1,164 matches
-
atras de riturile și obiceiurile păgâne, neglijând biserica și a determinat papalitatea să trimită un legat care să convoace Sinodul de la Buda din 1279. Ungaria a traversat o perioada de instabilitate până când în 1282 când regele se impune și pedepsește cumanii răsculați și îi învinge pe tătari între anii 1284-1285. Simultan cu perioada de criză a Ungariei, dominația tătarilor a slăbit în zonele de răsărit de Carpați și Dunăre. Tătarii și-au instaurat dominația după 1290-1291 între Balcani și Carpați. Țării
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
la Baia, cetate semnalată în surse din 1200. Cnezatele rusești își exercitau autoritatea în spațiul moldovean, de la Kiev și Halici. Invazia mongolă a înlăturat stăpânirea rusă. Înainte de invazia mongolă, în sudul Moldovei, s-a înființat în 1227 o episcopie a cumanilor, supusă arhiepiscopiei maghiare din Esztergom, maghiarii exercitându-și autoritatea prin intermediul bisericii. După un secol de stăpânire mongolă, au apărut factori care au favorizat întemeierea țării Moldovei. În 1340, moare cneazul Boleslav al Haliciului, declanșându-se o criză de proporții în
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
din 1345 condusă de voievodul Transilvaniei a determinat restrângerea ariei de dominație tătară la estul Carpaților și formarea unui pol de putere maghiară în regiune. Succesul maghiar a fost revelat de încercarea de a restaura episcopia Milcoviei, ce a aparținut cumanilor. Din regiunea sudică, maghiarii s-au extins către nord, cuprinzând formațiunile politice românești existente. Tradiția îl consideră pe Dragoș I din Maramureș că fiind primul domnitor al Moldovei. În "Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă", cronică alcătuită în secolul XVII
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
al XII-lea. În cadrul lui populația românească din Transilvania era condusă de propria aristocrație ("Voievod, Cneaz"), ce avea dreptul la exercitarea unei jurisdicții proprii în baza unui propriu sistem legal de natură preponderant cutumiară (Jus Valachicum). În fața amenințărilor externe (Tătari, Cumani și alți invadatori străini) "Starea românilor" era chemată împreună cu celelalte "Stări transilvane" ("Universisque nobilibus Ungarorum, Saxonibus, Syculis et Volachis") să apere creștinătatea, așa cum reiese din scrisoarea arhiepiscopului Lodomerus în 1288. Atunci când regele Ungariei ori voievodul Transilvaniei convocau stările generale transilvane
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
pierdut. Prima tipăritură care s-a păstrat a fost "Evangheliarul slavo-român" a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de "Cântece religioase calvine" din 1560 a episcopului român Pavel Tordasi. Migrația pecenegilor și a cumanilor in spațiul din jurul Mării Negre a impins o parte din români (vlahi) la nord de Nistru, suprapunându-se peste slavi și formând o populație numită bolohoveni, așezată între Halici și Kiev, despre care sunt date în secolele XII-XIII. Toponimia de origine
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Făgărașului. Începând cu secolul al X-lea, poate fi datată și apariția unor noi populații migratoare. Toponime de genul Iași, Avrig, Arpaș, Porumbac sau Beșimbac (azi rebotezat în „Olteț”) relevă prezența dar și sedentarizarea unor grupuri de alani, pecenegi și cumani pe teritoriul Țării Făgărașului. Avansarea spre Carpații Meridionali, granița naturală a Transilvaniei, și stabilirea temporară, timp de câteva decenii, a hotarelor Regatului Ungariei pe malul nordic al Oltului se produce în prima jumătate a secolului al XII-lea. Linia graniței
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
de cronicarul bizantin Niketas Choniates care, în "Istoria" lui, îi descrie ca fiind "taurosciți" adică Sciți din Taurida, termen aplicat și slavilor orientali din statul "kievean rus" (dintre care se trag rușii). În același document, Choniates a făcut distincția între cumani și vlahi. Denumirea "brodnici" a dispărut pentru totdeauna din izvoare odată cu marea invazie mongolă din 1241). După Spinei, teritoriul brodnicilor acoperea spațiile aflate astăzi în sud-vestul Bugeacului (astăzi în Ucraina) și județele Vrancea și Galați și probabil coasta dintre Nistru
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
