1,506 matches
-
într-o zi, la întoarcerea acasă, a avut parte de un accident care a dus la amputarea piciorului său drept. I s-a oferit un picior artificial și, în ciuda acestui teribil accident, ea a devenit una dintre cele mai mari dansatoare din India. Teddy Pendergrass, cântăreț și activist pentru persoanele dizabile. El va rămâne un simbol al muzicii soul și R&B din anii '70 și '80, dar și al luptei persoanelor cu dizabilități pentru o viață normală, după ce și-a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
se afla o zână, pe nume Ileana Cosânzeana. Ea mă invită în lumea basmelor și, cu o simplă vrajă, am ajuns acolo. Am întâlnit-o pe Alba ca Zăpada și pe Cenușăreasa care tocmai își căuta pantoful pierdut. Seara, steluțele dansatoare tocmai mă anunțau că trebuie să ajung acasă și, cu o vrajă de-a zânei, am ajuns înapoi fericită. Oare am să mai vizitez vreodată acea lume misterioasă ? Bianca-Gabriela Biru CAP. VII NATURA ASCULTĂ MUZICA NATURII ! Lira era luna, greierul-vioara
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rezonanță, acționată în corespondență cu dimensiunea variabilă a măsurilor, va pune în valoare multiplele efecte politonale care preced acea imprevizibilă revenire finală la tonul major inițial (fa# major). Capitolul III Préludes, I er livre 1910 III.1. Danseuses de Delphes (Dansatoare din Delphi) Presupusă a fi stimulul evocării debussyiste, imaginea cariatidei admirate de compozitor la galeriile de la Louvre o regăsim într-un instantaneu sonor impregnat de simplitatea și distincția acelei epoci străvechi a Antichității. Ideea invocării orașului Delphi, constituind doar o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
propriul traseu contrapunctic în mod particular individualizat prin natura conținutului său melodico-ritmic, o vom regăsi în majoritatea configurațiilor de discurs ale celor două caiete de Preludii. La nivelul țesăturii de ansamblu distingem evoluția a trei planuri distincte, corespondente celor trei dansatoare proiectate de către viziunea conceptuală: melodia cromatică expresivă ce se impune progresiv în primplanul imaginii sonore prin aportul evident al factorului ritmic (utilizarea tot mai frecventă a formulei ritmice punctate devenind spre finalul afirmației introductive o prezență constantă), precum și datorită avansării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
puțin cunoscute ale lui Degas, care se presupune că ar fi fost admirate de către Debussy. Privind din prisma celei de-a doua semnificații, numeroși comentatori consideră acest preludiu ca o posibilă aluzie la voalurile strălucitoare ale lui Loie Fuller, celebra dansatoare americană renumită la Paris în acele timpuri, înfățișată de altfel și într-una din schițele lui Toulouse-Lautrec. În acest sens, preludiul poate fi interpretat ca o replică sonoră a acelui spectacol, în care se explora efectul vizual produs de iluminarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formale. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și La danse de Puck, preludiul Voiles va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910. În contextul înlănțuirii succesive a preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
livre 1913 IV.1. Brouillards (Cețuri) Printr-o alegere ce nu pare a fi arbitrară, cel de-al doilea caiet de Preludii ne inițiază în aceeași atmosferă de rezervare austeră, ce ne întâmpinase odinioară în viziunea mitică și glacială a Dansatoarelor delfice. Inspirat de pânzele lui Monet ce surprind imaginile fugitive ale Catedralei din Rouen cufundată în ceață, sau poate de tablourile „pline de mister” ale lui Turner, cu irizări ce străpung ceața deasă de pe Tamisa, preludiul ilustrează un autentic peisaj
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
simbol al imaterialului; secvențările arpegiate (predominant descendente) ale aceleiași configurații de structură pentatonică (3m + 2M + 2M + 2M + 3m), interpretate cu un atac moale și un sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa menținere prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată statornicirea unei permanențe. Discontinuitatea pregnantă care se distinge
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
e clipa Revelației ce ne inundă sufletul și ne deschide poarta tainică spre acea lume interioară, în care, cu puterea minții, ne putem trăi la nesfârșit viața propriilor himere. IV.4. Les fées sont d’exquises danseuses (Zânele sunt minunate dansatoare) Fascinația lui Debussy pentru gravurile cărților de povești (pasiune împărtășită, de altfel, de numeroși artiști ai epocii, ce se datora în mare măsură dezvoltării accelerate a tehnologiei producțiilor tipografice în acest sfârșit de secol) își va afla ecoul întro feerie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
