1,067 matches
-
Când lua diploma, fiecare rostea câteva cuvinte, eu am întrebat dacă n-aș putea cânta ceva din Maramureș, în locul cuvintelor formale, așa se face că am cântat Scoală, gazdă, din pătuț/ Florile dalbe/ Și ne dă un colăcuț/ Florile, florile dalbe, cu mii de oameni în față și un succes imens, un colind de pe Valea Izei, neinclus atunci în nici o culegere folclorică și total necunoscut, din jocurile copiilor, dar care azi e pe buzele tuturor, în repertoriul celor ce cântă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
N. Oprea în 2003 și 2008, ultima ediție revăzută și adăugită, precum și de alți referenți care sau raportat la problemă. Calendarul nostru pe 1917 a fost primul semn de viață al Academiei bârlădene răspundea însăși „Academia” în revista sa Florile Dalbe nr. 12-13 din 1-15 iulie 1919 pentru R.V., ca să sublinieze interesul major pentru cultură, arătând că “această Academie a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, „Din țara Zimbrului” de V. Voiculescu și a șasea ediție din „Albastru
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
constituia dovada fierbinte de atașament a intelectualității și de solidaritate în lupta împotriva defetismului și a dezastrului din faimosul „triunghi al morții” din Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
va însoți, de aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
peșteri: Amintindu-și peisajul satului natal, Voiculescu scrie în «Amurgul» : Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 2008, p. 105), V.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
pentru a se descoperi mai devreme chiar pe sine. Ajuns la București, autorul viitoarelor Poeme cu îngeri, cum o atestă scrisoarea către prietenul său Tutoveanu, va face diligențe pe lângă mai marii zilei în vederea obținerii de fonduri pentru tipărirea revistei Florile dalbe și nu va conteni colaborarea cu publicațiile la care activase pe când lucra ca medic militar: În 1908 scrie poeme de dragoste dedicate viitoarei sale soții dar nu le publică, ci le păstrează în arhiva familiei. Le va valorifica, oare ? Târziu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fost: George Tutoveanu, Teodor Pamfile și Toma Chiricuță. Între 5 dec. 1916—15 oct 1918 președinte de onoare a fost Al. Vlahuță, cu o scurtă întrerupere, ianuarie— mai 1917, când a stat la Iași. 3. Publicații: A. prima perioadă: Florile dalbe, Bârlad, nr. l, (ian 1919) — nr. 20-23 (l nov—15 dec 1919). B. În a doua perioadă: Graiul nostru, Bârlad, nr. l (apr. 1925) — nr. 7 — 1 2 (iul—dec 1927); Scrisul nostru, Bârlad, nr. l (ian 1929) — nr. 9
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1927 Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescuomul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
din Vlașca și eu din Buzău. Țin să declar că activitatea mea poetică se datorește în mare parte lui Ion Pillat. El m-a îndemnat, m-a obligat să scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără luptă nu se poate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de Împărați”. Sunt oferite date importante în legătură cu revistele literare ale Academiei, „Florile Dalbe”, „Graiul nostru” și „Scrisul nostru”, cu programul și colaboratorii acestora. În concluzie, prima parte a lucrării se impune prin rigoarea și bogăția informațiilor referitoare la complexitatea și importanța Academiei bârlădene. În partea a doua precumpănește caracterul de critică literară, iar
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Moș Crăciun cel plin de daruri, care ne spunea cuvinte frumoase și înțelepte, căruia, cu ochii strălucind de emoție, îi cântam în fața bradului împodobit, cântece frumoase, cu voci înalte și calde de copii: „O brad frumos”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Noaptea Sfântă”, colinde... Erau unii dintre „oamenii mari” care spuneau că nu e bine să mințim copii și să-i facem să creadă în ceva ce nu există. Acel ceva însă, trăia viu și adevărat în sufletele noastre de copii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ruine; Sufletul ni-l cheamă Domnul, să-l înalțe către cer! Roma geme de serbare, gânditori pășesc Lictorii: Îndoieli și remușcare pe-a lor fețe se citesc! Se așează-n mândre jilțuri Consulii și Senatorii, Iar Vestalele în taină fața dalbă și-o-nvelesc! Haideți, frați, martiri ai Crucii! Haideți dornici în arene... Blânzi soldați fără de arme și cu lanțuri ferecați... Azi cădem în cruntă luptă cu lei, tigri și hiene... Ochi și suflet către ceruri cu mândrie ridicați! Sună cornuri
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
