2,938 matches
-
cordul. rana lui sângera, singur el și-o mușca, o mărea învățat cu durerea, cu trap-galopul, cu aplecarea-n manej, roată făcând în amar laur din circularele loji și tot mai credea în stăpân vorbitor, în dresor, mai credea în cununa de roze, în peștișori aurii și-n mormolocii de val, când venea să se-adape. am sosit. dă șaua jos, dă căpăstrul și steaua din frunte spune repede de mai ai vreo dorință îți mai dau un minut și mă
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
cei închiși. Iudeilor însă le-a fost mai drag Varava decât Iisus. În sfârșit Pilat L-a dat iudeilor după ce mai întâi L-a biciuit pe Iisus. Este apoi dus de soldați, îmbrăcat cu o hlamidă roșie, încununat cu o cunună de spini și în mâini I-au pus trestie. A fost batjocorit de soldații care-I spuneau: "Bucură-Te împăratul iudeilor". După ce L-au batjocorit așa, Pilat a spus din nou: "Nu găsesc în El nici o vină de moarte". Ei
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
răstignit în grădină, pentru că și Adam a călcat porunca în grădina raiului. Băutura amară pe care a gustat-o Iisus Hristos preînchipuia gustarea lui Adam. Loviturile cu palmele arătau slobozirea noastră. Scuiparea și purtarea necinstită cu El arătau cinstirea noastră. Cununa cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură, îmbrăcămintea împărătească în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din care a fost făcută Eva, prin care a venit
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
pornit de-a dura S-o aduc la tine-n cale, Și-nvelită în petale Ți-o voi dărui de-acuma. Salbă ți-am făcut din stele, Ca sclipirile din astre Să-ți șoptească-n nopți albastre Albe jurăminte grele. O cunună împletită Eu ți-am pregătit din raze, Petrecute prin topaze Și prin frunze de răchită. Cât se-ntinde orizontul, Ți l-am tors în roșii fire Și-mpletindu-l cu iubire, Rochie ți-am croit cu totul. Trei meteoriți, pe
IUBIRE COSMOGONICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374042_a_375371]
-
bine Încercând a da bun sens iubirii, Luna martoră, ce un suspin reține Pătrunzând în cămașa grea a armurii! Spui că mă iubești, o dragoste bună, Dar fără ca al tău nume să-l unești Cu al meu într-o frumoasă cunună, Ce înseamnă pentru tine să iubești? Rațiuni mai importante decât mine Te obligă să mă ți departe Și sper ca atunci să-ți fie bine Când nu voi m-ai fi, totul e deșarte... Mi-am blocat ceva ani din
MISIUNE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374134_a_375463]
-
De am dureri ce sufletul mi-apasă În limba mea și-a mamei le oftez, Și dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba-n care zbor și-ngenunchez. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea cununi de dor se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... Referință Bibliografică: Ne mândrim cu ce avem, în speranță!.. / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
Însă cerul se coboară Și cuvintele-mi măsoară Pe când luna pe șezlong Scrie versuri alalong. Iată stele prind cerul Și îmi adâncesc misterul Prins între nedumeriri Când îmbrac-a lumii firi. Dar eu le privesc întruna Și port în suflet cununa Clipei albe de argint Când cu-amorul meu te-alint. Referință Bibliografică: Iar mă pierd / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Manuela Cerasela Jerlăianu : Toate Drepturile
IAR MĂ PIERD de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375472_a_376801]
-
pierit cu totul, locul lor luându-l falsele tentații și non-valori. Drumul vieții de credință are, pentru fiecare om specificul lui. Nu drept și lin, dar cu multe obstacole și încercări. Însă, la capătul acestui drum, pe credincioși îi așteaptă cununa învingătorilor. Crucea este și Breviarul întregii vieți a lui Iisus Hristos, în ea este cuprins și Misterul Credinței: Moartea și Învierea Domnului nostru. Nici un alt element cristic nu e mai cuprinzător decât acesta. Crucea însoțește viața omului încă de la naștere
