1,876 matches
-
de lumină Mirele revarsă stele-n poala nopții. Toate-n jur ... Citește mai mult Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasăCe-și așteaptă nunta de o veșnicieși sosit-a vremea și a fost aleasă,Să-și pună veșminte pentru cununie.Rochia brodată-n scânteieri de soareMângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplareVoalul ei - mătasea primelor ninsori.Trena mult prea lungă, pare infinită,Trupul ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
îmi aduc aminte de o întâmplare cât se poate de stupidă, dar reală. Eram la Facultatea de Relații Internaționale din Kiev. Doi colegi, un fost boxer, cu performanțe internaționale deosebite și o colegă româncă s-au hotărât să se căsătorească. Cununia religioasă a fost oficiată în țară, undeva într-o localitate ascunsă de "văzul oficialităților" timpului. Cu toate acestea, evenimentul a ajuns la "urechile" cuiva, motiv pentru care noii căsătoriți nu și-au mai putut urma studiile. Și atunci cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în România, a fost una hazlie în sinistrul său. În anii '50 ai secolului trecut au existat oameni ai regimului comunist care refuzau să mai intre în Biserică, la propriu, să-și mai boteze copiii sau să mai procedeze la cununii religioase. În același timp, din casele oamenilor nu au lipsit niciodată icoanele, iar comunitățile umane au rămas grupate în jurul Bisericii ca păstrătoare de tradiție, de istorie, de neam și de limbă. Temerile lui Engels s-au adeverit la peste o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
baza unor secvențe rituale bine definite: chemarea la nuntă, Împodobirea bradului, ospățul tinerilor (care avea loc numai În unele regiuni), aducerea bradului la casa miresei, bărbieritul mirelui, pregătirea miresei, sosirea mirelui la casa miresei, colăceritul, jocul bradului, iertăciunea, plecarea la cununie, masa mare, darurile și zorile. Nunta era un ceremonial public: chiar dacă nu toți sătenii erau invitați la masa mare, ei puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele actorilor principali, care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rănit, cu pachetul hârtiilor Direptății {EminescuOpVIII 190} TABLOU MAIO, PETRU ACT. IV 1. ARBORE (singur) 2. ARBORE, MAIO 3. ARBORE, MIRA 4. PRECEDINȚII, ȘTEFAN, LUME (supliciul) 5. ȘTEFAN, MIRA ACT. V 1. MAIO, PETRU (se ascunde în tron) 2. Cortegiu. Cununie. Vuiet afară Lumea iese. Mira-n rugăciune. 3. MIRA, PETRU 4. MIRA, ȘTEFAN (moare) 5. MIRA (singură) 6. MIRA, MAIO 7. MIRA (singură puțin) 8. MIRA, PETRU, LUME ACT. V După ce Petru a lăsat-o într-o turburare asemenea nebuniei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o, Lăpușnene, lasă că ți-o țiu eu minte. [LĂPUȘNEANU] Și acum la cununie, mergi vlădică înainte... [BRAN] Ce mai judecată, vere! Chiar turcească fuse asta... Ai ucis pe-un om în codru... mergi acasă, ia-i nevasta... Ce ți-e, măre, c-o domnie fără rost, ce nu-i de soi, O s-ajungem
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dreptul de moștenire, poporul și regentul Bulgariei făcură prin anume solie rugăciunea cătră împăratul Teodor ca să-i dea pe fiica Iui cea mai mare, Irina, {EminescuOpXIV 128} lui Constantin Tichus de soție și s-o trimită în capitala Bulgariei pentru cununie în toată forma, căci ea este vlăstar adevărat și nepoată directă a fostului rege român, Ioan Asan, deci e pe deplin în drept de-a moșteni părintescul scaun de domnie. Având Constantin Tichus soție legiuită cu cununie, bulgarii făcură ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
capitala Bulgariei pentru cununie în toată forma, căci ea este vlăstar adevărat și nepoată directă a fostului rege român, Ioan Asan, deci e pe deplin în drept de-a moșteni părintescul scaun de domnie. Având Constantin Tichus soție legiuită cu cununie, bulgarii făcură ce făcură ca să despartă căsătoria aceasta, iar drept dovadă și spre a liniști pe-mpăratul Teodor [î]i trimiseră la Constantinopol pe nevasta despărțită, pentru a slăbi toate scrupulele ce le-ar fi avut contra propunerii lor. Împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Grămadă, Artur Gorovei. Un sector redutabil îl reprezintă folcloristica, domeniu în care activează Simion Florea Marian, Elena Niculiță Voronca, Dimitrie Dan, Artur Gorovei, Grigore Crețu (Originea cuvântului doină), O. Isopescul, care publică numeroase balade, basme, cântece populare, obiceiuri de la naștere, cununie și înmormântare. Se pune un accent deosebit pe aspectele etnografice și pe tradițiile populare (Casa țăranului român din Bucovina de Ioan Ștefureac, Muzeu românesc pentru Bucovina de Teodor Bălan). Un sector de asemenea bine reprezentat este acela al studiilor și