împărăteselor și reginelor, soțiilor nobililor, din partea semenelor ce aspirau să le înlocuiască. Curtezanele au strălucit atât la curțile suveranilor, cât și în cercurile elevate ale bancherilor, filosofilor și artiștilor, în saloanele proprii și ale altora, pe scenă ca actrițe și dansatoare. Au strălucit prin frumusețe și eleganță, farmec generat de spirit, de talent, prin arta seducției de a provoca, de a incita, prin arta conversației. Desigur, menirea lor principală era aceea de a delecta, deconecta, distra, încânta. Numai că unele și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ecaterina cea Mare... care au uzat de farmecele lor pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. În aceeași categorie a pseudocurtezanelor am inclus unele scriitoare, cântărețe, dansatoare, actrițe: Ban Zhao, Sei Shonagon, Lola Montez, Mata Hari, Isadora Duncan, Josephine Baker... ce ocazional au uzat de puterea seducției pentru a răzbate și a se menține în lumea artistică, pentru a-și pune în valoare talentele, pentru un mod
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a răzbate și a se menține în lumea artistică, pentru a-și pune în valoare talentele, pentru un mod confortabil de viață. Multe dintre reprezentantele curtezanelor și ale pseudocurtezanelor au rămas în istorie ca poete de valoare, scriitoare, savante, dansatoare deschizătoare de drumuri în artele coregrafice și ale spectacolului, pictorițe și caligrafe originale, actrițe de teatru și de film. Le prezentăm sub forma unor medalioane din perspectiva istoriei anecdotice și a legendei. Contrastează cu "lumea bună" a curtezanelor și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în copaci, pe ape, în munți și simbolizează plăcerea trupească. Reprezentate ca femei tinere, frumoase și seducătoare, ele derutează bărbații, aducându-i în prag de nebunie. Sunt întruchipări ale frumuseții răpitoare ce ademenesc prin farmecul lor ispititor. Sunt reprezentate ca dansatoare, cântărețe, sunt curtezane cerești, apărute din oceanul primordial agitat de zei și de demoni. Ele îi însoțesc pe cei căzuți în lupte în tărâmul veșnic. Unele poartă nume Urvasi, Vilasini. Kali sau "zeița neagră" are multe fațete, este înfățișată ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
slujită de preotese cu practici sexuale multiple, qateshtu. Tot la egiptenii arabi, ghazye erau prostituate venerate; ele proveneau dintre tinerele educate în temple ce erau revendicate de demnitari ca soții. În templele indiene și nepaleze, zeitățile erau omagiate de baiadere, dansatoare, și de preotese, devadasi, considerate soții ale zeilor. În asemenea medii sacre se practicau deflorări ritualice. Femeile care deveneau prostituate publice trebuiau să vină cel puțin odată în viață în templu pentru a practica sexul sacru. Considerați "oameni sfinți", rishis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce, credeau ei, le dădea puteri spirituale profunde de comunicare cu Dumnezeu. Concubine și cadâne în harem În vremuri îndepărtate, împărați, regi, sultani și oameni bogați și-au creat locuri speciale destinate femeilor care să-i slujească în calitate de soții, concubine, dansatoare, slujnice. Aceste locuri speciale rezervate femeilor erau haremurile și numărau de la câteva zeci, la sute și mii de femei. Istoria confirmă existența acestora în Asiria, Persia, Egipt, China, India, Thailanda, Cambodgia, Japonia, Turcia, dar și la curțile suveranilor europeni. Și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de lux, spre ornamentarea locuințelor, întreținerea servitorilor, spre remunerarea profesorilor care le desăvârșeau educația. Relațiile curtezanelor cu cei bogați le aduceau averi și confort material, prestigiu social și religios, admirație și respect. Se făceau cunoscute și admirate ca muziciene și dansatoare la petreceri private, la evenimente sociale importante. Curtezanele își cucereau clienții prin înfățișarea plăcută, prin inteligență și arta conversației, arta amorului și solicitudinea de a oferi servicii sexuale, având ca motivații: dragostea, atracția fizică, curiozitatea, rutina, compasiunea și, în primul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este rangul șapte pe care-l ocupau în societate, înaintea lor era breasla meseriașilor iar după ele erau cărturarii. Prestațiile lor erau aristocratice. Fetele- flori / hua primeau din copilărie o educație aleasă pentru a se face plăcute și admirate ca dansatoare, cântărețe, pentru arta