1,765 matches
-
abia așteptau motivul să linșeze pe cineva? — Frumoasă încercare, zice Roja zîmbind pe sub mustață, dacă ai impresia că printre nenorociții ăia s-a aflat vreun revoluționar adevărat, să mi dai numele lui ca să-l găsesc și să-l pup în cur. În condițiile în care eram păziți de un cordon de derbedei, ca Sena și toți ceilalți care aveau la piept stații de emisie-recepție să poată comunica nestingheriți cu centrul. Dacă spuneți că n-au fost revoluționari adevărați pe Baricadă, înseamnă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Milițică? adăugă nerăbdător. — La toaletă, zise Părințelul, are pîntecăraie, de cîteva zile încoace îi vine să meargă la budă din jumate în jumate de oră. — Să fie sănătos, zise Roja, n-avem timp să așteptăm pînă se șterge el la cur. Să trecem la subiect. Mi-am adus aminte de cîteva detalii importante. — Vezi numai să nu dai gata pe toată lumea, zise Părințelul, înepînd să privească des în direcția culoarului care duce la toalete. — De fapt nu e nimic ieșit din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-o recunoști? — V-am spus că puteți face orice, doar să nu mă credeți prost, repetă Roja. Mie mi se pare exact pe dos. Că voi sînteți cei care v-ați sucit, dar că preferați să vă trageți pe cur în loc să mi-o spuneți în față. — Acuma ești și paranoic, spune Milițică, simțind că începe să dîrdîie și să transpire deodată. Că am lămurit-o și pe asta, zise Roja neluîndu-l în seamă, spuneți-mi cel puțin dacă pot să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
faptul că e evreu? Îmi dădeam deja seama că-și dusese viața În siguranță, protejată, chiar și pentru cineva care venea din Regensburg, și mi se părea că e păcat că trebuie să o expun pe sărmana femeie la imaginea curului rău mirositor al țării ei, care putea să-i provoace Îngrijorare și neliniște. Era Însă om În toată firea și nu aveam timpul necesar să-mi fac probleme din astea, așa că i-am zis: — Doar a ajutat un bătrân care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Știi cu cine pleacă? Cu Linge Cur. Marele critic În multe volume al scriitorilor români de azi, mereu atent la scaune. Cum s-a așezat cineva pe un scaun important, se bagă dedesubt, face o gaură și Începe să lingă curul.” Sau: „Măgarul! I-am citit toate cărțile, i-am telefonat după asta, i-am vorbit despre ele, am scris. El, despre ale mele? Nimic. Bineînțeles, asta ultima, cu sublimul, n-am citit-o. Dacă ar fi scris despre sordid, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Man’s tragic incapacity to accept change and the growth and improvement that inevitably accompany it.” Profesorul se oprise. Cuvintele „growth and improvement”... Parcă le-ar fi auzit Întâia oară. Surdina altor cuvinte, În altă limbă? „Legiunea se șterge la cur cu țara asta”, murmurase, În 1941, la București, un prieten al lui Ionescu. „România nu merită Legiunea”, decretase, tot atunci, la București, alt prieten al lui Ionescu. Bérenger se numea, pe vremea aceea, la București, Eugen Ionescu, martor Îngrozit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
așa cum nu-l mai văzuse niciodată de la moartea tatălui lor. Gura îi atârna deschisă, pregătind cuvântul gâscă. Ea îl încurajă să continue, cu mâinile și ochii. —G-g-g-gă găă găoază. Găoază împuțită. Găoază căcat pișat curvă. Sugi o pizdă încinsă în cur. Zâmbi, mândru de el. Ea icni și se retrase, iar lui îi căzu fața. Ea încercă să oprească năvala lacrimilor, îl apucă din nou de braț cu un calm prefăcut și-l îndrumă înapoi spre spital. —E o gâscă, Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se uită la el de parcă Mark s-ar fi transformat în vârcolac. Ceva s-a infiltrat în mâncarea individului. E așa de bățos mereu, de parc-ar fi tot timpul la înmormântarea cuiva. Pe adevăratul Ruppie îl durea întotdeauna în cur. Știa să se distreze. Adevăratul Ruppie putea sta în camera frigorifică toată ziua, manevrând bucăți de vacă, fără să simtă nimic. Pe tipul ăla nu-l îngheța niciodată nimic. Tipul ăsta e înghețat tot timpul. Toată înscenarea e profund tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pescuit. —Nu-i mare șpil, frate. Treburi de bază. Poate că fostul Mark te-ar