2,277 matches
-
o formulează unii despre alții vecinii. De o manieră primitivă, omul medieval din secolele la care ne referim supunea examenului, alături de limbă, armele, părul, mirosul sau mărimea corpului, înfățișarea, manierele (străinului îi era reproșată deseori înfumurarea), privirea, îmbrăcămintea și mâncarea, datinile, conduita în timpul luptelor (cruzimea sau lașitatea), calitățile personale (lăcomia sau duritatea). Întotdeauna se relevă o opinie foarte bună despre propria comunitate, popoarelor din jur rezervându-li-se, dimpotrivă, o condiție modestă 17. Să vedem cum erau văzuți ungurii, cehii și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nostrates, Teutonici. Pe de altă parte, privilegiul principelui ceh Soběslav al II-lea (1173-1178) care se revendica de la un document emis pe la anul 1100, statua că germanii, deoarece sunt diferiți de boemi, trebuie să se conducă de drept și de datină proprie 26. Cosma de Praga anunța că ține de gens Bohemica, pentru germani, numiți gens Teutonica, pe care îi credea aroganți, nu arăta simpatie și se bucura că au fost alungați din țară • Velikaja hronika o Pol’še, Rusi i
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
opiniile, dacă nu și obsesiile, circumscrise misiunii încheiate: „Comisia și-a îndeplinit datoria față de Principate, dar va fi foarte greu pentru că moldovenii sunt cei mai capricioși și mai intriganți oameni de pe fața pământului. Ei imită pe francezi în orice, în datini, comportament, vestimentație etc. Este foarte posibil ca chestiunea Principatelor să provoace unele efecte violente în Europa. Împuterniciții guvernului moldav trimiși să preia teritoriul desprins de la Rusia au primit bacșișuri și au speculat în cea mai dizgrațioasă manieră. Consecința imediată este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
luat ființă Societatea muzicală „Armonia“, un activist important al ei fiind compozitorul, dirijorul și actorul Tudor Flondor. La începutul secolului XX, țăranii din mai multe sate românești s-au organizat în Arcășii, care prin activitatea lor au cultivat limba și datinile strămoșești în zona rurală. Românii din Bucovina au întemeiat și alte societăți, precum Societatea cantorilor bisericești „Lumina“, Societatea pedagogică română din Bucovina, Școala Română din Suceava, Societatea corală „Ciprian Porumbescu“ și multe altele. Un moment important pe calea emancipării naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Publicație eclectică, G.i. servea animării vieții culturale din capitala Transilvaniei, în condițiile presiunilor antiromânești din epocă. Articolul-program, intitulat Către cititori!, semnat cu numele revistei, dezvăluie intenția de a fi prezentate „în nenumărate imagini bogăția de port, de obiceiuri și datini ale poporului român, evenimente și actualități din țară și străinătate”, făcându-se loc în coloanele publicației „tuturor celor care doresc a munci spre binele și mărirea neamului românesc”. Articolele de fond ale primelor numere, semnate de Ion Agârbiceanu, pun în
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
1925), este magistrat la Sighișoara, judecător la Târgu Mureș, Agnita, Arad. În Brașov, unde se stabilește, va fi consilier juridic, procuror, șef al notariatului și mai ales un neobosit animator al vieții culturale. A debutat ca poet în 1920, în „Datina” din Turnu Severin, sub pseudonimul Il. D. Rim. Tot aici va semna, în 1925, cu un nume inspirat de Cehov, I. Vania, și Gherghinescu-Vania. A colaborat la „Tribuna nouă” (Arad), „Ramuri”, „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Calendarul” (București), „Brașovul literar și
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, introd. Lucia Berdan, I-II, Iași, 1998; Vasile Alecsandri, Pasteluri. Dan, căpitan de plai, Iași, 1998 (în colaborare cu Silvia Durnea); De ce scrieți? Anchete literare din anii ’30, pref. edit
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
pornire firească a sufletului. Desolidarizarea de sacru sau refuzul lui conștient exprimă, după D., drama lumii contemporane, dezaxarea ei morală. „Cele douăsprezece porunci - spune patetic Potiomkin în Biserica Albă - sunt hotarele lumii în care trăim, secole la rând, popoare, limbi, datini. A încălca aceste hotare înseamnă a te situa în afara lumii civilizate, înseamnă a fi un om sălbatic, un om strașnic, că nu în zadar celor ce nu recunosc poruncile li se zice: «nu au nici un Dumnezeu».” Expresia cneazului se cade
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Muntenia. Fără să se arate în mod consecvent interes pentru aspectul riguros al colecțiilor, deși At. M. Marienescu a tipărit și aici apelul său și instrucțiunile adresate către culegătorii de folclor, s-au dat tiparului, din 1866, sub titulatura generală Datinile poporului român, basme, povești, legende și snoave, balade, doine și strigături, descântece și texte privind credințele, tradițiile, obiceiurile sociale și juridice etc. În paginile revistei au publicat, cu mici excepții, cei mai cunoscuți folcloriști români ai secolului al XIX-lea