sudul Dunării la sfârșitul secolului al XII-lea în lupta cu Imperiul Romano-bizantin. Cel mai cunoscut brodnic a fost voievodul Ploscânea, care a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
În regiunile de câmpie ale Moldovei de Sud, dar și în Muntenia și Transilvania, se așează un popor al cărui nume face istorie: pecenegii. Vor sta neclintiți aproape două secole, apoi vor fi alungați peste Dunăre de un alt popor, cumanii. Pentru cumanii Bacăul este locul ideal pentru creșterea căilor, lucru foarte necesar lor. Însă nici cumanii, n-au avut viață lungă. În 1223, la Kalka, vor fi risipiți în urmă bătăliei, și cei ce au scăpat cu viață, s-au
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
de câmpie ale Moldovei de Sud, dar și în Muntenia și Transilvania, se așează un popor al cărui nume face istorie: pecenegii. Vor sta neclintiți aproape două secole, apoi vor fi alungați peste Dunăre de un alt popor, cumanii. Pentru cumanii Bacăul este locul ideal pentru creșterea căilor, lucru foarte necesar lor. Însă nici cumanii, n-au avut viață lungă. În 1223, la Kalka, vor fi risipiți în urmă bătăliei, și cei ce au scăpat cu viață, s-au retras în
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
un popor al cărui nume face istorie: pecenegii. Vor sta neclintiți aproape două secole, apoi vor fi alungați peste Dunăre de un alt popor, cumanii. Pentru cumanii Bacăul este locul ideal pentru creșterea căilor, lucru foarte necesar lor. Însă nici cumanii, n-au avut viață lungă. În 1223, la Kalka, vor fi risipiți în urmă bătăliei, și cei ce au scăpat cu viață, s-au retras în ținuturile dintre Nistru și Carpați. La 1241, tătari pârjolesc și regiunea de la nord-est de
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit Teoctist I". Perioada secolelor XI-XIV, în prima ei parte, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, pecenegi. cumani, tătari, a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava). Prima
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
fals, fabricat de diplomații occidentali). Pentru a-i putea învinge pe pecenegi, împăratul a recurs la mijlocul cel mai sigur: aurul. Diplomații de la Constantinopol au izbutit să cumpere pacea cu Tzachas și să-i desprindă de hoarda pecenegă pe aliații acestora, cumanii. În iarna anului 1091, Comnenul i-a zdrobit pe pecenegii și capitala a sărbătorit triumful, însă, primăvara, dușmanii au trecut din nou Dunărea. La 29 aprilie 1091, la poalele Munților Lebunion pe câmpia Traciei, armata bizantino-cumană, întărită cu 500 de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
grea, zeci de mii de pecenegi s-au predat. De teamă că soldații obosiți nu vor fi în stare să păzească o asemenea mulțime, romeii, la lăsarea nopții, i-au înjunghiat pe toți. O asemenea perfidie i-a îngrozit pe cumani, care au fugit mâncând pământul, fără a-și lua măcar recompensa cuvenită. După ce s-a răfuit cu pecenegii, Bizanțul a început, treptat, să schimbe defensiva cu ofensiva la frontierele sale răsăritene. Deoarece oștirea romee era slabă-kataphrakții erau puțini la număr
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
III-lea a pus bazele organizării ecleziastice a Țării Bârsei, în scopul înființării unui nou episcopat neafiliat episcopatului Transilvaniei, numind un decan propriu. În plus a fost înființată Episcopia Milcoviei, pusă sub protecția cavalerilor teutoni, a căror inițiativă era creștinarea cumanilor așezați pe aceste pământuri. A urmat înființarea de capituli și decanate în toate teritoriile săsești cuprinzând în administrare mai puține sate decât districtele și scaunele. Prea puțini capituli erau afiliați prepoziturii Sibiului, majoritatea lor aparținând de episcopatul Transilvaniei. Țara Bârsei
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
fost masacrată, în special în zonele din Câmpia Panonică (Alföld), unde au rămas foarte puțini supraviețuitori, în Banat și în Transilvania. În 1223 Imperiul Mongol aflat în expansiune învingea o armată cumană pe râul Kalka. Acest fapt a determinat retragerea cumanilor înfrânți spre Ungaria. Aceasta din urma ducea deja deja o politică de convertire a cumanilor la creștinism și încerca de cateva decenii să își extindă influența asupra triburilor cumane. Regele Ungariei Béla al IV-lea începuse chiar să folosească titlul
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