conversației. În adolescență erau inițiate în arta amorului. Unele curtezane au rămas în istorie ca savante, poete, pictorițe, caligrafe. Astfel, a rămas în istorie erudita Ban Zhao (35-101 d.H.) care a lăsat posterității Istoria Dinastiei Han, lucrare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin arta amorului rafinat. Unele, auletridele, s-au afirmat ca dansatoare. Prestigiul hetairelor a fost recunoscut în vremea lor și era întreținut de celebritățile timpului care au trăit în compania lor și a răzbătut mileniile în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin arta amorului rafinat. Unele, auletridele, s-au afirmat ca dansatoare. Prestigiul hetairelor a fost recunoscut în vremea lor și era întreținut de celebritățile timpului care au trăit în compania lor și a răzbătut mileniile în modernitate, astfel încât curtezane din secolele XVIII-XX le-au luat ca modele pe anticele: Aspasia, Phryne
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
asupra lor în capitolul următor. Despre Sapho (sec. VII-VI î.H.), autoarea unor ode, imnuri, cântece nupțiale, elegii, recunoscute ca valoare, se spune că patrona o comunitate feminină în care erau primite tinere ce se afirmau apoi ca poetese, dansatoare, muziciene. Și maestrele și ucenicele erau invitate la banchete, serbări, diferite ceremonii pentru a anima atmosfera. Despre Aspasia (sec. V î.H.) se știe că a deschis o școală de retorică și în compania ei s-au aflat și reprezentanți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de atmosferă artistică elevată, mai rar, erau amante ale clienților. Cu timpul s-au diversificat după talente: shiro se ocupau cu activitățile de divertisment, korobi practicau acrobațiile, kido atrăgeau oaspeții la carnavaluri, cântând la shamisen, instrumentul muzical tradițional, odoriko erau dansatoare. Prețurile acestor servicii rafinate ca și pentru întreținerea lor de către protectori danna erau ruinătoare. Gheișele se expuneau admirației și adorației bărbaților prin vestimentația și coafura sofisticate. Principalul obiect vestimentar este chimonoul, adoptat, în perioada Nara (sec. VIII), din China dinastiei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vocală și instrumentală, pictura. Învățau jocuri de societate pentru a-și amuza clienții jocuri de identificare a parfumurilor și a mirodeniilor, de recunoaștere și creare a versurilor, de finalizare a anecdotelor. Unele gheișe reprezentau cu talent artele, erau foarte bune dansatoare, muziciene, cântau la shamisen (instrument tradițional), la tobe și vocal, stăpâneau arta preparării ceaiului, arta aranjării florilor, ikebana, abilitatea de a turna sake (băutura tradițională). Inițial fetele aduse în ceainării sau în case de gheișe erau pe posturi de servitoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
își vindeau trupul pe sume derizorii pentru a trăi, deși la solicitatea patroanei sau a protectorului danna nu refuzau relațiile de intimitate cu clienții. Curtezanele tayu erau profesioniste ale sexului, cultivate, frumoase, tinere. Ele se mențineau în anturajul aristocraților ca dansatoare și cântărețe. Dintre ele se recrutau dansatoarele odoriko, unele ajungeau să se prostitueze pentru a trăi. Era și categoria prostituatelor comune shiku (rățuște) ce trăiau din relații întâmplătoare în stabilimente, pe străzi, în hanuri, în băi. Categoria elevată a gheișelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a trăi, deși la solicitatea patroanei sau a protectorului danna nu refuzau relațiile de intimitate cu clienții. Curtezanele tayu erau profesioniste ale sexului, cultivate, frumoase, tinere. Ele se mențineau în anturajul aristocraților ca dansatoare și cântărețe. Dintre ele se recrutau dansatoarele odoriko, unele ajungeau să se prostitueze pentru a trăi. Era și categoria prostituatelor comune shiku (rățuște) ce trăiau din relații întâmplătoare în stabilimente, pe străzi, în hanuri, în băi. Categoria elevată a gheișelor a apărut în secolul al XVIII-lea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
regilor, oamenilor politici și șefilor de stat, remarcabililor oameni de știință și de cultură cu femei speciale, charismatice, din categoria curtezanelor. În perioade de conflicte militare, de războaie, în trecutul îndepărtat ca și în perioade moderne, femeile, curtezane ca ocupație, dansatoare, actrițe s-au oferit ori au fost folosite ca spioane. Totodată au avut episodic conduite de curtezane împărătese, regine, prințese din toate timpurile. Ele s-au folosit de puterea de seducție pentru a-și atinge scopurile personale și politice. Lumea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]