534,793 matches
-
motorul. De ce? Pentru că nu-l auzeam. înainte avusesem o Dacia 1310 care huruia și zdrăngănea, zgâlțâindu-se din toate încheieturile, astfel încât simpla ei înaintare părea o acțiune eroică. "Franțuzoaica" este cu desăvârșire silențioasă; trebuie să-mi încordez auzul ca să-mi dau seama dacă motorul ei funcționează. Și funcționează întotdeauna, în afară de cazurile în care îl închid eu. (La Dacia, nici de asta nu eram sigur: mi s-a întâmplat s-o parchez, să scot cheia din contact, și s-o aud totuși
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
A început să strige, ca scos din minți, în curtea interioară a blocului în care locuim: - O vând pentru o sută de dolari! O vând pentru o sută de dolari! S-a găsit imediat un cumpărător și el i-a dat-o în aceeași zi. întâlnindu-l, ulterior, nu mi-am putut stăpâni curiozitatea și l-am întrebat: - Dacă tot voiați să scăpați de ea, de ce n-ați dat-o pe gratis? De ce ați mai cerut o sută de dolari? - Ca să
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
de dolari! S-a găsit imediat un cumpărător și el i-a dat-o în aceeași zi. întâlnindu-l, ulterior, nu mi-am putut stăpâni curiozitatea și l-am întrebat: - Dacă tot voiați să scăpați de ea, de ce n-ați dat-o pe gratis? De ce ați mai cerut o sută de dolari? - Ca să o umilesc, mi-a răspuns el cu o ură retrospectivă. înțelegeți? Ca să o umilesc. Am înțeles. Așa aș fi făcut și eu dacă aș fi avut mai mult
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
știu să folosesc o mașină. Am scăpat - datorită Renault-ului - de aceste obsesii. Când mă sui la volan, uit de țevile de apă ale blocului, sparte de peste douăzeci de ani, de prizele electrice fără legătură cu pământul (prize a căror folosire dă emoții ca "ruleta rusească"), de liftul înțepenit între etaje, de interfonul răgușit. Uit de toate și intru într-un spațiu magic, decupat dintr-o altă lume, a lucrurilor bine făcute.
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
stil de joc a imprimat echipei lui Cernat? Știe cineva? Eu, nu. Un antrenor experimentat ca Dumitriu ajunge la Bacău, iar la Steaua și Rapid sînt promovați... tinerii. Tot în lipsa blaturilor ne convingem că fotbalul românesc nu mai are ce da în afară. Claudiu Niculescu e unica plecare importantă după Pancu, Adi (marele Adi!) Ilie nu joacă. Sabin Ilie s-a întors și joacă bine. Cum de joacă el bine în țară, dar prost în afară? Vlădoiu, gonit de colo-colo, ajunge
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
Popescu sau Dan Petrescu pot mai mult de 60 de minute? Hotărît lucru, îmbătrînit cu voie de la FRF, azil pentru reveniții din străinătate, lăsat la voia mîrlanilor ca Neaga (cum care, ăla cu scuipatul!), batjocorindu-și antrenorii cu experiență și dînd echipe mari pe mîna unor juni, fotbalul românesc nu mai există. Blaturile, cel puțin, îl țineau în viață. Aveam despre ce vorbi. Fără blaturi, cum ziceam, nu mai are nici sare, nici piper.