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, E ostenit... E singur și pribeag... Înconjurați de vină și păcate Mereu îl răstignim pe Cel Mai Drag. Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, Iar dragostea nemărginit-a Lui O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-I mâna sfântă cu un cui Când poarta noastră e mereu închisă Pentru Cel Bun și veșnic pământean, Să-L așteptăm, creștinilor, în ușă, Să-I ridicăm povara de alean. Când poarta noastră e mereu închisă, N-avem de
CRUCEA ( PASCALE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371802_a_373131]
-
mulți nemernici, Ce țara din nou au trădat. În Europa suntem unici, Cu-n prim ministru inculpat. În minciuni și în nesimțire, Fără pic de demnitate, El țara duce la pieire Jucându-și ultima carte. Pe fruntea țării a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
loc, cusut în veșnicii, În zale să îmbrăcăm și cerul din cuvinte. Eu Zâna cea frumoasa, tu Prâslea cel Voinic, Pe tavă îmi aduci și merele de aur Cu un hidos balaur în noapte iar te lupți Victoria îți dă cununi de flori și lauri. Când zorile se crapă pe funtea unui munte, Se spulberă visarea și plouă ruginiu, Din călimara toamnei îți scriu acum povestea Și cred... că totuși niciodată nu-i târziu... foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Povești
POVEȘTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372008_a_373337]
-
mă fac cu tine, măi fată, ești prea mică, nu am voie să te angajez...?!». Dar, până la urmă m-a angajat cu jumătate de normă”. Un mare număr de medalii, diplome, trofee încep a se aduna de acum, neîncetat, în cununa cântecului popular oltenesc, care s-a împletit cu glasul ei. Care dintre ele să fie menționate? Nu se poate, sunt multe, niciuna nefiind mai mică, neveritabilă și neimportantă, la timpul și în contextul decernării, dar și azi. Protagonistă în cărți
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
al reîtregirii neamului, viziunea iubirii fără de moarte, fiindcă asemenea zăpezii totul este trecător, rămânând în urmă doar doina, unicitatea expresiei sufletului românesc: “ Ninsoarea cade în genunchi Ca stelele în rugăciune, Ferestrele într-un mănunchi Se-aprind din bobul de tăciune.”( Cununa doinelor de nea ). Asemeni lui Arghezi cuvântul are o funcție cosmogonică, atribuind ființei ficțiunea sacră. Pentru poetă, versurile au o formă ingenuă, fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. Poeta, în
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
amestecau în culori blânde? Chiar știi? Și că a timpul l-a alungar cu privirea-i senina? Știi tu că diminețile le creiona pe bucăți de suflet? Și că presară parfum de smirna, Pe frunte, Pe gene și pe albă cunună? Știi tu când aripile lui s-au adunat în rugăciune, El a vărsat din plete, raze de luna? Dar n-a uitat de sufletul ce încă vroia, Să creadă că lumea e bună. Citește mai mult Știi tu, ca îngerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
amestecau în culori blânde?Chiar știi?Și că a timpul l-a alungar cu privirea-i senina?Știi tu că diminețile le creiona pe bucăți de suflet? Și că presară parfum de smirna,Pe frunte,Pe gene și pe albă cunună? Știi tu când aripile lui s-au adunat în rugăciune,El a vărsat din plete, raze de luna? Dar n-a uitat de sufletul ce încă vroia,Să creadă că lumea e bună.... X. MI-AU ADORMIT VISELE PE FRUNTE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
limba liniștii să-ndoape al vocalei răsărit cu dor de soare? Din consoana urletului să se-adape cu albastrul infinitului din mare? Poate inima să uite-a ta minciună și să zburde-apoi ca niciodată ca un nor pribeag - a soarelui cunună -, rătăcind tiptil în palma-ți deocheată? Poate gândul meu să te ucidă să-ți rănească - măcar -, amintirea? strânsu-mi-s-a viața-ntr-o firidă ca de tine să-mi ascund iubirea Nu, nu poate nimeni și nimic pe lume să-mi ia
O BLÂNDĂ MÂNGÂIERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372424_a_373753]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > SINGURATATE Autor: Eugen Baciu Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Stăpân al umbrelor târzii în noapte singur să nu fii să stai și să privești, cum luna, de stele-și împlete cununa s-auzi cum strigă buha-n noapte cum vântul îți aduce șoapte și ielele cum cântă-n cor valsând straniu în dansul lor. Să nu stai trist în casa ta șezând pe-un colț de canapea trăgând cu sete din
SINGURATATE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372458_a_373787]