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
A doua carte de lectură și învățătură pentru școlile poporale române, sub semnătura lui I. Popescu. Dintre traduceri se evidențiază Purtare de bună cuviință între oameni, realizată de Timotei Cipariu, precum și transpunerile lui Gavriil Munteanu din Tacit, Germania sau Situațiunea, datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul celei mai importante edituri și tipografii săsești sibiene, ce va contribui în mod substanțial la difuzarea și tipărirea cărții în limba română. Repere bibliografice: Elena Dunăreanu, Aurelia Popa, Cartea românească sibiană
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
Săvescu, Fl. I. Becescu, Al. I. Șonțu, G. Gr. Caïr, S. Ivanovici, N. Țincu, G. Demetrescu-Mugur, Iuliu Dragomirescu, A. Vojen, G. T. Buzdugan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Panait Cerna și I. Minulescu. În mai multe numere G. Coșbuc comentează la zicale și datini populare și alte scrieri în proză. Se tipăresc și scrieri de B. Delavrancea, T. V. Ștefanelli, Al. Macedonski, I. Adam (sub pseudonimul Blanc), Em. Grigorovitza, G. Dem. Teodorescu, I. Paul, G. I. Ionnescu-Gion, A. Domșa ș.a. Se traduce, în mod
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
publică sau se reproduc texte de larg interes, remarcabile prin ținuta lor, semnate de George Coșbuc (Puterea limbei române, 1902), Carmen Sylva (Înalta noblețe a femeii, 1902), Simeon Mangiuca (Colinda. Originea și însemnătatea ei, 1902), Elena Voronca (Să nu stricăm datinile și obiceiurile poporului nostru, 1892), Enea Hodoș (Cântece populare din Banat, 1892). Revista acordă spații mari literaturii populare, însoțind-o de comentarii și analize, precum și descrierii de datini și de obiceiuri. Lui Ion Pop-Reteganul i se publică un ciclu de
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
Mangiuca (Colinda. Originea și însemnătatea ei, 1902), Elena Voronca (Să nu stricăm datinile și obiceiurile poporului nostru, 1892), Enea Hodoș (Cântece populare din Banat, 1892). Revista acordă spații mari literaturii populare, însoțind-o de comentarii și analize, precum și descrierii de datini și de obiceiuri. Lui Ion Pop-Reteganul i se publică un ciclu de povestiri din viața țăranilor, în timp ce lui T. T. Burada îi apare, în serial, O călătorie în satele românești din Istria (1891). Tot în serial sunt incluse pagini din
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
este prezența discretă, din cauza rigorilor cenzurii, a elementului național. În F.de d. o atenție deosebită e acordată folclorului. Articolul Literatura poporală (1894) poate fi considerat semnificativ pentru poziția redacției. Cunoscându-și folclorul, românii își pot cunoaște mai bine limba, datinile, obiceiurile, întreaga fizionomie spirituală. Acesta poate deveni astfel un instrument de acțiune politică, slujind la realizarea unității naționale. Literatura populară trebuie culeasă așa cum circulă în popor, pentru a i se conserva originalitatea. Sub titlul general Poezii poporale din Ardeal se
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime sau expresii, a unor structuri sau forme de limbă antrenează în cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a le surprinde adevărata semnificație. Nu întâmplător, unul dintre cele mai importante studii îl va intitula Cuvinte și lucruri (1922). Lucrările sale docte l-au impus ca pe
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
de Băieți din Sighișoara (1936-1939), Liceul de Aplicații al Universității din Cluj (1939-1940). În perioada 1940-1944 este detașat mai întâi la Arhiva de Folclor din Ministerul Instrucțiunii, apoi la revista „Școala românească”. Desfășoară o bogată activitate literară, colaborând la revistele „Datina”, „Universul literar”, „Azi”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Viața românească” ș.a. Debutează cu versuri în revista „Datina” (1925) și editorial, cu volumul Anotimpuri (1938). Afirmându-și intenția de a stimula creația literară din Transilvania, înființează împreună cu poetul George
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
întâi la Arhiva de Folclor din Ministerul Instrucțiunii, apoi la revista „Școala românească”. Desfășoară o bogată activitate literară, colaborând la revistele „Datina”, „Universul literar”, „Azi”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Viața românească” ș.a. Debutează cu versuri în revista „Datina” (1925) și editorial, cu volumul Anotimpuri (1938). Afirmându-și intenția de a stimula creația literară din Transilvania, înființează împreună cu poetul George Boldea, la Brad, în 1933, revista „Abecedar”, la redactarea căreia vor participa scriitori precum Mihai Beniuc și Pavel Dan