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar mirele, furios, intră cu buldozerul în sere, călcând un lan de porumb, omorând câini etc., în timp ce altcineva provoacă un incendiu. E o lume dementă, răscolită de convulsiile demoniei. În Marx librarul
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
la maica Eva - uneori și la Crăciun și Dumnezeu - pentru a le cere sfatul, iar ei îl poartă prin rai și iad în speranța de a-i abate gândul. Neînduplecat, Soarele se întoarce la Ileana Simzeana și împreună pornesc la cununie. Sora îi cere fratelui să meargă înainte (sau se oprește să bea apă) și, pentru a scăpa, se aruncă în mare și se transformă într-o mreană cu solzii de aur. Dumnezeu sau sfinții o scot și-o aruncă pe
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
tipul mai vechi al baladei, să facă un pod peste mare și o scară până la cer, îi mai cere să aducă stelele în cortegiul nunții, iar pe Soare și pe Lună drept nași. În unele variante, fata se sinucide înaintea cununiei. În altele, la intrarea în biserică, icoanele cad ori plâng și astfel cununia este împiedicată. Există și versiunea-colindă a acestui tip. Dintre baladele aparținând tipului Fratele și sora, cele mai realizate au fost culese de Miron Pompiliu, S. Fl. Marian
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
scară până la cer, îi mai cere să aducă stelele în cortegiul nunții, iar pe Soare și pe Lună drept nași. În unele variante, fata se sinucide înaintea cununiei. În altele, la intrarea în biserică, icoanele cad ori plâng și astfel cununia este împiedicată. Există și versiunea-colindă a acestui tip. Dintre baladele aparținând tipului Fratele și sora, cele mai realizate au fost culese de Miron Pompiliu, S. Fl. Marian, Enea Hodoș. Numeroase variante ale baladei Soarele și Luna sunt realizate cu mijloace
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
și morți de timpuriu - a fost scurtă. Maria din Mangop a murit la 19 decembrie 1477 („într-acelaș an, dichemvrie 19, pristăvitu-s-au doamna Maria ce era de la Mangop”) și a fost înmormântată în necropola de la Putna (unde, probabil, își celebrase și cununia). Vălul de mormânt de la Putna ne-o arată pe catafalc, îmbrăcată în haine de stofe grele domnești, încărcate de nestemate, cu coroană imperială și botfori având culoarea roșie rezervată bazileilor 18. Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, domnul țării
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acesta mai fusese însurat cu Ecaterina Potocka, nepoată a Voievodului Ieremia Movilă), care va deveni soțul domniței Maria (cea care vorbea grecește și latinește; au rămas scrisori de la ea281), după o căsătorie oficiată în prezența lui Petru Movilă (naș de cununie - zic unii cercetători - al celor doi miri), mitropolit al Kievului (înaltul prelat și-a marcat prezența printr-o Cuvântare duhovnicească, rostită în polonă și română 282) sau pe cele - eșuate - dintre emisarii Voievodului moldovean și Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vasile Drăguț, Arta românească, vol. I, București, Editura Meridiane, 1982, p. 277). 281. Vezi C. Șerban, Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), București, 1991, p. 33. 282. Mai nou despre această căsătorie vezi Vasile Malanețchi, Petru Movilă sau despre taina cununiei, Chișinău, Editura Știința, 1996. 283. Șarlota Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, p. 24. 284. Vasile Drăguț, op. cit., vol. I, p. 290. 285. Vezi Gheorghe Buluță - Sultana Craia, Manuscrise miniate și ornate din epoca lui Matei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își periclita cariera: „Preotulŭ de se va însura cu a doa muiare să se delunge din preoție. Iară fără opreală să se priceștuiască”208), transpare și în considerarea celei de-a doua căsătorii drept o „noire” de mâna a doua. Cununia nu se va desfășura în fața Sfintei Sintelor („învățăm de a doa nŭntă, să nu stea înaintea sfântului altariu, când vor veni să se blagoslovească în biserică, nice cununile să le pue în capetele lor; iară de va fi unulŭ curatŭ
