8,648 matches
-
convins că cel mai ușor lucru în viață este să iubești pe cineva. Cel mai greu este să găsești pe acel cineva ca să te iubească la fel. Te găsisem...” Menirea sufletului în lume este adevărul și iubirea. Ca în credințele dacilor sufletul în această lume coboară într-o vale a plângerii, unde suferă, este fericit, trece prin mai toate încercările, căpătând toate contrariile acestei lumi. Personajul principal al cărții, Mirel, a fost în tinerețe un cuceritor, să folosim această expresie.. Autorul
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
de pe planetă nu este Babilonul, ci Dacia. Știu asta din ceea ce am studiat. Acum 6500 de ani, Dacia se întindea de pe la Stockholm până la Atena, de la Marea Caspică până în Elveția. Să încercăm să revenim ca popor la poziția de demnitate a dacilor reprezentați prin sculpturile din Antichitate! Se poate asta! Pornind de la legenda Mioriței și, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
apoi trecem peste podul Ogașului Mare cum îi spun localnicii, micului pârâu al Cralievățului, important izvor care alimentează satul cu apă potabilă. În fața pe un vârf ce străjuiește împrejurimile se ridică Cula, celebra cetate care este construită încă de pe vremea dacilor, având un caracter strategic de a lungul istoriei. Legende despre această cetate sunt multiple unele conținând și adevăruri care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se ivește în toată splendoarea sa, iar din apele acum
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
specialitățile casei, mă rog.... - Ăăăă, at’ nimerit la tanc! Păi avem așa: borș di oasî, borș di coadî di vaci, șiorbî di perișoari, fielu’ doi cârnat’ di oai, tochituri cu cârni di purșel, tocăni di șeapî, cu curechi murat, sarmali daci vreț, or pârjoali di alaltîieri, iar la deșert numa’ poali-n brâu, da di șeli buni cu brânzi di oai, di băut, samahoancî, drojdii, hin di sfieclî și afinați făcuți di mini!! Ăă, ți linji pi boț nu altă! Deși nu
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
puseu existențialist, atât de firesc marilor interpreți de muzică populară! Se aprind țigările și Marlena preia funcțiile narative atât de dragi nouă tuturor: - Apooo, niși noi nu suntiem di pi-aiși, suntiem di loc di la Dârmoxa, di-a lu’ Smarandachi, daci știi matali, ăsta di pi mami, ci di pi tați sini știi, ci mamaica zâșe ci am hi a lu’ popa Gligor din Hânșești, da-po aiasta, chiar n-o poati nime dovedi. Și cum ni ridicasâm noi fetișcani, ca ieram
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
și cum îi câștigi pi șeia, nu-ț vini a credi... - Dar de pierdut, nu pierde, întreb eu cam nedumerit? - Ehaa, cherdi, cherdi, da așaaaa, măi pi sări, da’ nu cherdi gologani că șeia, el ni joacî pi noi, si daci o cherdut, achitam noi și banii rămân în cași!! Nuuuu, că-i șâret di nu și poati, niși nu-ț vini-a credi când îl vez’ așa mititeluț, ghetu di el! Am simțit pe sub masă piciorul nervos al soției și
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
avea, Lupul Alb,când privea de pe stânci, La poporul său ce suferea. Din codrii bătrâni ai munților, Noaptea,sub bolta înstelată, Sau în bătaia vânturilor, Se-aude chemarea-i curată. Lupul Alb,din nou astîzi cheamă La luptă, pe-ai dacilor urmași, Prin al său mesaj îi îndeamnă, Să-nvingă pe ai țării vrăjmași. Doar prin strigătul său de luptă, Se bucură suflete curate. Pe trădători îi înspăimântă, și-n suflet au frica de moarte. Când va răsări blândul soare Peste
MARELE LUP ALB de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367466_a_368795]
-
Prin al său mesaj îi îndeamnă, Să-nvingă pe ai țării vrăjmași. Doar prin strigătul său de luptă, Se bucură suflete curate. Pe trădători îi înspăimântă, și-n suflet au frica de moarte. Când va răsări blândul soare Peste al dacilor liber regat, Atunci din munți o să coboare Lupul Alb ce-odat i-a apărat.. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: MARELE LUP ALB / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2024, Anul VI, 16 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela