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
Cronicar Poezie Foarte rar rubricile de Revista revistelor consemnează apariții de poezie. Dacă nu se citește poezia, de ce s-ar citi comentarea ei, nu e așa? Răsfoind publicațiile lunii august, am dat peste destule poezii frumoase, care merită a fi aduse în atenția cititorilor. În Familia orădeană, o mai veche cunoștință: dl Traian Ștef. Cu un admirabil și trist poem. Tot acolo dl Ion Podosu, pe care Cronicarul îl citește pentru prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
lor în presa românească. Obiecțiile majore privesc ordinea în volum a acestor ecouri. De ce, adică, un comentariu din România literară (nr. 44 din 2001) a fost plasat înaintea articolelor dnilor Iorgulescu și Brezianu din revista 22 (nr. 45 din 2001), dat fiind că R.l. cu pricina a apărut pe 7 noiembrie, iar 22 pe 6? De ce articolul din Observator de pe 6 noiembrie a fost și el plasat după? Ca să vezi ce-l frămîntă pe cronicarul de la 22! Cît privește conținutul polemicii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii de la circulație dau amenzi, iar oamenii mor în continuare ca muștele pe șosele". Poate că a sosit momentul ca fluierașii din poliția rutieră să-și schimbe filosofia de pîndari cu una de prevenitori ai accidentelor. Poliția de la circulație ar trebui să se vadă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
îl face pe șoferul mașinii oarecare să nu aibă încredere în polițistul care se face că nu vede un delict de circulație în funcție de marca și eventual de numărul mașinii în culpă. * Știrea că a fost jefuit prefectul de Hunedoara a dat ocolul întregii prese centrale. Faimosul autor al ideii de clonare a Coloanei lui Brâncuși a fost văduvit, potrivit declarației sale, de 150 milioane de lei, de 9.000 de euro, 6.000 de dolari, trei telefoane mobile și de bijuteriile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne dea cheia universului. Sigur că n-am reușit încă. Dar faptul că ceva este imposibil nu ne împiedică să încercăm. De ce să nu întreprindem o aventură imposibilă? Ar fi chiar mult mai glorios. Î.: Cum ați devenit lectorul lui Borges mult
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
un sătuc, un spațiu suficient de mare pentru biblioteca mea. Î.: Câte cărți aveți? R.: Circa trei mii. O spun destul de rușinat. Î.: Este o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
vi s-a pus, desigur, de multe ori: n-ați citit toate cărțile pe care le aveți în bibliotecă, nu-i așa? R.: Am deschis toate cărțile din biblioteca mea. Î.: A le deschide înseamnă și a le citi? R.: Da. Există cărți care se citesc chiar fără să fie deschise. Există cărți pe care le acumulăm lângă pat, în fiecare noapte, într-un teanc care se schimbă mereu. Uneori, nici măcar nu le deschidem, dar printr-un soi de fenomen de
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
general și chiar tehnologiile) i se datorează în mare parte. Mai întâi ar fi vorba de aplicația numită informatică. Dincolo de beneficiile de necontestat ale unei circulații fără precedent a informației, există o înclinare nefirească spre birocratic, comercial, amuzament. I se dă omului de lucru pe cele mai ciudate și tentante tărâmuri, astfel încât, la bilanț, constată că a obosit și a îmbătrânit colecționând doar o grămadă de lucruri inutile. Se mizează probabil pe celebra zicală dialectică cu acumulările cantitative. Stau oamenii înțepeniți
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
verb, nici pînă la pămînt/ Să-i liniștească piciorul cînd pantoful o strînge/ Și cînd toți nasturii de la rochie zboară în vînt/ Ca niște bezele strivite de parfum/ În farfurii de cuvinte papagali se fac scrum/ Gîndacii din toate părțile dau năvală/ Nămolul sughite în inele a răceală" (Ceai nostalgic). Pentru a scoate în evidență preeminența materiei (sfidare a spiritului de către sine însuși), intervin cîteva procedee la intersecția metaforizării bizuite adesea, în duh modern, pe minima compatibilitate între termenii ei cu
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
scoate în evidență preeminența materiei (sfidare a spiritului de către sine însuși), intervin cîteva procedee la intersecția metaforizării bizuite adesea, în duh modern, pe minima compatibilitate între termenii ei cu o sensibilitate existențială grav avariată, secretînd o umoare bilioasă (atrabiliară). Poetul dă impresia de a-și demonstra la fiecare pas postura de "ins zidit și răstignit în joc", de victimă nu doar a "jocului" estetic, ci și al celui cosmic. Înciudarea sa morală sporește la rîndu-i pe seama celei lirice, căci una o
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
