1,060 matches
-
sau de anormalitate psihică a „cazului” sau a bolnavului psihic. Dar din punct de vedere metodologic ea este rezultatul raționamentului medical care desemnează anormalitatea psihică. Prin urmare boala ca atare este de fapt un concept operațional, un construct al intelectului cunoscător, care desemnează în limbajul științific medical, transformarea psihopatologică a persoanei bolnavului sau „grupajul de fenomene psihice morbide” observate de medicul-cercetător la subiectul/bolnavul său. Ea este expresia științifică a stării de dezechilibru sau de tulburare patologică a personalității individului respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și dominant al bolnavului, fiind, din acest motiv, influențată de acesta din urmă. Personalitatea delirantă Persoana umană este un subiect cunoscător. Ca „subiect cunoscător”, persoana își construiește în decursul existenței sale, un capital de valori logice (de adevăr) care constituie fondul său mintal. Prin aceasta, persoana umană devine o ființă rațională. După H. Ey „fondul mintal este ansamblul operațiilor intelectuale și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și dominant al bolnavului, fiind, din acest motiv, influențată de acesta din urmă. Personalitatea delirantă Persoana umană este un subiect cunoscător. Ca „subiect cunoscător”, persoana își construiește în decursul existenței sale, un capital de valori logice (de adevăr) care constituie fondul său mintal. Prin aceasta, persoana umană devine o ființă rațională. După H. Ey „fondul mintal este ansamblul operațiilor intelectuale și activitatea sintetică necesară
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
descoperirea păcatului și cercetarea lui: Și i-a zis Dumnezeu: Cine ți-a spus că ești gol? Nu cumva ai mîncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănînci?"" [Facerea, 3:11]; o procedură de "coborîre" a judecătorului cunoscător la nivelul celui pe care trebuie să îl cerceteze se manifestă în acest context; cu siguranță că Dumnezeu cunoștea actul comis de Adam, dar recunoașterea lui explicită de către vinovat reprezintă o etapă pe care orice judecată o impune; disculparea prin
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru că el însuși este supus greșelii: I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pămînt" [Facerea, 6:6]; Dumnezeu nu este atotputernic, întrucît se teme că Adam ar putea să devină asemeni Lui, cunoscător și nemuritor, motiv pentru care după ce l-a alungat din rai "a pus pe heruvimi și sabie de flăcări vîlvîitoare, să păzească drumul către pomul vieții" [Facerea, 3:24]; etc. Tuturor acestor "lecturi pe dos", forme ale îndoielii prin care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altă alternativă în afară de aceea de a ne orienta pe calea opusă și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"26. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cu ceilalți. Efectul ideologic este vizibil, așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea subiectivă de a da un sens realității și expresia intersubiectivă a acestei realități, așa cum este aceasta proiectată prin diverse elemente discursiv-simbolice. Pe de o parte, ca subiect cunoscător și participant la procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale subiectului cunoscător putând deveni, totuși, obiect al interpretării, inclusiv ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În condițiile în care o atare valorizare subiectivă este penetrată de sistemul de credințe împărtășite în plan
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal și fiind, la rându-le, afectate de acestea. Revenind la termenul weberian al "presupozițiilor", trebuie spus că, în procesul cunoașterii, acestea reprezintă factori ce influențează atât subiectul cunoscător, cât și obiectul cunoașterii. Cunoașterea însăși, ca proces, nu se poate extrage din fața acestei condiționări situaționale, chiar dacă ea nu este una exclusiv ideologică. Ce vreau să subliniez este că, în măsura în care contribuie la instituirea societății și a realității sociale care o
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
orice alte bariere culturale ori economice. În acest sens, știința reprezintă un vehicul al guvernării globale"54. Cât privește cunoașterea socială, aici rolul ideologiei rămâne în continuare predominant, în pofida reiterării ciclice a năzuinței "pozitiviste" potrivit căreia există posibilitatea detașării subiectului cunoscător de mediul socio-politic al existenței proprii indivizilor umani și, implicit, aceea a situării sale într-un loc privilegiat, complet "dezideologizat". Nu întâmplător, în cercetările de epistemologie socială demarate odată cu inițierea a ceea ce s-a numit, în Marea Britanie, "Programul de Forță
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
lor. În anul 1374 în aceeași episcopie cumană reconstituită sub denumirea de episcopia Milcovului sub autoritatea regelui Ungariei, aceeași populație românească refuză să accepte catolicismul, pentru că spune înscrisul papal ,,nu sînt mulțumiți cu slujba preoților unguri” și cereau un ierarh cunoscător al limbii lor. Românii din curbura Carpaților, menționați de actele papale timp de 140 de ani, și-a manifestat refuzul de a se lăsa înstrăinați de sine înșiși. Aceste înscrisuri desființează mitul la-tinizării poporului român pentru că, dacă românii din ,,episcopia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe care tinerii elevi o detestă, dar pe care, la maturitate, (unii) o reconsideră benefică pentru perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
