1,218 matches
-
tron se aprinse și o flacără țâșni din ea. Flacăra se izbi de tavan cu un pocnet. Alături de Gosseyn, Patru scoase un țipăt de spaimă. Și la stânga sa și în spate se auzeau icneli care nu puteau veni decât de la curteni. În fața lor, tronul rămăsese fără ocupantul lui. Băiatul împărat dispăruse. Se scurseră vreo zece secunde. Fu o perioadă distinctă de timp. Fiecare secundă fu aproape palpabilă pentru că nu se auzea absolut nici un sunet, nici o mișcare. Știa, totuși, că mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
completă atunci când Gosseyn își dădu seama că ceilalți își reveneau după șocul suferit... Alături de el, Patru se îndreptă de spate și se întoarse. Gosseyn ușurat, se întoarse și el. Tocmai la timp pentru a vedea pe Patru înclinându-se în fața curtenilor dintre care unii - observă Gosseyn cu întârziere - erau în uniforme. - Draydart Duart, spuse Patru, vrei să preiei comanda? Urmă o pauză. Și, evident, toată lumea în afară de Gosseyn știa cu cine vorbise Patru. Căci, atunci când se hotărâră să se miște, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
vrei să preiei comanda? Urmă o pauză. Și, evident, toată lumea în afară de Gosseyn știa cu cine vorbise Patru. Căci, atunci când se hotărâră să se miște, unul dintre oamenii în uniformă ieși din grup și se îndreptă spre Patru și Gosseyn. Ceilalți curteni rămăseseră în același loc unde stătuseră de la început. Bărbatul care ieși din față față purta uniformă roșcată. Partea de sus a uniformei strălucea de bucăți de metal pe care pe Pământ, Gosseyn le-ar fi luat drept decorații. Tot pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
era îndepărtat pentru totdeauna. Și totuși... La fel de evident dacă împăratul mai putea fi încă salvat, atunci fiecare trebuia să aibă grijă ca, pentru ochii celorlalți, să arate că a manifestat o sinceră îngrijorare. Probabil că la fel de important pentru viitorul acestor curteni, orice s-ar fi întâmplat, ar fi existat un alt moștenitor, care mai târziu avea să-i aprecieze pe cei loiali. După care obișnuiții turnători ar da buzna să raporteze despre cei nepăsători. Pentru Gosseyn, care avea problemele sale personale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de perete de lângă tronul imperial. Ajuns acolo, trase draperiile la o parte. Atinse un dispozitiv din perete. Și începu să vorbească. Precizia mișcărilor sale trebuie să fi fost remarcată de ceilalți. Pentru că, în mod progresiv, tăcerea se instala în cameră. Curtenii, elegant îmbrăcați, rămași în așteptare încetară să se mai învârtă și să comenteze între ei. Așa că vocea lui Draydart se putu auzi în timp ce, în mod evident, își încheia ordinele: - Acționați imediat! Și fiți cu foarte multă grijă! După ce încheie astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
strălucitor pe care puse mâna se afla prins de un lănțișor. Draydart ridicase obiectul la ureche. Și părea că ascultă. După numai câteva secunde lăsă mica decorație argintie să cadă la locul ei. După asta, se răsuci către grupul de curteni și spuse: - Trebuie să ne mutăm în... Iarăși fusese folosit un cuvânt pe care Gosseyn nu-l înțelese. Acesta suna ca "șnur". Dar înțelesul esențial era evident. Următorul interviu avea să fie în altă încăpere. Probabil, se intenționa ca aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
în uniforma cenușie, fiecare gardă luând poziția de drepți și salutând atunci când Draydart trecea pe lângă el. Încăperea în care ajunseră foarte curând părea să fie destinată recepțiilor cu caracter social. Se aflau acolo mici canapele, fotolii confortabile și mese; numeroși curteni se înghesuiseră în celelalte lifturi șl merseră în spatele lui Gosseyn și al celor doi însoțitori ai săi - comandantul militar și Patru - ocupând poziții în picioare pe lângă scaune. Păreau să mai fie și alte câteva intrări în această mare încăpere. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
să mai aștepte să i se dea permisiunea. - Pun pariu că pot să-mi țin respirația mai mult ca. tine. În încăpere se făcu o liniște perfectă. Gosseyn Trei avu timp să remarce cum cei prezenți, aflați în uniformă sau curtenii înțepenesc și devin - da - speriați. - Pun pariu că nu poți, spuse băiatul-âmpărat. După care, fără a mai aștepta, trase puternic aer în piept. Își lărgi plămânii. Își umflă obrajii. Și Gosseyn, reacționând imediat, făcu la fel. Și iată-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