MARELE LUP ALB de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367466_a_368795]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PAUL LEIBOVICI - REPORTAJ: SARMIZEGETUSA Autor: Paul Leibovici Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea Costești. Drumul județean este însemnat cu 705 A. E un drum forestier, destul de anevoios. Cu toate că până la Cetate sunt în jur de 20 km., am mers pe jos, urmărind
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
ceea ce privesc fortificațiile Daciei preromane, cele din regiunea de sud-vest a Transilvaniei actuale, constituiau un grup de apărare. Ridicate în partea Carpaților Meridionali care formează Masivul Șureanu, ele au permis menținerea sub control al căilor de acces către capitala regatului dac Sarmizegetusa. Accesul spre Sarmizegetusa era controlat de cetățile de la Costești-Cetățuie și Blidaru, precum și de numeroase turnuri solitare amplasate de o parte și alta a drumului. Toate acestea barau accesul dinspre văile Cucuișului și Șibișelului. Dinspre vest capitală era apărată de
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
inscripție cu litere ale alfabetului latin, „Decebalus Per Scorilo ", apoi câteva blocuri de calcar cu litere grecești și monedele de aur cu înscrisul, koson". Drumul antic, spre Sarmizegetusa, se observă că a fost supravegheat de tunuri de pază. Capitala regatului Dac se întindea pe o suprafață de 6 km., pătrați, construită în terase din care unele sunt susținute de ziduri înalte de 14 metri. În întregul ansamblu se pot observa conductele de apă, canale de drenaj și urme ale drumurilor pavate
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
tăcere înșiruirea fără de sfârșit a mileniilor. Pe culmi, lumina pare, coaptă de vechimea acestor locuri, ca un fruct pârguit. Trecutul stă ascuns sub înfățișarea paraginii prezente, așa cum firul ierbii își trage seva în chip nevăzut din țărâna udată de sângele dacilor căzuți sub burțile cailor romani ale legiunielor care invadaseră provincia de la capătul imperiului, cu două milenii în urmă. Pietrele vorbesc singure despre istoria asediului și fiecare arbore ce se leagănă în vânturile timpului de astăzi cunoaște povestea sângeroasă a cetățiilor
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt așa fel croite, că exursioniștii nu se
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt așa fel croite, că exursioniștii nu se pot rătăcii niciodată, toate duc spre Sarmizegetusa Regia, capitala strămoșilor daci. Când ajungi, după un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul central, sanctuarul mare, circular, unde preoții daci oficiau cele mai importante ceremonii și legendarul, soare de andezid"stau nemișcați de două milenii, făfă să-și fi lăsat misterele pentru arheologi și istorici. Ne aflam în cetatea râvnită de Caesar și Traian, imperatorii Romei. Însă emoția ne era
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
lui Zamolxe bântuie nevăzut și neliniștit peste aceste răni care mutilează fața trecutului. Pe poarta principală a cetății, azi distrusă în cea mai mare parte, pleca spre Roma acum două mii de ani, zecile de care încărcate cu legendare comori ale dacilor, capturate de legiunea cuceritoare. Ne uitam iar la piatra mută și se părea că vedem scena cu ochii minții... Dio Cassius, în istoria Romanilor, se povestește despre 165.000 kilograme de aur și mai mult decât dublul acestei cantități, de
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
de aur și mai mult decât dublul acestei cantități, de argint dac, își puse capăt zilelor, iar, cel de al șaptelea, Deceneu, urmaș direct al Marelui Preot de pe vremea lui Burebista, se refugiase în păduri, împreună cu un grup de nobili daci, încercând să salveze o parte a fabulosului tezaur. În tragedia acestui sfârșit de lume, codrii se umpluseră de fugari... Romanii în Cetatea Eternă au mâncat și băut o sută de zile fără întrerupere, sărbătorind în acest fel cucerirea Daciei. Astăzi