-
folosul neamului. A luptat și a învins, s-a afirmat prin mare performanță literară ce i-a adus prestigiu, dar și invidie, ură. Ar trebui să-și amintească vechea lege fundamentala a speciei umane: pe același cap se pot pune cununi de lauri de către unii și cununi de spini de alții. E nescrisă, dar fără excepții ! Nicolae Breban s-a născut în 1934 la Recea, de lângă Baia Mare. Tatăl său, a avut o soartă care l-a marcat afectiv, definitiv în viață
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
învins, s-a afirmat prin mare performanță literară ce i-a adus prestigiu, dar și invidie, ură. Ar trebui să-și amintească vechea lege fundamentala a speciei umane: pe același cap se pot pune cununi de lauri de către unii și cununi de spini de alții. E nescrisă, dar fără excepții ! Nicolae Breban s-a născut în 1934 la Recea, de lângă Baia Mare. Tatăl său, a avut o soartă care l-a marcat afectiv, definitiv în viață, era preot greco-catolic și a fost
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
prezente expresii preluate din cărțile biblice „Șir Hașiriym” (=Cântarea Cântărilor), „Yeșaiyahu” (=Isaia), „Yirmiyahu” (=Irimia), „Thehiliym” (=Psalmi), precum și din tradiția evreiască (adăugăm, de exemplu „Casa dreptății”, în sens de : Templul de la Ierusalim, și altele) și din Cabala (adăugăm, de exemplu, „cerbul”, „cununa de cerb măreață”, și altele). Găsim și aspecte antropomorfe. Se presupune că autorul textului imului este Rabi Yehudah HaChasid (=Piosul) din Regensburg (decedat probabil în anul 1217). Se pare că, la început, acest imn era cântat zilnic la sfârșitul rugăciunii
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
tescuitor în cramă”. ȘIR HA-KAVOD (= CÂNTECUL DE SLAVĂ) De: Rabi Yehudah HaChasid (Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici) Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă și cântece să compun, ca să crească, Iar sufletul meu, ce către Tine se înalță, într-o cunună să le împletească. Sufletul meu dorește ca-n umbra puterii Tale să fie, Tot străfundul secretului Tău vrea să-l știe. În orice clipă în care versul meu se îndreaptă spre a Ta slavă și mărire, Inima mea freamătă, bate
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
Dreapta Lui mântuiește, precum și brațul Lui sfânt. Picături de rouă sunt în părul Lui și luminează sorții, Cârlionții părului Lui poartă fărâmele nopții. El se fălește cu mine, fiindcă îi sunt drag la față Și tot El îmi va fi cunună, ca cea de cerb, măreață. Spre farmec și spre slavă, cununa ca cea de cerb, de strălucire, Poporul Lui îi pregătește încoronarea cu coroana de mulțumire. Firele părului Lui ca-n tinerețe strălucesc la soare, Buclele lui cârlionțate sunt negre
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
părului Lui ca-n tinerețe strălucesc la soare, Buclele lui cârlionțate sunt negre strălucitoare. Casa Dreptății, precum coroana măreață ca de cerb a strălucirii Sale Se va înălța până la culmea bucuriei Sale. Neamul ales de El va fi a Lui cunună, Iar turbanul regesc frumos ca un cerb pe fruntea lui se adună. Va înălța pe cei împovărați și o coroană pe frunte le va pune, Pe cei vrednici în ochii Lui, îi va onora pentru faptele lor bune. Podoaba măreției
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
Poporul Tău îl păstrează pentru vecie, fiindcă altul nu-i. Te rog primește multele mele cântări pentru Tine Și lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine. Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an. Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălțător, Ziditor
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
pregătitoare, la o iubire statornică și romantică, la regretul față de trecerea timpului neiertător: „Ogorul clipei l-am arat / C-un gând divin și-un ciob de lună, / În limpezimea lor să spună / Că-n zorul ăsta necurmat / Din lacrimi împleteam cunună”. (Cununa de lacrimi, p. 29). Renumitul actor Ioan Gh. Arcudeanu și-a început recitalul cu pantumul „Azur și catifea”, aflat pe pagina de început a cărții Popas în Lumină. Astfel esența și puterea creației poetei Florica Gh. Ceapoiu au fost
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]