supraviețuitori, în Banat și în Transilvania. În 1223 Imperiul Mongol aflat în expansiune învingea o armată cumană pe râul Kalka. Acest fapt a determinat retragerea cumanilor înfrânți spre Ungaria. Aceasta din urma ducea deja deja o politică de convertire a cumanilor la creștinism și încerca de cateva decenii să își extindă influența asupra triburilor cumane. Regele Ungariei Béla al IV-lea începuse chiar să folosească titlul de "Rege al Cumaniei". Cererea de azil de către refugiații cumani (ca. 40.000 de oameni
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
o politică de convertire a cumanilor la creștinism și încerca de cateva decenii să își extindă influența asupra triburilor cumane. Regele Ungariei Béla al IV-lea începuse chiar să folosească titlul de "Rege al Cumaniei". Cererea de azil de către refugiații cumani (ca. 40.000 de oameni) părea să aducă cea mai mare parte a acestui popor sub sceptrul maghiar. Doar că mongolii îi considerau pe cumani sclavii lor, iar Regatul Ungar ca pe o putere rivală, și deci migrarea cumanilor în
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
-lea începuse chiar să folosească titlul de "Rege al Cumaniei". Cererea de azil de către refugiații cumani (ca. 40.000 de oameni) părea să aducă cea mai mare parte a acestui popor sub sceptrul maghiar. Doar că mongolii îi considerau pe cumani sclavii lor, iar Regatul Ungar ca pe o putere rivală, și deci migrarea cumanilor în Ungaria ca un casus belli. În ultimatumul trimis ungurilor îi mai acuzau, în plus, pe aceștia și de dispariția unor soli. Amenințarea mongolă a ajuns
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
refugiații cumani (ca. 40.000 de oameni) părea să aducă cea mai mare parte a acestui popor sub sceptrul maghiar. Doar că mongolii îi considerau pe cumani sclavii lor, iar Regatul Ungar ca pe o putere rivală, și deci migrarea cumanilor în Ungaria ca un casus belli. În ultimatumul trimis ungurilor îi mai acuzau, în plus, pe aceștia și de dispariția unor soli. Amenințarea mongolă a ajuns la porțile Ungariei într-o perioadă de tumult politic. În mod tradițional, baza puterii
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
acceptând exclusiv petiții scrise către cancelaria sa. A mers până la a înlătura scaunele din sala consiliului pentru ca toți sa fie obligați să stea în picioare în prezența sa. Toate aceste acțiuni au dus la nemulțumiri în rândul nobilimii. Nou veniții cumani au adus un sprijin regelui și au contribuit la creșterea prestigiului său în ochii bisericii, dar i-au atras și probleme. Nomazii cumani aveau dificultăți în a conlocui cu ungurii sedentari și nobilii nu apreciau susținerea acordată de rege celor
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
în picioare în prezența sa. Toate aceste acțiuni au dus la nemulțumiri în rândul nobilimii. Nou veniții cumani au adus un sprijin regelui și au contribuit la creșterea prestigiului său în ochii bisericii, dar i-au atras și probleme. Nomazii cumani aveau dificultăți în a conlocui cu ungurii sedentari și nobilii nu apreciau susținerea acordată de rege celor dintâi. Invazia Ungariei de către mongoli a implicat convergența a patru armate. Cea dintâi, sub comanda lui Baidar a atacat prin Polonia și a
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
fine, o a patra coloană, aflată sub ordinele experimentatului general Subutai, a trecut prin trecătoarea Mehadiei, pe la Orșova și prin regiunea Timișoarei. În condițiile acestea Bela al IV-lea a început să își ridice oastea, inclusiv pe recenții săi supuși cumani, în orașul Pesta. I s-a alăturat ducele Austriei și Styriei, Frederic al II-lea Babenberg. Pregătirile au fost însă perturbate de izbucnirea conflictului între cumani și unguri și uciderea hanului cumanilor, Kuthen, aflat oficial sub protecție regală. Unele surse
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
al IV-lea a început să își ridice oastea, inclusiv pe recenții săi supuși cumani, în orașul Pesta. I s-a alăturat ducele Austriei și Styriei, Frederic al II-lea Babenberg. Pregătirile au fost însă perturbate de izbucnirea conflictului între cumani și unguri și uciderea hanului cumanilor, Kuthen, aflat oficial sub protecție regală. Unele surse îl implică în evenimente pe ducele Frederic deși nu exista vreo certitudine cu privire la rolul său. Cert este că, simțindu-se trădați, cumanii părăsesc Ungaria spre sud
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]