1,497 matches
-
simbolismul pe care îl aveau. În acest sens se poate spune că simbolismul cununiilor este sau poate fi și unul biblic, cunună fiind în termenii Noului Testament, veșnică răsplată a dreptății (ÎI Timotei, 4,7) și (I Petru 5,4), cunună fiind îndreptată întotdeauna spre Hristos iar mucenicii Lui primind-o cu bucurie, astfel afirmă Scriptură „fii credincios până la moarte și îți voi da cunună vieții” (Apocalipsa 2,10). Cununia a primit diferite interpretări creștine dintre care cele mai frumoase simbolizează
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
noastre, singura pe care noi, oamenii, nu o putem modifica. Dar ce-are a face?! Ne rămîn celelalte trei Munca, Dragostea și Arta -, care sînt ale noastre și numai ale noastre. Depinde de noi, oamenii, ca ele să ne fie cununa vieții, prin ele să lăsăm semne în Eternitate" m-a învățat Doamna Ana. Revărsîndu-și imensitatea albastră a privirii peste întreaga încăpere, îmbujorîndu-se ca o floare de magnolie ce se deschide acum, la miezul nopții, Teona repetă gestul ei atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
taină În care s-a produs mezalianța era motivată probabil nu numai de diferența de rang social Între parteneri, dar și de inconvenientul căsătoriei cu o „păgână”. Din precauție, actul de căsătorie a fost scris chiar de domnitor : „Ne-am cununat cu muma lui Ștefan-vodă, anume Irina Botezata. Adevăr am zis : până sunt În țară, să nu se spuie cuiva [ca] să știe toți, să fie ascuns ; să nu știe nimele” <endnote id="(822, p. 498)"/>. În 1839, doi misionari creștini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai cumpănit decât alții. Bunicul zâmbea șiret pe sub musteață auzind laudele ce i le aducea soața lui. − Să știți că părinții mei au înțeles ce le-am spus, continuă bunica povestirea ei. Au fost și ei de acord, ne-am cununat și am făcut nuntă mare și frumoasă, cum vam mai povestit altădată. Ei, și acuma gata cu poveștile, plecați și voi acasă să n-aibă griji ai voștri că ați întârziat atâta. Lasă, că mai veniți voi și mai vorbim
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
seară și un cer înnourat și un compartiment de clasa doua, eu, june universitar, tu, într-a noua și cântul monoton de roți și șine și ochii tăi ce căutau spre mine și "nașu"-acela fără îndurare, care ne-a "cununat" cu trei sutare și când am coborât la Iași, spre dimineață, eram ca mirii juruiți pe viață! 1966 Pe aripile vântului! În septembrie 1962, după absolvirea facultății, îmi făceam "datoria față de patrie" și față de propriul proces de maturizare, fiind pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor Vizanțului! o ispitește Alexandru oferindu-i galant, cu un genunchi în pământ, floarea. Dar, în elanul său înfocat, dă peste o vârtelniță, peste o măsuță pe care se află frumos împăturite comprese, bandaje, feși de pânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe Canal Grande, măști, măscărici, cântece, beție nebunie! Și aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând-o "Stăpâna Mărilor" Încaltea, să se cunune și cu Cerul și cu Pământul, să devină "Stăpâna Lumii"!... De ce nu? La puterea banilor lor... sugerează Țamblac. Să nu le-o ia înainte Mahomed, cu "puterea armelor lor", zâmbește sarcastic Ștefan. Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dat cuvântul de domn... Așa precum am slobozit pe țărani, deși știam că mă osândesc singur -, așa vă slobozesc și pre voi... Tot am prea multă oștire, râde el chinuit. Alegeți! Dar... dar gândiți-vă bine: de rămâneți, vă alegeți cununa de spini... Cine vine cu mine, trebuie să se lepede de sine, să-și ia crucea și să mă urmeze..." Hotărâți! Sunteți liberi! Și nu vă temeți! Haideți! Îndrăzniți, boieri dumneavoastră! Nu vă-ndeamnă inima?! Vă salvați pielea!... Și agonisita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