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
timpuriu de literatură și este posibil să fi debutat ca traducător în 1894, cu o tălmăcire din Th. Hales, apărută în „Biblioteca familiei”. Va colabora apoi la „Timișoara”, „Convorbiri literare”, „Lumea universitară” (Cluj), „Transilvania”, „Dacoromania”, „Gândirea”, „Națiunea” (Cluj), „Junimea literară”, „Datina”, „Societatea de mâine”, „Conștiința românească” (Cluj), „Patria” (Cluj), „Hyperion” (Cluj), „Făt-Frumos” ș.a. În special după numirea la Cluj, G. a fost unul dintre cei mai diligenți traducători ai literaturii engleze. Din Shakespeare, scriitor preferat, a tălmăcit, pe lângă un sonet (1937
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
piere.” Răzeșul moare și el, fără răspuns, întrebându-și necontenit fiul: „Cu noi cum rămâne, Ioane?” Ca și în romanul următor, Un an, o viață (1986), autorul reconstituie, în jurul evenimentelor contemporane, spațiul arhaic al Bucovinei din ritualuri străvechi, tradiții și datini care îi sunt familiare și pe care le reînvie cu autentic talent. Versurile din volumul Baladele Arborei (1977) și Nord (1979), de manieră tradițională, își extrag substanța din același spațiu predilect, la care G. revine mereu cu nostalgie. SCRIERI: Eminescu
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
ascunde I. Heliade-Rădulescu, principalul colaborator al gazetei și, cu toată certitudinea, autorul programului editorial în cincisprezece puncte, apărut nesemnat, în primul număr. Redactorii, se menționează în program, nu vor publica în L. nici un rând care să nu se inspire din datinele, deprinderile și credințele poporului român. Obiectivele pentru care militează gazeta sunt, între altele, libertatea cetățeanului, a comunei, garantarea unității naționale. Aceste idei ar fi extrase din „constituția [...] de la 1848, adoptată și susținută de nația întreagă”. Primele opt numere sunt predominant
LEGALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; S. Fl. Marian, Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; I. Pop-Reteganul, Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1899]; Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Neamț, 1903; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; S. Fl. Marian, Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor, București, 1903; S. Fl. Marian, Legendele Maicii Domnului, București, 1904; C. Rădulescu-Codin, Legende, tradiții și amintiri istorice adunate din Oltenia și din Muscel, București
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și tezistă asupra artei - demisiile de la militantismul național. Comentarii și texte literare sunt consacrate unității culturale românești, tradiției și datinilor, temei obsedante a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
nouvelle”, „La Muse française”, „Journal de Genève”, „Revue de Genève”, „L’Europe Orientale”, „Le Monde slave” ș.a.), la periodice germane, italiene, poloneze, suedeze, sârbești, grecești ș.a. A crescut, mai ales după instalarea la Vălenii de Munte, în 1908, a Tipografiei Datina Românească, ritmul aparițiilor de cărți. Bibliografia lui I. totalizează aproximativ 1400 de titluri, iar numărul studiilor și articolelor inserate mai întâi în presă se ridică la peste 25 000 de titluri. În covârșitoarea lor majoritate, cărțile sunt scrieri istorice, de la
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
pusă în relație cu lapidaritatea lui René Char. Sonurile apolinice din grupajul Arpegii (și din alte stihuri) nu sunt fără asemănare cu acelea din Farmecele lui Paul Valéry. Trei cicluri din culegerea Lucruri și stele (2003) interpretează motive explicit autohtone (datini, sărbători, reminiscențe istorice, elemente de peisaj), multe evocând scene din copilărie cu specific local, transilvan, valorificând inedit procedee din folclor. Cu toată lunga tradiție a poetizării unor obiceiuri, poetul care a scris versurile din Ritualuri (1987) imprimă icoanelor construite de
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
probabil, nici St. O. Iosif nu a mai încercat să colaboreze la R.ș. La „Poșta redacției” se mai răspunde macedoromânilor Nuși Tulliu, sfătuit să persevereze, și N. Batzaria, căruia i se cere să trimită articole privitoare la obiceiurile și datinile populare ale românilor din sudul Dunării. Din Béranger traduce N. Burlănescu-Alin (Lauda beției), mai apar transpuneri nesemnate din Edmond și Jules de Goncourt (Calinot), Chateaubriand (fragmente din Martirii) și Grillparzer (Valurile mării și ale iubirii). R.Z.
REVISTA SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]