bube și vînt/ Cu mană, cu piatră, cu fier hohotind/ Și-n loc de corzi să ai otravă/ Astfel ca numai durere să se reverse din slavă/ Să-ți crească inima pînă se face orologiu în turn/ În care să dea cu pietre toți nebunii și orbii/ Cu viermi decapitați în pumn/ Mlaștina să-ți fie loc de închinare/ În care să-ți tai cu ochii cărare/ Acolo să-ți vezi iubita născînd/ Acolo să bolești, să mori aiurînd" (Îndemn). Dar
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
Reconstituirea"!? Delirul are o singură scuză, invocată chiar de T.C. în prefață: "Aprecierile subiective de calitate n-ar trebui primite de cititor decît sub beneficiu de inventar", iar Dicționarul nu e "o lucrare colectivă, ci un soi de jurnal intim dat publicității". Cît de intim? Printre cele 40 de titluri românești care "ni s-au părut mai reprezentative" (zice T.C.), nu figurează nici De ce trag clopotele, Mitică, nici Glissando, nici Iacob, nici Patul conjugal, nici O sută de lei (am dat, la
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
intim dat publicității". Cît de intim? Printre cele 40 de titluri românești care "ni s-au părut mai reprezentative" (zice T.C.), nu figurează nici De ce trag clopotele, Mitică, nici Glissando, nici Iacob, nici Patul conjugal, nici O sută de lei (am dat, la întîmplare, cîteva titluri din Pintilie, Daneliuc, Săucan), în schimb figurează toate cele patru titluri ale lui Nae Caranfil (tatăl tot tată!); nu e un reproș, e o constatare. Pentru că, într-un "jurnal intim", totul e permis! Chiar și erorile
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
care îi fac să se întrebe nu ce vor face mîine, ci cum se pot descurca azi. Eternizarea acestui prezent al cîrpelilor de tot felul provoacă o tot mai vădită indiferență față de informație acelora dintre moi cărora buzunarul gol le dă, zi de zi, una și aceeași știre esențială. Chiar și o parte însemnată a celor care în '90 cumpărau ziarele cu sacoșa nu-și mai îngăduie azi să-și cumpere nici măcar ziarul preferat. Orice cotidian costă aproape cît două pîini
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
îngăduie azi să-și cumpere nici măcar ziarul preferat. Orice cotidian costă aproape cît două pîini și între pîine și ziar trebuie să fii masochist ca să alegi ziarul, care te anunță că n-ai pîine. În lumea bucureștenilor de rînd să dai banii pe ziare e un semn că ai un nivel de viață care îți îngăduie acest lux. Apariția vînzătorilor de ziare de la intersecții e o încercare de a corecta criza de cumpărători de la chioșc. Aici mai funcționează însă o observație
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
de a vorbi al acestuia e caracterizat, printre altele, de deschiderea vocalei u la o (deținot, iobire, minimol, coțitul, bozonar, oltima), dar în destul de multe cazuri și de transformarea ă / o (focut, fogodoiești, co): "Io cred c-o so-mi dea dromol...". E foarte posibil ca ipoteza Rada / Rădica / Rodica să fie contrazisă de informații care îmi lipsesc - privind alte surse sau alte variante onomastice vechi, populare și regionale. Mi se pare însă important să amintesc că etimologia numelui în chestiune
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
cer și evoluția lui nu am mai citit decât în Eneida lui Virgiliu și, în picioare, în vagonul clătinător, recit în gând după ce trec de Odeon: Vertitur interea coelum ruit oceano nox... Între timp, cerul se rotește și din ocean dă buzna noaptea învăluind pământul, polii și vicleniile grecilor... mirmidonumque dolos... (când Ulisse născocise Calul troian)... Pe la stația Cluny-Sorbona îmi mut privirile în stânga vagonului și încep să citesc ceva cu istoria construirii metroului în care călătoresc... Cum, în secolul trecut, pe la
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu, Ș. Cioculescu (7 sept. 1902 - 25 iunie 1988) a susținut ani buni o cronică săptămânală în România literară. Adunate între coperte de carte, articolele au dat cele cinci volume ale Itinerariului critic dintre 1973 și 1989 (ultimul, postum), dar și pe acela de Poeți români din 1982, dacă nu cumva și altele. Pe autorul lor l-am cunoscut bine, de pe cînd era director al Bibliotecii Academiei
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
Istorie a înregistrat și căsătoriile copiilor de preot, ca dovadă a discriminării care se făcea încă de pe atunci între vedete și oamenii obișnuiți. Bătăliile au fost și ele consemnate prin numărul de morți și pierderi de scuturi, lănci și cai. Dat fiind că și pe atunci exista ploaia și vîntul, înseamnă că oamenii nu umblau goi, deci hainele se confecționau cumva. Iar dacă locuințele nu aveau ferestre, fără îndoială că aveau uși. Și de aici poate începe totul." Cu alte cuvinte
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]