dar cu fermitate: - Breemeg, găsește-i o cameră de locuit în... (aici spuse un alt cuvânt necunoscut; ceva cam ca "polomar'".) Apoi, continuă băiatul, după ce a mâncat, să-l aduci la... stabiliment. Așa păru să fie pronunțat ultimul cuvânt: Stabiliment. Curteanul Breemeg se înclină: - Foarte bine, Majestate, totul se va face imediat. Tânărul împărat se răsuci să plece: - Eu o să fiu acolo. Gosseyn stătu liniștit, dimpreună cu ceilalți, până ce băiatul intră în alcov, după care se făcu nevăzut. 6 Porniră spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
va face imediat. Tânărul împărat se răsuci să plece: - Eu o să fiu acolo. Gosseyn stătu liniștit, dimpreună cu ceilalți, până ce băiatul intră în alcov, după care se făcu nevăzut. 6 Porniră spre... Polomar... cât putură mai curând. Ca și cum ghidul său, curteanul Breemeg, ar fi considerat - ca și ceilalți ghizi dinaintea lui - că acest interludiu era mai bine să fie cât mai scurt. În timp ce pășea grăbit pe un alt coridor lung, aproape alergând, Gosseyn profită de ocazie pentru a arunca o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
acum înainte. Gosseyn rămase tăcut, și așteptă o clarificare a cuvintelor care puteau explica sentimentele puternice împotriva tatălui absent al împăratului. Fără aceste informații adiționale nu era ușor să facă legătura între acest individ plin de ură și seninul, serviabilul curtean care avusese înțelepciunea de a-l sfătui pe Gosseyn să-l lase pe împărat să câștige în concursul de ținere a respirației. Și, desigur, ar fi la fel de dificil să hotărască ce metodă, derivată din Semantica Generală, putea fi folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
sale intime spre realitatea din jur. Brusc, degetele sale se strânseră pe brațul lui Gosseyn. Și-l traseră. Direcția în care-l trăgeau era o ușă în fața lor. Și, dintr-odată - așa pur și simplu - își recăpătase aerul de naivitate. Curteanul fu acela care vorbi calm: - Mai bine te-aș duce înăuntru, să fii hrănit, Majestății Sale nu-i place să aștepte după cum cred că deja știi. Exista iarăși un țel, care avea sa ducă la căpătarea de noi informații. Câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
persoane care fuseseră deja acomodate cu interiorul care-i fusese rezervat. Spuse doar "Salut" lui Doi și-i făcu semn lui Unu. Cât durară aceste scurte formalități, simți mereu în spatele lui prezența lui Breemeg. Așa că nu se găsi nepregătit când curteanul spuse pe tonul unui superior care se adresează unui subordonat: - Domnule Onda, ce ați pregătit pentru musafirul nostru? Era deci pe cale să afle nume. Sau - cum se dovedi - numai un nume. Dar și-atât era de-ajuns. Vocea Doi - Onda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
nici o surpriză plăcută. Așa că vorbele rostite după aceea, veniră ca un șoc. Era o întrebare rostită de Onda: - Domnule Onda, înainte de a pleca, poate aveți de făcut vreo observație în legătură cu deficiența de care am amintit mai devreme, în legătură cu domnul Gosseyn. Curteanul, care stătuse în picioare mai la o parte, se apropie: - Legătura întreruptă? întrebă el. - Da, domnule. Tăcere. "Semantică Generală", gândi Gosseyn mâhnit, "unde ești când am nevoie de tine?" Nava aceasta și locuitorii ei continuau să-l confrunte cu situații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
altă grădină prin care se trecea către o ușă ceva mai împodobită. Dar însuși împăratul răspunse la ușă, când sună soneria - sau ce semnal o fi fost acela - care se declanșă când Breemeg atinse un dispozitiv lateral. Gosseyn observa cum curteanul înghițea în sec - pur și simplu gâtul îi tresărea ca atunci când înghiți. Dar înainte ca omul să-și recapete aplombul oficial, băiatul îl expedie. - Poți să pleci Breemeg. Mă ocup eu de musafir, mulțumesc. Apoi îl salută pe Gosseyn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
elevul. E timpul pentru lecții. Îi fu destul de dificil lui Gosseyn să vizualizeze reacția profesorului la aceste cuvinte. Oricine ar fi fost el, s-ar putea să nu fie mai fericit de elevul său, decât, de exemplu, Breemeg și ceilalți curteni. Decât dacă... Ar fi putut oare aici, în Stabiliment, să existe o viață normală de familie de care să se bucure băiatul-âmpărat? Aici, cu mama sa și un instructor acceptat și iubit? Dar în ceea ce-l privea pe el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ar trebui să aflăm - ce s-a mai întâmplat în afară, pe navă. Și totuși, chiar și lui îi păru că acesta era ultimul lucru pe care nu-l știau când, câteva minute mai târziu, ieșea însoțit în tăcere, de curtean. Înainte de a se pierde pe aleile șerpuite ale grădinii, mai privi