2,042 matches
-
cânta fanfara... - Era alcătuită din deținuți? - Sigur că da. Făcea impresie. Erau și echipe de fotbal, formate tot din ăștia, din conducători. Era o alee cu flori... Vreau să spun că Auschwitzul crea o anumită impresie: erau spălătoare, spălătoriile erau curate, Întreținute tot de deținuți... - Dacă nu era carantina probabil că ați fi mers la muncă... - Nu știu ce gânduri aveau cu noi. La Birkenau nu erau fabrici. Dar, totuși, un lagăr de muncă, unde te scoteau la anumite munci, era... Aici unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uneori supă de cartofi, iar seara Îți dădeau un crenvurșt sau un wurșt... cât degetul ăsta. Era puțină carne. Însă mai important la Buchenwald a fost că majoritatea blocurilor erau conduse de social-democrați germani: aveau grijă de noi, să fie curat, să fie ordine, să nu se fure... Am dus-o, comparativ cu Dachau, mai bine. - Ați putea face o schiță a lagărului? Existau diferențe Între cele două lagăre referitor la barăci? - Blocurile erau altfel. Erau blocuri mari În care Încăpeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
renunțe la rolul de trompetă aflată în paragină. Ca multe alte popoare, printre care și velico-rușii, francezii, italienii, germanii etc., nici românii nu și-au putut forma de la început un stat unitar. Românii, care „dintr-o fântână au izvorât și cură” au locuit în țări separate, numite de străini Vlahii, iar pe locuitori vlahi, cu variante locale ale acestui etnonim. Astfel, Țara Românească Muntenia era numită în documentele medievale Vlahia Mare sau Ungrovlahia, adică Vlahia de lângă Ungaria, iar Țara Românească Moldova
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
loc sub comanda noului Șef de Grup, Pavel Ion care era confirmat de Centru în pripă, Stoian Florin, fostul Șef, fiind arestat. Acesta, după numire, urma să ia legătura cu mine. Din primul moment am avut presimțirea că nu este curat la suflet. Deși absolvent al Liceului industrial din Buzău, nu-l văzusem la nici o ședință a Grupului în timpul Biruinței. Prin Mai 1942, Marin Naidim îmi spusese că Centrul a numit provizoriu pe un oarecare Pavel Ion în locul lui Stoian. Într-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
românească și nu s-au subordonat conștient, însușindu-și metodele de viețuire specific creștine, cei ce au vrut să facă altceva decât ceea ce era hotărât de la început - așa cum a gândit, inspirat de Dumnezeu, Căpitanul, Corneliu Codreanu - cei ce nu erau curați în intențiile lor ci, ca politicienii, credeau că Mișcarea Legionară este o rampă de lansare pentru ambițiile lor materiale și de mărire omenească, au fost chiar de la început străini de spiritul ei. Mișcarea Legionară a fost judecată prin acești netrebnici
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de departe de toate astea. Dumnezeule, ce deștept ai fost! Ești un păcătos atât de curat, Charles, fața ta e curată și netedă și roză ca a unei fete, pariez că te bărbierești o dată pe lună, și mâinile-ți sunt curate, și unghiile astea afurisite-ți sunt curate (ia te uită la ale mele!), și ai scăpat de toate, fără impozite, blestemat de liber și fără impozite. Da, da, eu trebuie să mă străduiesc să obțin blestematul ăsta de divorț, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
groaznică... Nu ne dădea de mâncare... O bucățică de pâine ne dădea și două supe fără conținut... apă goală. Era foarte greu... Și ne aplicau regimul de penitenciar obișnuit, străvechi: spălat și frecat pe jos în fiecare zi... Și era curat, nu era nimic, da ziceau: Spală, dom’le! Ia o cârpă și-un lighean, și spală pe jos! Da’ acest obicei cu spălatu’ pe jos este și-n Apus. Am citit în literatura de închisoare că și Hess și Göring
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu-s toți așa de proști... Hai de capu’ meu! Ce fel de mâncarea primeați în Gherla? În Gherla ne-o dat odată o mâncare... da’ cel puțin dacă spăla mațele alea și cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia... N-am putut să o mănânc. Și ne-o dat odată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca... O jumătate de castron am avut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cald. 10½ cură, mă simt ceva mai bine. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare. 4½ la șantier. Seara scris. Furtună. Sturdza la mine. Cernat și soția la masă. Miercuri, 10 august/29 iulie Vreme frumoasă. Enorm de cald. Dimineața cură, încă obosit. Dejunat în pavilionul de vânătoare. Cu Elisabeta la șantier, care înaintează încet. Seara citit. Joi, 11 august/30 iulie Vreme frumoasă. Enorm de cald. 10½ cură. 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare. Invitat pe generalul Cernat. După-amiaza la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pleacă înapoi la Pesta. Vlădoianu îl însoțește până la Predeal. După-amiaza scris. Ora 4 la construcție. Vreme minunată. Ora 6½ domnul de Rosny, Urechia și P. Ghica la masă. Seara conversat. Vineri, 2 septembrie/21 august Vreme frumoasă, vânt foarte rece. Cură. 10½ la construcție, cu Stöhr. 12½ Rosny, Urechia, însărcinatul cu afaceri englez la dejun. Fotografii. Mai târziu din nou la construcție. La masă Jooris cu soția, N. Kretzulescu și Aladro, însărcinatul cu afaceri spaniol. Seara conversat până la ora 10. Venit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