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
de lume, codrii se umpluseră de fugari... Romanii în Cetatea Eternă au mâncat și băut o sută de zile fără întrerupere, sărbătorind în acest fel cucerirea Daciei. Astăzi, în tăcerea pădurilor de pe muntele sfânt nu se mai aud blestemele preoților daci... nici vaietele noastre... Iar pădurarul aruncându-ne priviri: „Trebuie să se nască altul! Toți munții ăștea forfoteau de oameni mai mult decât astăzi...” Iar noi, o mână de moldoveni veniți să iscodim trecutul falnic strămoșesc, am făcut spre seară, când
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
cel mai mare pescar, d-aia am venit, să mâncăm colea o prăjeală de caras proaspăt, mmmm, și-o oală cu vin negru cu spumă roz de jur-împrejur, aaahhh... Ne așezăm în jurul oalei cu vin fierd de parcă am fi preoți daci, doar discutăm treburi serioase, nu? - Ce trebuie să fac eu? - Să iei toporul lui nenea, că e bun, ascuțit, coadă de salcâm cum numai el știe să facă, doi saci de iută... - Doi? - Doi! Lasă că știu ce spun! O
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
la miazănoapte de Elada care au o zeitate unică, spuse Pilat. Venind din Germania sub comanda lui Tiberius, am avut o mică intervenție în Scyția minor în timp ce magnificul Tiberius rămăsese cu grosul legiunilor în Panonia. În Scyția am aflat că dacii dau închinare unei singure zeități. Evreii nu sunt deci singurii care au o singură divinitate... -Hm! Să revenim totuși. Zeii, n-ar fi îngăduit nici o dată această formă de închinare unică, dar după cum spuneți și vă cred, pe lângă credințele iudeilor
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
singure zeități. Evreii nu sunt deci singurii care au o singură divinitate... -Hm! Să revenim totuși. Zeii, n-ar fi îngăduit nici o dată această formă de închinare unică, dar după cum spuneți și vă cred, pe lângă credințele iudeilor și a acestor daci, se infirmă de fapt acest lucru! îl completă Iocentus. Pilat ridică din umeri la afirmația lui Iocentus și se întoarse către centurionul Livius Fabius dorind să-i răspundă acestuia. -Îți înțeleg convingerile Livius, spuse Pilat, fiindcă te știu amic al
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
despre ceea ce înseamnă vorbirea și normele ei științifice. Numele său s-a înălțat din negura adâncului neuitat al istoriei noastre. Parafrazând istoria, etimologic am putea spune că marele savant ar putea fi coborâtor dintr-un precursor al lui Bourebista, regele dac Coson (Koson), nume rămas în numismatica românească prin monedele care au circulat în vremea domniei lui. Cu ajutorul limbii sanscrite vom încerca să explicăm sensul termenului kos, kosa care înseamnă, printre altele și tezaur însă în limba română, un corespondent foarte
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
frază defensivă, tipică gândirii românești, frază putându-se întâlni în viața de zi cu zi în sute de variante: „Mă, io știu de ce ați vinit, da spuneți-mi ce vreți”! Ca tata Teofil vor fi scăpat din mână securea și dacii când și-au văzut bătăturile călcate de romani. Vor fi fost în istoria noastră multe juninci care au trebuit să uite drumul spre casa stăpânilor legitimi și să învețe drumul spre alte ocoale... Când mama Iuliana „l-a prins speriată
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
artiștii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odată cu cele două județe : Durostor și Caliacra. Despre acest teritoriu numit Cadrilater V. Pârvan spunea: „Dintre țările care alcătuiesc România de azi, Dobrogea este cea mai veche țară română. Cu mult înainte ca dacii din Dacia să se facă romani, dacii din Dobrogea au început să vorbească latinește, să se închine ca romanii și să-și facă orașe și sate romane...“. Împreună cu reprezentanți ai cluburilor UNESCO din România, am vizitat orașul Balcic, ne-am
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]