o dată înapoi. Mama împăratului stătea în cadrul ușii uitându-se după el cu o privire chinuită. Luând în considerație faptul că ea era o persoană normală, directă, inteligentă, Gosseyn nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de femeie? Urmă un lung moment de tăcere. Breemeg își încetini mersul rapid și întoarse capul, privindu-l fix pe Gosseyn. Apoi, brusc, se opri. Și Gosseyn, după ce mai făcu câțiva pași, se opri și el, răsucindu-se cu fața la Breemeg. Curteanul Majestății Sale Imperiale, Enin, spuse: - Asta e cea mai blestemată chestie pe care-am auzit-o în ultima vreme. Asta sugerează că ai tu ceva în minte, probabil vreun plan să faci o listă cu... Se opri. Păru să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Enin. Când reușesc să fac saltul acela în spațiu - care e specialitatea mea, după cum știi. Fata copilului, îndreptată spre el, nu oglindea nici o urmă de reproș în legătură cu faptul că ceea ce reușea să facă el, îl afectase pe împăratul Dzan în fața curtenilor lui. Buzele se întredeschiseră abia, și rosti: - Așa? Și...? Gosseyn explică: - Cel mai bine e să ai niște locuri în care să sosești când nu te vede nimeni. Ei, bine, căsuța aceasta este a unui prieten și este plasată foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
a făcut - mă rog - șeful tău de aici. Iată unde l-a adus. Nu primi nici un răspuns. Dar privirea ușor pierdută în zare arăta că omului îi venise o idee și nu-l mai părăsise. După scurtă vreme, el deschise curtenilor ușa pentru Președintele Blayney care pleca. ... Când dădură colțul, el și Enin, Gosseyn înregistră prima imagine directă, pe care o zărea acest corp, a Institutului de Semantică Generală - sau, mai bine zis, a ceea ce rămăsese din el. Ceea ce văzu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
REGALĂ; ȘI ACEASTĂ REALITATE INDICA RĂMÎNEREA LUI ACOLO. ERA ATÎT DE DEFINITIVĂ ÎNCÎT HEDROCK SE OPRI ÎN PRAGUL AMPLEI ÎNCĂPERI, RĂMASE O CLIPĂ LOCULUI, ZÎMBIND SARDONIC, ȘI ÎNDATĂ SE REGĂSI. CALM, CU UN UȘOR ZÎMBET PE BUZE, TRECU PRINTRE MESELE CURTENILOR ZGOMOTOȘI ȘI SE AȘEZĂ PE SCAUNUL LUI, AL CINCILEA DE LA CAPUL MESEI UNDE URMA SĂ SE INSTALEZE ÎMPĂRĂTEASA. DOI TRECUSERĂ DEJA DE COCTEILURI ȘI SUPĂ. HEDROCK ȘEDEA, MAI GÎNDITOR ACUM CÎND NU SE AFLA FIZIC ÎN MIȘCARE, AȘTEPTÎND SĂ VADĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
anterioară rămîne în vigoare. Semeni foarte bine cu frumoasa Ganela, cu temperamentul ei exploziv. Diferența principală este că ea n-a dormit niciodată cu un șarpe viu la vîrsta de șaisprezece ani. ― Ce mai e și asta? întrebă unul din curteni. Innelda să doarmă cu șerpi? Vorbești metaforic sau literal? Uitați-vă că roșește. Așa și era. Privirea rece și calmă a lui Hedrock studie cu uimire și curiozitate expresia de zăpăceală de pe fața acum stacojie a Împărătesei. Hedrock nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
atît de violentă. Peste o clipă, evident, avea să se stîrnească un adevărat șuvoi de insulte. Dar asta n-avea să-i tulbure pe cei mai mulți dintre tinerii îndrăzneți care, fiecare în felul său, găsise calea de mijloc între postura de curtean slugarnic și de om cu personalitate, calea cerută de tînăra Împărăteasă de la întreaga ei suită. ― Haide, haide, Hedrock, îi spuse mustăciosul Prinț del Curtin. Doar n-ai de gînd să ții numai pentru tine această bucățică splendidă de bîrfă. Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
rezolvarea ecuațiilor. Cauchy, căruia memoriul îi este încredințat spre cercetare, îl pier-de, așa cum rătăcise cu câțiva ani în urmă memoriul celebru al lui Abel. Această coincidență pune într-o lumină particulară caracterul sau cel puțin spiritul de ordine al acestui curtean legitimist care, matematicește, se așează hotărât cu o treaptă mai jos față de acești solicitatori ai săi nesocotiți: Abel și Galois. Ușurința cu care Cauchy primește și pierde acel memoriu e resimțită de Galois ca o dizgrație a soartei. A doua
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vodă călare pe un cal negru cum îi mura. Toată lumina soarelui-apune îi luminează chipul. Suita - fiecare după rangul lui - îl urmează îndeaproape...Ajuns la poarta cetății, vodă se oprește și odată cu el și suita. Întors în șa, le vorbește curtenilor: Mâine să fiți cu toții în sala tronului! Avem treburi însemnate! Vom face întocmai după porunca măriei tale - au răspuns boierii într-un glas... E pentru prima oară când mă găsesc în sala tronului voievodal. Peste câteva clipe va intra însuși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]