englez la dejun. Fotografii. Mai târziu din nou la construcție. La masă Jooris cu soția, N. Kretzulescu și Aladro, însărcinatul cu afaceri spaniol. Seara conversat până la ora 10. Venit Dabija. Sâmbătă, 3 septembrie/22 august Vreme întunecată, furtună, ceva ploaie. Cură. Ora 11 plecat cu trenul special, cu Dabija, la Cocorăști, dincolo de Câmpina. Nori frumoși pe cer, care se îndreaptă spre Sinaia. Cernat și Mărculescu mă întâmpină la cantonul 23. Tabăra la 800 metri de acolo. Trupele în fața corturilor. Dejun cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
10½ la construcție. La dejun contele Hoyos și contele și contesa Wesdehlen. Contele Hoyos îmi vorbește despre călătoria lui Davila la Sibiu. Ora 5 cu D. Ghica la șantier, până la 7. Seara citit. Marți, 6 septembrie/25 august Vreme frumoasă. Cură. Promenadă, la construcție. Dejun în pavilionul de vânătoare. După-amiaza scris. La construcție. Seara doamna Mavrocordat și Lahovary la masă. Miercuri, 7 septembrie/26 august Ziua de naștere a lui papa - 70 de ani. Vreme frumoasă. Cură. La șantier. După amiaza
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
25 august Vreme frumoasă. Cură. Promenadă, la construcție. Dejun în pavilionul de vânătoare. După-amiaza scris. La construcție. Seara doamna Mavrocordat și Lahovary la masă. Miercuri, 7 septembrie/26 august Ziua de naștere a lui papa - 70 de ani. Vreme frumoasă. Cură. La șantier. După amiaza din nou pe șantier. Sosit toate stofele pentru amenajări. Acolo până la 6. Vreme rece. Joi, 8 septembrie/27 august Vreme mohorâtă. Cură. Ales cu Elisabeta stofele pentru amenajări. La dejun Duros-Aubert și Boerescu. După-amiaza cu Elisabeta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
septembrie/26 august Ziua de naștere a lui papa - 70 de ani. Vreme frumoasă. Cură. La șantier. După amiaza din nou pe șantier. Sosit toate stofele pentru amenajări. Acolo până la 6. Vreme rece. Joi, 8 septembrie/27 august Vreme mohorâtă. Cură. Ales cu Elisabeta stofele pentru amenajări. La dejun Duros-Aubert și Boerescu. După-amiaza cu Elisabeta la construcție. Seara scris. Vineri, 9 septembrie/28 august Vreme mohorâtă, cald. Cură. În toată țara o secetă îngrozitoare, compromite porumbul cu totul și nu se
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amenajări. Acolo până la 6. Vreme rece. Joi, 8 septembrie/27 august Vreme mohorâtă. Cură. Ales cu Elisabeta stofele pentru amenajări. La dejun Duros-Aubert și Boerescu. După-amiaza cu Elisabeta la construcție. Seara scris. Vineri, 9 septembrie/28 august Vreme mohorâtă, cald. Cură. În toată țara o secetă îngrozitoare, compromite porumbul cu totul și nu se poate ara. La șantier. Reglat cu Behr toate amenajările. A murit prințul Friedrich al Țărilor de Jos, tatăl Mariei de Wied. Împăratul Wilhelm și împăratul Alexandru III
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
murit prințul Friedrich al Țărilor de Jos, tatăl Mariei de Wied. Împăratul Wilhelm și împăratul Alexandru III se întâlnesc la Danzig. Brătianu s-a întors în țară de la cura sa la Marienbad. Sâmbătă, 10 septembrie/29 august Vreme răcoroasă, vântoasă. Cură. La construcție cu Behr, Stöhr etc., controlat încă o dată socotelile. 250.000 franci pentru 6 camere. La dejun Davila. La poștă. Venit Filipescu, vizitat tot castelul cu el. Seara rămâne la cină, conversat cu el până la ora 10. Mama a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
duș la stabiliment. Promenadă în Valea Bill, mama și Elisabeta acolo. Ora 12½ luat masa. După-amiază plecat la Eppstein, urcat pe munte, ora 6 înapoi. Seara supat. Cu mama până la ora 10. Marți, 1 septembrie/20 august Vreme rece, nori. Cură. Dejunat. Duș la stabiliment. Sosit Roggenbach. La masă contele Eulenburg, oberprezident al regiunii Hessa-Nassau. Mai întâi audiență, rămâne până la ora 3, foarte plăcut. După-amiaza promenadă, la crescătoria de pești (pădurarul superior Schroede), înapoi prin Falkenstein. Seara biliard. Miercuri, 2 septembrie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
3 plecat la țesătoria de la Oberursel, cu noi domnul Kohen, acolo consilierul intim Reuss. Rămas până la ora 6. Vizitat totul și ceai la director. Ora 7 înapoi. Seara biliard. Conversat cu Roggenbach. Ploaie. Sâmbătă, 5 septembrie/24 august Ploaie, cald. Cură. Ora 10 băi cu duș. Pe drum m-a prins o ploaie puternică. După-amiaza călătorie la Soden, acolo plimbat cu Roggenbach. Elisabeta și mama ei au rămas la Neuenheim. Ora 7 înapoi. Ploaie. Biliard. Duminică, 6 septembrie/25 august Ceață