fi învățat să legi niște musculițe și niște somni pitici mortali. Dar azi se lucrează cu momeală comercială. Râme de cauciuc parfumate, care-și târăsc cururile lor puturoase, de false nevertebrate, prin apă până când mușcă un biban mai fraier. Se descurcă oricine. Și copiii mici. Neuropsihiatrii. Cine vrei și cine nu vrei. Locul de pescuit era secret, ca toate locurile de pescuit. Weber fu nevoit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de apă. Mark fatalist, chicotind ciudat, iar Weber alergând. — Ce te grăbești așa? strigă Mark, pe deasupra șuvoiului bubuitor. Fulgerul sfâșie cerul, urmat de un trosnet atât de puternic, încât Mark căzu la pământ. Rămase acolo, râzând. M-a pus în curul meu literal! Weber ezită între a-l ajuta pe Mark și a-și salva propria piele. Nu făcu nici una, nici alta, ci rămase în mijlocul unui câmp acoperit de iarbă, uitându-se la strădaniile lui Mark de a se ridica în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
oamenilor. Mai întâi, îl dezamăgește pe Doctoraș. Nu-și dă seama exact de ce - e ceva legat de performanța lui mai-puțin-decât-optimă la ultima lor ședință de întrebări și răspunsuri -, dar tipul o taie din oraș de parcă i-ai fi băgat în cur un furtun plin cu albine sălbatice. Abia dacă apucase să-l pună pe fugă pe Doctoraș, că a venit Garda pe capul lui. Un fel de înțelegere pe care o semnase tânărul Mark și, din câte se pare, țara are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
armata îi vede adevărata față, normal. Iar Mark Schluter e rugat să răspundă la câteva întrebări pentru țara lui. Se străduiește cât poate; chiar se străduiește. Dacă America e sub asediu și trebuie să tragă niște șuturi zdravene în câteva cururi de străini ca să fie iarăși liberă, atunci Mark trebuie să se ducă, la fel ca toată lumea. Dar la unele întrebări n-are încotro și râde în gura mare. Adevărat sau fals: Cred că întâlnirea cu oameni din medii diferite mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
rog, spuse Daniel, am auzit și nebunii mai mari. —Acum îmi dau seama că, dacă e să mă urmărească cineva, atunci sunt ăilalți. Tipii ăștia cu Așezământul natural. Și nu pe mine mă vor. Pe toți îi doare fix în cur dacă trăiesc sau mor. Probabil că-mi vor doar proprietatea. Aș vrea tare mult să stăm de vorbă despre chestia asta, îi spuse Daniel. Folosea o închipuire ca să alunge altă închipuire. —Ah, frate. Poate că-s eu terci. Habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
latre. Ceea ce au făcut ea și alți bărbați e total nerelevant. Doar râul contează. Se uită la ea, oripilat. Nu poate nici măcar să priceapă, darămite să le mai țină socoteala, toate modurile în care ea trădase râul. —Mă doare-n cur de Robert Karsh. Poți să faci ce vrei cu el. Ea întinde palmele, ca să-l oprească. Stai așa. Tu despre cine vorbești? Dacă nu despre Karsh. La cine te-ai referit când ai spus „prietenii tăi“? — Știi tu la cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nici nu știi cîntarea, dai din gură în gol, ca un pește. MINISTRUL: Interesele statului sînt mai presus de mine. Eu nu sînt decît un instrument. Mama ar fi mîndră să mă vadă sacrificîndu-mă pe altarul politicii. Politica este o cur... PATROANA: ...vă! MINISTRUL: Este o cur... să cu obstacole. Cînd nu mai pot să le sar, mă tîrăsc pe sub ele. Mama ar fi fericită să mă vadă. Cînd eram mic era atît de bucuroasă cînd mă tîram prin casă. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
gură în gol, ca un pește. MINISTRUL: Interesele statului sînt mai presus de mine. Eu nu sînt decît un instrument. Mama ar fi mîndră să mă vadă sacrificîndu-mă pe altarul politicii. Politica este o cur... PATROANA: ...vă! MINISTRUL: Este o cur... să cu obstacole. Cînd nu mai pot să le sar, mă tîrăsc pe sub ele. Mama ar fi fericită să mă vadă. Cînd eram mic era atît de bucuroasă cînd mă tîram prin casă. Mă arăta rîzînd șefului de post și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un caz foarte complicat... Grav, da... Mortal a fost, dar acum nu mai este... A fost rigor mortis și acum sare ca o broască... MINISTRUL: Ca un purice... JENI: Auziți, ca un purice... MINISTRUL: Parcă ar avea un arc în cur. JENI: Parcă ar avea un arc în cur... Nu, a fost doar o metaforă a domnului ministru. Sigur... A domnului ministru personal. Da... Sigur că este lîngă mine. Ce să facă? Bine. Încearcă să facă față situației... Ce minister? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