produce erupția de obrăznicie după ani și ani de oportunism și lașitate. * Inadvertențe. Îmi amintesc că, pe la mijlocul anilor ’80, am auzit BBC-ul proclamând-o „martiră” (chiar așa!) pe o poetă care, exact în acel moment, când i se dăruia cununa de mucenică, iar eu ascultam cu evlavie postul de radio respectiv, se plimba ca la ea acasă prin Paris. * În momentul de față unii încearcă să impună ideea că nazismul a fost superior comunismului deoarece a conservat proprietatea privată. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
că ne întâlnim cu Domnul Iisus și-i spunem problemă pe care o avem. Și ce ne-ar spune El, aceea să facem. Și chiar și material ne ajută. Este iubit și apreciat de foarte multă lume. El i-a cununat pe toți cei trei copii ai mei. Și doamna preoteasa Niculina este vrednica de toată cinstea, dragostea și milostenia pe care o împarte ca o mamă bună la toți. Părintele mi-a dat recomandarea pentru Sfintele Locuri. Pe această cale
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
găsesc, Si strigă, jurând de rău: „Piară Omu-acesta rău! Că Se face Dumnezeu, Și-ntr-a noastră Lege mare Vrea să facă strâmtorare.” Servitori fără de minte îl dezbrăca de vesminte Și cu biciul îl lovesc Până când îl ostenesc Din spini cunună-I împletesc Și pe frunte I-o tocmesc, Peste obraz îl lovesc Și tare îl batjocoresc. Iisus Crucea o ducea Și, de slab, se-mpiedica, Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ. Față Lui, de Sânge plină, Se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lui Iov. Un perfect apendice profan la Cartea lui Iov e Candide. De asemenea și Jurnalul fericirii. În Jurnalul fericirii nu apare nici un cuplu ca atare. Steinhardt nu a avut parte de asta. Dar la 48 de ani s-a cununat cu pușcăria. Pe urmă s-a călugărit. În Cartea lui Iov există cuplul. Femeia lui Iov apare puțin, dar există. Rolul ei nu diferă prea mult de al Evei. Băieții pregetă să se însoare ; dacă o fac, e sub rezerva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fim împreună, Dumnezeu ne va călăuzi spre aceasta, iar dacă fiind împreună am continua aceiași viață păgână care ne-ar duce la osânda veșnică pe amândoi, nu-i mai bine să-mi pun nădejdea în Dumnezeu? . . . Și totuși, ne-am cununat în cel mai înalt for al culturii și vieții creștine, ne-am luat angajmentul unei căsnicii creștine în fața lui Dumnezeu !! Vom nesocoti noi acest jurămînt ? Iată pentru ce sunt dispus să sufăr, să mă chinuisc, să trăiesc în mizerie, dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de țuică bună, câte o sacoșă cu gutui mari și aromate pe care le aprecia mult. Mă servea cu o cafea și începea să depene amintiri despre Ardealul de unde venise, mutat disciplinar. Făcuse fiului său nuntă cu dare și îi cununase la biserică cu mai mulți preoți. Tovarășa Țâru, mi-a spus cu ceva timp înainte, după ce a gustat din țuica de prune pe care a încuiat-o apoi în fișetul de lângă biroul mare din lemn de stejar, ce faci dacă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior și interior, stă vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numirea unor priveghetori de școală străini scrie guvernului din Viena următoarele: Ce s-ar alege din copii noștri cu învățători de altă lege și de altă limbă”? În vorbirea populară expresia ,,și- au citit legea” are sensul de a se cununa după datina religioasă iar expresia ,,lasă-l în legea lui” amintește și ea de timpul fără memorie. B. P. Hașdeu în Scrieri istorice, ne lasă informații prețioase cu privire la dăinu- irea acestor vlahi din Galiția și care au făcut obiectul unui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fim