domeniului prin creații metaforice neașteptate ca bugs, viruses, snail mail, garbage, trash compaction, wastebaskets, recycle bin, surfing sau navigating . Asemenea termeni au devenit: „parte a unui jargon la modă care transformă utilizatorii în membri aspiranți la un fel de elită cunoscătoare, dar valoarea euristică a metaforei nu trebuie subestimată, pentru că ea reprezintă abilitatea informaticii de a absorbi și adapta elemente de limbaj din vocabularul vieții cotidiene care . În New Directions in Voice-Narrated Cinema Seymour Chatman observă că în etapa ei clasică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii strălucite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Volumul intitulat Cultură, politică și societate În timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la Proclamarea Regatului României, pe care Îl punem la dispoziția cunoscătorilor și pasionaților de istorie, este urmarea firească a simpozionului cu același nume, organizat În martie 2011, de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române și Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Atât simpozionul, cât și volumul s-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
fond, descendent de țărani ardeleni. Estetica lui Titu Maiorescu (1840-1917) e mai ales schopenhaueriană: Frumosul e reprezentarea ideii sensibile; ideea sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la contemplarea ideii intuitive, Arta aduce liniștirea sufletului (adică atenuarea egoismului), ceea ce e totuna cu fericirea. Însă Schopenhauer era rasist: ideile platonice revelîndu-se în concret iar ideea metafizică de nație (pe care o admitea) încorporîndu-se în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voința fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus că maestru neîntrecut al elocintei, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credința nestrămutata în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii strălucite
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a personalității creatoare a poetului. La rândul ei, editarea integrală a publicisticii eminesciene, finalizată în decembrie 1989, dezvăluie publicului o latură inedită a geniului eminescian, profilând imaginea unui jurnalist ancorat în problematica timpului, apărător vehement al valorilor naționale și profund cunoscător al realităților sociale. Apariția publicisticii a impus reevaluarea imaginii luciferice, pe care o instituise opera artistică, și redimensionarea creației eminesciene în ansamblul ei, prin reverberațiile tematice și de expresie pe care le operează scrisul jurnalistic. Fără să urmărim realizarea unor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
producere a sensului". Este, credem, evidentă opțiunea autoarei pentru termenul de text, care, spre deosebire de cel de discurs, impune categoriile de procesualitate, dinamism, structurare în mișcare. Intertextualitatea se referă la "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se realizează într-un text dat va determina caracteristica majoră ("socială", "estetică") a unei structuri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
bunăvoință de episcopul de Trento. Apoi, în ziua sărbătorii Sfântului Mihai, fratele Cezar a ținut o predică pentru cler, iar fratele Barnaba o predică pentru popor. Drept rod al predicării lor, un cetățean din Trento, pe nume Pellegrino, bogat și cunoscător al limbii germane și lombarde, după ce i-a îmbrăcat pe frați cu rase noi și cămăși ce le purtau pe dedesubt, și-a vândut averea ce-i rămăsese și a împărțit câștigul săracilor, iar apoi a fost primit în Ordin
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sine, scriitorul decide să "privească" mai mult decât să "asculte" copilăria lui Bizu, copilărie "ce continua să alerge în pete de lumină și umbră", "ca un șuvoi" (asemeni "duratei" bergsoniene). Or, după cum am putut remarca, "privirea" instituie ruptura dintre "subiectul" cunoscător și "obiectul" cunoașterii, fiind agreată, după vorba lui Proust, doar de pictorii proști, cu ochi de fotograf și memorie... voluntară. Auzul, în schimb, e o cale de acces la esența muzical-inefabilă a sufletului, relevabilă cu ajutorul unor senzații și trăiri real-imaginare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
orânduielile după poruncile noastre, oricare ar fi, de orice rând sau treaptă ar ține, să fie Afurisit de către Prea Sfânta Dătătoare de viață, nedespărțită și de o ființă Treimii, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, acelui întru ființă cunoscător Crezului și închinătorul Singurului Dumnezeu. Să fie blestemat și neertat și după cartea lor nedezlegați și umflați, pietrele și fierul să se roșească și să se topească, să aibe moștenire Lepra și Ștreangul lui Iuda, suspinând și tremurând ca câinii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le-a răpit această distracție. Și procurorul, în numele legii, răstindu-se la popă, cât pe ce să "scape" pe Mitu de abuzul ce-l făcuse popa, răpindu-i libertatea de a muri beat sub un gard, dacă cumătrului Cuțitei, om cunoscător cum stau lucrurile la târg, nu i-ar fi venit buna idee de a învăța pe popă să conrupă prin bani "integritatea" procurorului. Atunci acesta nu numai că se înmoaie, dând procesului-verbal o altă încheiere, în favoarea popei, ci ține și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În acest sens, societatea civilă romă a suferit o serie de schimbări odată cu adoptarea Strategiei. Astfel, asistăm la o schimbare de lideri În cadrul principalelor organizații din societatea civilă și la o repoziționare a principalilor actori romi. O generație mai tânără, cunoscătoare a limbajului european, formată În politici europene prin programele de finanțare de după 1990, a luat locul celor care au negociat adoptarea strategiei. Foștii reprezentanți fie au plecat din țară, fie s-au mutat În aparatul guvernamental. Odată cu plecarea lui Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]