fost, dar acum nu mai este... A fost rigor mortis și acum sare ca o broască... MINISTRUL: Ca un purice... JENI: Auziți, ca un purice... MINISTRUL: Parcă ar avea un arc în cur. JENI: Parcă ar avea un arc în cur... Nu, a fost doar o metaforă a domnului ministru. Sigur... A domnului ministru personal. Da... Sigur că este lîngă mine. Ce să facă? Bine. Încearcă să facă față situației... Ce minister? Ce minister e aici? MINISTRUL: Dracu' știe, că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Instituție Financiară a Americii“. Prin mahala, lumea râdea de el. Nu-l asculta nimeni. Cum îl auzeau bătând, aruncau în ușă cu cutii goale și strigau „Cară-te, nu-i nimeni acasă“. Își asmuțeau câinii să-și înfigă colții în curul lui de evreu perseverent. Cu toate astea, în decursul anilor a reușit să adune suficiente plachete, diplome și medalii pentru merite deosebite în muncă, cât să acopere cu ele un perete întreg din holul lung, fără ferestre, unde țineam vesela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bine, să devină un erou în ochii nevesti-sii și ai copiilor. Câtă mânie! Câtă obidă! Și nici măcar n-avea pe cine să-și verse năduful - în afara propriei lui persoane. „De ce nu-mi pot deșerta mațele - sunt îndopat cu prune până-n cur! De ce m-o durea capu-n halul ăsta? Unde mi-s ochelarii? Cine mi-a luat pălăria?“ Asemenea atâtor bărbați evrei din generația lui, care își slujeau familiile într-un mod atât de feroce și de autodistructiv, tata le slujea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de-ajunge ca o zmeură, dar, oricât de mult mi-aș dori să-i fac pe plac maică-mii și, la sfârșitul fiecărei zile, să arunc la coșul de rufe murdare niște chiloți imaculați, care parcă ar fi acoperit un cur de înger, eu nu-i ofer (oare în mod intenționat, Herr Doctor? - sau, pur și simplu, în mod inevitabil?) decât niște chiloței puturoși de băiețel. Aici însă, la baia turcească, de ce-oi fi jucând atâta tontoroiu’? Aici nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care molfăie și tot molfăie la nesfârșit strugurele ăla acru al religiei! Evreu evreu evreu evreu evreu evreu! Îmi iese pe nas, epopeea asta a evreilor chinuiți! Faceți-mi și mie o favoare, dragii mei conaționali, și vârâți-vă-n curul vostru ăla, chinuit, toată moștenirea voastră chinuită - că, întâmplător, sunt și om! Dar tu ești evreu, îmi zice soră-mea. Ești un băiat evreu, mai mult decât crezi, și nu faci decât să-ți dai în petic, nu faci decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tăntălăule - din moment ce i-ai înfipt-o, nu? Mai bine te-ai apăra cum se cuvine, ca un bărbat adevărat! Spune-i, dar spune-i de la obraz: „Da, Sophie, i-am tras-o sub coadă acestei șikse și mă doare-n cur de ce crezi tu sau nu. Fiindcă, în caz că până acum nu ți-a fost clară treaba, în casa asta eu sunt bărbatul și sunt cel care face legea!“ Și, la nevoie, dă-i o labă! Dă cu ea de pământ, Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bucurie, dac-ar fi să privim lucrurile, pentru o clipă, din perspectiva psihanalizei... Dar, după cum ne spune Freud, inconștientul nu știe decât să tânjească. Și să tânjească! Și să TÂNJEASCĂ! Ah, Freud, cât de bine știu totul! Asta are un cur mișto, dar e prea vorbăreață. Astălaltă, pe de altă parte, nu vorbește deloc, în nici un caz cu noimă - dar, măiculiță, ce bine știe s-o sugă! Ce meseriașă într-ale pulii! Iar dincoace e o bomboană de fetișcană, cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să mă însor cu A, cu țâțișoarele ei faine și așa mai departe; ce-o să se-ntâmple când o să apară B, care le are și mai faine - sau, în orice caz, mai inedite? Sau C, care știe să dea din cur într-un stil cum nu mi-a mai fost dat să întâlnesc până la ea; sau D, sau E, sau F. Încerc să fiu sincer cu dumneata, doctore, - fiindcă, în materie de sex, fantezia omului merge până la Z, ba chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]