14 iulie. Este traumatizat pe vecie de coșmarul pe care l-a trăit în Liban la vârsta de doi ani, războiul civil etc. Iar acum v-ați revenit ?, îl întreabă cu un ton gângurit-învăluitor una dintre prezentatoare, posesoare norocoasă a dalbi porumbei erotici care se ițeau din despicătura decolteului său generos și sexy. Normal că mi-am revenit, doar de aia sunt creștin ortodox, răspunde ofuscat K-Maro. Purtătoarea de porumbei nu mai înțelege nimic, dar are gură setată pe zâmbet automat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
întristare, nici suspin..." Plutea un fum cu aromă de smirnă și tămâie. Privirile lui împăienjenite fug de pe sicriașul acela mic ca pentru păpuși, se opresc pe picioarele Răstignitului, în ochi cu un strigăt mut, acuzator: "Pentru ce?! Pentru ce?!!!" "Florile dalbe!"... Tresare. Glasurile de clopoțel ale colindătorilor de la porțile cetății răsunau asurzite de omătul gros, viscolit. Uitase: era Ajunul Crăciunului. Copiii îl colindau în fiecare an: "Am venit să colindăm..." "Ci viață fără de sfârșit"... Cântarea morților, tristă, gravă, se împletea, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar o parte dintre ele au
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
însă, mulcomită de muzica trecerii, de macedonskienele „zboruri siderale” către ideal și, mai ales, de un serafism specific, care, aducând suflarea divinului, transfigurează materia. În poezia lui C., îngeri „se-nalță și coboară / Prin groasele văzduhuri de ninsori” mărturisind FIorile dalbe, ori „stau triști pe lângă sobă / Și-și freacă aripile de rugină”, când cade „ora toamnei, pe pământ și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
istorie și geografie la Liceul „Principele Mihai”. În 1927 conducea Institutul de Arte Grafice „Convorbiri literare”. A colaborat cu versuri, articole, recenzii și însemnări de jurnal (Clipe fugare) la „Sămănătorul”, Făt-Frumos”, „Tribuna liberală”, „Cuvântul”, „Cosinzeana”, „Viața nouă”, „Steagul”, „Stejarul”, „Florile dalbe”, „Analele Dobrogei”, „Dreptatea” (Chișinău), „Drepturile femeii”, „Preocupări literare”, „Fântâna darurilor”, „Păstorul Tutovei”. Din 1910 până în 1938 a semnat, cu o tenacitate lipsită de relief, în „Convorbiri literare”. Nu a publicat nimic în „Stânga”, unde a fost secretar de redacție. A
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deasă și moale cozorocul/ să tremure-ntre buze Măria-sa chiștocul// să-i zicem dară Liru ori poate Tra-la-la// acestei morți cu ifos de-a fi ea viața ta// și să-nălțăm acolo în plin buricul mării/ catarg cu pînză dalbă din chiar izmana sării" (Cristofor către Columb). Dar poezia face parte, vrînd-nevrînd din sfera mitului, chiar dacă ridiculizat, negat, redus la particulele ce provin din sfărîmarea sa. Drept care poetul înalță, pe ruinele miturilor dezafectate, altele, izvorîte din intimitatea crizei sale, ipostaze
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Arlechinul de ieri istovit de puteri ilar,vrea să-ți mai spună alba mea soră,Lună n-ai să fii tu nebună n-ai iubi pământeni, inutile dureri, rictus de arlechin inundă un suspin... Nu fi soră,nebună, nu iubi,dalbă Lună. 14 octombrie,2014 Referință Bibliografică: ARLECHIN / Mia Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ARLECHIN de MIA POPA în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349735_a_351064]
-
Lucașenco Doina, născută la data de 25.06.1993. 76. Lucașenco Viorica, fiica lui Valentin și Nadejda, n��scută la data de 24 ianuarie 1975 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Florile Dalbe nr. 5 (3.424/2004). Copii minori: Luca Marian, născut la data de 20.04.2004. 77. Lungu Vladelina-Valeria, fiica lui Vladimir și Valentina, născută la data de 5 aprilie 1990 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
ORDIN nr. 2.634/C din 2 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215669_a_216998]
-
fiul lui Efim (fiul lui Grigore, născut la 20.06.1913 în localitatea Chișinău) și Alexandra, născut la data de 5 martie 1968 în localitatea Obileni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Florile Dalbe nr. 5. (3.423/2004) 65. Luca Maria, fiica lui Vasile (născut la 4.01.1930 în localitatea Costești) și Ioana, născută la data de 10 ianuarie 1951 în localitatea Costești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210522_a_211851]
-
Ștefan-Vodă, Povestea ciocârliei, Cânepa, Babele etc. Basmul popular: Greuceanu, Sarea în bucate, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur, Aleodor Împărat (colecția Petre Ispirescu) etc. Snoava: Ciclul lui Păcală Poezii ceremoniale. Colinde: Florile dalbe, Sculați gazde, Steaua sus răsare, Am plecat să colindăm, O, ce veste minunată ! Moș Crăciun cu plete dalbe, Trei păstori, Plugușorul. Sorcova. Capra etc. Ghicitori; proverbe Texte din folclorul copiilor (recitative, numărători: Ala, bala, portocala etc.) 2. Creația cultă Genul
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]