împreună, Dumnezeu ne va călăuzi spre aceasta, iar dacă fiind împreună am continua aceiași viață păgână care ne-ar duce la osânda veșnică pe amândoi, nu-i mai bine să-mi pun nădejdea în Dumnezeu? Și totuși, ne-am cununat în cel mai înalt for al culturii și vieții creștine, ne-am luat angajmentul unei căsnicii creștine în fața lui Dumnezeu !! Vom nesocoti noi acest jurămînt ? Iată pentru ce sunt dispus să sufăr, să mă chinuisc, să trăiesc în mizerie, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să-l rostești. Toate Bisericile aveau agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Așa că, atunci când au venit, ne-au luat ca din oală pe toți. Pe soțul meu nu l-au arestat până a doua zi. Și-au făcut inventarul și au aranjat ca fetițele să fie duse la nașa noastră care ne cununase. Până atunci, o adus cu sila pe o vecină, săraca, să stea cu fetițele peste noapte și ziua cealaltă... Pe mine m-au dus la Satu Mare și Încă Weiss m-a dus cu mașina lui. Pe ceilalți, săracii, i-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cobe jelește azi: O să cazi! — O să cazi! Ieri când era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să cazi! Flori, cunune și odoare, Semne recunoscătoare Îți dau, ieri, mâini feciorești: — Să trăiești! — Să trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu cele ale șefului său. Cetățenii orașului Galați au răsuflat ușurați când le-a fost luat de pe cap Dăscălescu pentru a-l înlocui pe Verdeț, care trebuie spus o dată pentru totdeauna, nu este rudă cu Ceaușescu, ci a fost numai cununat de acesta. în fond, ce semnificație poate avea într-un regim ca al nostru o schimbare a șefului de guvern? Niciuna! Mai ales atâta vreme cât nu intră în arenă o personalitate distinctă, un om de opinie și de specialitate fie în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor”, elogiază „aerul-lumină”. Declarând „Eu nici un vis n-am ucis, / N-am lăsat repetent nici un râu”, autorul anticipează o temă ce va fi dezvoltată
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
ocupanții sovietici în Basarabia, la care un adolescent este martor, îi este consacrat ciclul de proze Anul bezmetic, publicat în reviste. SCRIERI: Taina Luceafărului (în colaborare cu T. Malinovski), Chișinău, 1957; Aventurile lui Șurubaș cel poznaș (în colaborare cu A. Cunună), Chișinău, 1959; Era sputnicului, Chișinău, 1959; Lăstarii răzbat primăvara, Chișinău, 1959; Povestea celor șapte voinici, Chișinău, 1960; Cheița fermecată, Chișinău, 1962; O vacanță în cosmos, Chișinău, 1962; Și unul pentru toți, Chișinău, 1963; În ospeție la vrăjitori, Chișinău, 1963; Expediția
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
a ardenței, a doua - a deznădejdii, cu atât mai puternice cu cât mai reprimate: „Să Te înșel, dă-mi timp, ca-ntotdeauna / Să pot cădea, vreau iarăși înălțime. / Să m-ofilesc, cer iarăși prospețime. // Eu, lanțuri iar, și iarăși Tu - cununa. Tu - iarăși adevărul, eu - minciuna.” Sunt numeroase expresiile aforistice care sintetizează starea de contradicție și angoasă, transpusă în vers. În Israel, C. este receptat mai ales pentru poemele sale inspirate din realitatea istorică și politică imediată, scrise pe un ton
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
stat în acea casă până s-au născut copiii, care au purtat numele mamei, Racoviță. Abia după ce-a murit bunicul s-a mutat și mama la conac, unde ne-am născut ultimii trei copii. Sora tatei, doctoreasa, i-a cununat, apoi au spart gardul dintre conac și casa în care a stat mama până a murit bunicul. Una din surorile mele a jucat la nunta mamei, că o parte din copii erau mari când s-a cununat mama cu tata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]