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domnul”. Am mai evocat aceste opinii, care ne conving că și legiuitorii de la Târgoviște aveau în vedere, formulând permisiunea citată mai sus, „a doua nuntă”. „A treia nuntă” („urâtă” de Biserică) este de preferat libertinajului sexual - „Carele e cu trei cununii, acéia nuntă fără de lége (cum zice sfetâi Grigorie) și unele ca acélea le urăște besérica ca niște spurcăciuni; iară se socotesc e mai bună decât înălțarea curviei”216 -, punct de vedere „mirenesc” - precizează „tâlcuirea” - ce vădește o flexibilitate relevabilă: „însă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mulți copii, s-a măritat cu (a respectat, verosimil, „anul jalii” 252, cu Ștefan, care era probabil, pârcălab de Soroca. S-a recăsătorit, fiindcă era încă tânără și pentru a reface echilibrul („celula familială” dar a avut parte de o cununie discretă, căci pravila „învăța” - vedeam - „să nu stea înaintea sfântului oltariu, când vor veni să se blagoslovească în bisérică, nice cununile să le pue în capetele lor”, și de o petrecere reținută și lipsită de binecuvântarea unui cleric, fiindcă aceeași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, era fiu natural al filopolonului Alexăndrel (1449, 1452-1454, 1455) - „Domnind Alixandru-vodă țara, venit-au cu oaste fii-său, Bogdan vodă. însă așa zic că n-au fost Bogdan vodă ficior cu cununie, ci còpie lui Alixandru vodă” -, dar își culege informații dintr-o tradiție ce nu se interesa de numele feminine. Același cronicar descrie cu precizie venirea pe lume a lui Petru Rareș prin acea Marie din Hârlău, pe care o evocă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mai precis în stabilirea filiațiilor, sirianul Paul de Alep era de părere că acest boier ambițios, mare spătar al țării Românești între anii 1645 și 1654, sol voievodal în Moldova (a fost de față, reprezentându-l pe Matei Basarab, la cununia Domniței Maria a lui Vasile Lupu cu prințul lituanian Jamusz Radziwiłł) și în Transilvania, hrănitor de mari gânduri (motiv pentru care Constantin Șerban l-a însemnat la nas) și oricând dispus să ia parte la comploturi antivoievodale (de aici i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jalba ce au dat la măriia ta, Zamfira, văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi încărdoșit cu dânsa cu vorbă că o va lua-o de nevastă cu cununie și, făcând și păcatu curvii amândoi...” Văduva Zamfira acceptase avansurile lui Dumitru bogasieru, nădăjduind o nouă căsătorie care să o salveze dintr-o previzibilă situație precară. Complicațiile, însă, abia acum încep, fiindcă virtualul soț era - se vede treaba - un frecventator
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie ucisă („pus-a Voievodul de au omorât-o”) mama lui Ioan Raț (după ce acesta fusese omorât), „ca să nu facă vreo vrajă asupra sa” 431, căci se spunea că este vrăjitoare. * Prin orice mijloace, văduvia trebuia evitată: „Să nu faci cununie în casă” - se zicea în Moldova - „că rămâne unul văduvoi”432; „Când se însoară a doua oară bărbatul rămas văduv” - se credea în Transilvania - „pe mormântul femeii sale se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
științifică și enciclopedică, p. 216; vezi și Șarolta Solcan, op. cit., p. 265. 430. I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy și însemnările lui privitoare la români. 1566-1608, Cluj, 1928, p. 128; Șarolta Solcan, op. cit., p. 263. 431. Artur Gorovei, op. cit., p. 69 (cap. „Cununie”). 432. Ibidem, p. 115 (cap. „însurătoare”). 433. Ibidem, p. 133. (cap. „Mâncare”). 434. Ibidem, p. 195. 435. „La slavii de sud, se crede că văduva care vrea să se mărite, trebuie să ia pământ de pe mormântul soțului ei cel dintâi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]