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
poate veni aici. După-amiază Kalinderu, lucrat cu el și făcut o promenadă. Seara biliard cu Alecsandri. Perechea princiară moștenitoare a Austriei e în Transilvania, însă nu mai vine la Sinaia. Duminică 6/18 octombrie Vreme minunată, cald. Ora 7 sculat. Cură de apă, promenadă până la ora 8½. Dejunat cu Elisabeta. Orele 11-12 Kalinderu, care pleacă după-amiază în Moldova. Biliard cu Alecsandri și Young. Spre seară încă o promenadă. În Sebia mare agitație, încă nu sunt hotărâți să treacă la acțiune. Wilhelm
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe principele von Schönberg-Waldburg și pe fiul său, prințul moștenitor, împreună cu contele Otto Lippe-Birtenfeld, care rămân la cină, până la ora 10. Vizitat castelul, care e complet iluminat electric. Noapte foarte frumoasă, deloc rece. Luni, 2 august/21 iulie Cald, înnorat. Cură cu baie, apoi promenadă. Înainte de amiază scris. La lunch doamna Văcărescu împreună cu fiica ei Elena, poetă. Rosetti-Solescu, care se însoară cu fiica lui Giers. Seara promenadă. Biliard cu generalul Greceanu. Marți, 3 august/22 iulie Vreme minunată. Baie, promenadă. Înainte de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Porta. Articolul 10 Hospodarulu va fi alesu pe viață de Adunare. Articolul 11 În cadu de vacanție, si pane la instalarea noului Hospodaru, administrația va fi încredințată Consiliului Ministriloru, care va intra d'a dreptulu în lucrare. Atribitiile sale, curatu administrative, se voru margini la expedierea lucratoriloru, fără să pota depărta pe funcționari alt-feliu, de catu pentru vină constatată judecătorește. În acestu casu nu va putea rândui pe altulu în locu de catu vremelnicește. Articolul 12 La ivire de vacanție
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
înființată, Comisia centrală va trebui să se ocupe specialu a codifia legile în ființă, punandule în armonie cu actulu constitutivu alu nuoei organidatii. Ea va reviduiregulamentele organice precum și condicile Civile, Criminale, de Comertu și de procedură, astfelu incatu, afară de legile curatu de interesu localu, se numai fie în viitoru de citu unulu și acelasu trupu de legislație, care să se esecute în ambele Principate, după ce va fi votată de către respectivele Adunări, întăritu și promulgatu de fie-care Hospodaru. Articolul 36 Dacă Adunările
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
medicală balneară și de recuperare se acordă numai de către personalul medico-sanitar de specialitate, acreditat conform dispozițiilor legale în vigoare. Articolul 16 (1) Asistența medicală balneară și de recuperare se acordă, în stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice, sub forma de: ... a) cure profilactice și/sau de recuperare a capacității de muncă, inclusiv antistres și/sau antisurmenaj; ... b) cure terapeutice; ... c) cure de recuperare pe grupe de afecțiuni cronice și/sau la bolnavi cu diverse deficite functionale sau/și cu diferite grade de
ORDONANŢĂ nr. 109 din 31 august 2000 (*actualizată*) privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130143_a_131472]
-
legale în vigoare. Articolul 16 (1) Asistența medicală balneară și de recuperare se acordă, în stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice, sub forma de: ... a) cure profilactice și/sau de recuperare a capacității de muncă, inclusiv antistres și/sau antisurmenaj; ... b) cure terapeutice; ... c) cure de recuperare pe grupe de afecțiuni cronice și/sau la bolnavi cu diverse deficite functionale sau/și cu diferite grade de invaliditate. ... (2) Durata diferitelor tipuri de cura prevăzute la alin. (1) se stabilește de către Ministerul Sănătății
ORDONANŢĂ nr. 109 din 31 august 2000 (*actualizată*) privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130143_a_131472]
-
măsuri destinate tratării dependenței psihice și redobândirii funcțiilor sociale sau profesionale, pierdute datorită consumului de droguri; ... d) prin programe de substituție cu metadona în ambulator se înțelege ansamblul de măsuri destinate reducerii consecințelor negative asociate consumului de droguri. ... Articolul 3 Cură de dezintoxicare și supravegherea medicală se realizează în unitățile medicale publice sau private, stabilite prin ordin al ministrului sănătății. Articolul 4 (1) Tratamentul în cadrul curei de dezintoxicare și al postcurei-reabilitării psihosociale se acordă prin spitalizare integrală care cuprinde: consultații, investigații
ORDIN nr. 1.416 din 27 octombrie 2000 privind finanţarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale şi efectuării expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131217_a_132546]