alta e să te sprijini pe ea. Adevărat, dar, încă o dată, ce e mai bine: să-i smulgi premierului niscai bani pentru cultură, îngăduindu-i să-și facă imagine electorală, sau să refuzi banii, în ipoteza că votanții îl vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]