1,989 matches
-
fără să-și ia ziua bună - și plecă supărat și amărât ca vai de om! A doua zi, ajungând într-un loc, i se întîmplă să vadă ceva ce nu mai văzuse. Văzu un om care ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordei; pe urmă iar ieșea, îl punea la soare și tot așa făcea. {EminescuOpXI 160} Drumețul nostru, nedumerit, se opri și zise: - Bună ziua, om bun! - Mulțumesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și alte drepte apusene e poate cu partidul conservatorilor republicani din Franța și cu cel constituțional din Italia. Față cu tendențele unui Clemenceau și a altora, republicanii conservatori apără Constituția actuală a Franței, instituțiile ei actuale. Întrebuințarea aceasta de porecle deșarte e îndealtmintrelea o sofismă comună și veche ca lumea și, precum lesne se vede, e ceea ce se numește în logică o petitio principii. În loc de a dovedi o teză, în cazul nostru în loc de-a dovedi prin fapte că dreapta voiește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să scape de lihnirea ce produc inteligenței cuvintele neînsoțite de un înțeles concret. D-acolo apoi grozave imputări asupra monstruozității combinării voturilor în niște biete alegeri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un important șir de reflecțiuni pe carii le inspiră ziarului "Le Temps" cestiunea aplicării deciziunilor luate de Conferența de la Berlin. Organul francez, care-și primește, precum se știe, inspirațiile din cercurile diplomatice respective, se crede autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar face-o vreo parte interesată cumcă Franța ar fi gata să ia asupră-și aplicarea deciziunilor Conferenții. Iată articolul ziarului francez: Se zice că guvernul otoman se plânge de atitudinea Conferenței și că se pregătește la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
votat, dar nu se va realiza, de vreme ce s-a hotărât a se bate în țară și se știe că, îndată ce nu se poate face vro mică daraveră cu confecționarea ei în străinătate, ambiția de a avea monetă națională devine foarte deșartă pentru un patriot roșu. Așadar nu avem decât câteva milioane de monetă divizionară în piese de o jumătate, de unul și de doi franci, care, neavând valoarea legală, deci nestând, în privirea aliagiului, în raportul legal cătră aur, se caută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țipăt pe patrioți de n-ar fi fost omul în stare să-și auză glasul propriu. Un ochi deprins cu cercetări istorice, căutând a pătrunde înțelesul acțiunilor d-lui Brătianu, va vedea că avem a face cu un om foarte deșert, care nu știe niciodată a cântări pierderile țării cu foloasele problematice ce ea le câștigă din înclinările sale politice. Să luăm lucrul de la început. Sub prima domnie a partidului roșu d. Brătianu era cu totul în apele Rusiei. Planul de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din plagele societății moderne. Lumea propriu-zisă, unde nu se preschimbă decât banalități, constituie "bancruta declarată a cugetării". Nimeni nu ne iubește, nimeni nu se iubește decât pe sine însuși sau cel mult pe copilul său. Onoarea femeiască e un cuvânt deșert. Onoarea bărbaților e o formulă. Cei vechi, cari erau oameni foarte onești, erau pălmuiți pe uliță și nu se simțeau dezonorați prin aceasta. Cato și Socrat au fost, cum am zice, fățuiți în chipul acesta și nici Cato, nici Socrat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în infinit a funcțiunilor cari atârnă direct ori indirect de stat a descurajat, se-nțelege, pe alegătorii independenți. Atotputernicia bandei de esploatatori, răzimată de nepăsarea și lipsa de control din partea Coroanei, aruncarea statului în mâna unor demagogi rău nărăviți, copilăroși, deșerți, mușterii de portofolii, ceea ce-a făcut ca în patru ani firma Brătianu să acopere treizeci și șase de Consilii de Miniștri, dezordinea și anarhia adusă prin aceasta în toate serviciile publice și esploatarea tutulor organelor și resurselor statului numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și a apărătorilor Creștinătății: Ungaria, Serbia, România care au respins valurile de năvălitori ai noilor barbari, Mongoli, Saraceni, Turci...” Așadar, când arătăm care este valoarea efortului militar făcut de Țările Române în Evul Mediu, nu e vorba de o laudă deșartă, ca să nu mai spunem că e datoria noastră să demonstrăm, pe bază de documente, și să îi informăm pe străini care nu știu, ca Ferdinand Lot, care a fost contribuția noastră la apărarea civilizației europene. Sfatul Domnesc De la începutul statului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păreau mai degrabă crescute și întreținute de niște forțe malefice, supraomenești, diavolești, care-i ardeau în adâncul ochilor. Iar, pe chipu-i urâcios se citea ambiția nemăsurată, ura, trufia, disprețul, mânia, setea de sânge, lăcomia de aur și de glorie deșartă. Timur Lenk l-a privit și, turbat de imaginea pe care-o citea, i-a strigat revoltat: Italianule!... Unde te crezi dumitale? Între papii de la Roma, pe care i-ai păcălit și ți-au plătit pentru acea galerie de portrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ori micro-poeme de natură estetic-filosofică: "46. Iubirea se sfârșește cu prima iubire. Celelalte sunt cópii mai mult sau mai puțin reușite."; "576. Balzac zice că "gloria este soarele morții". Dar iubirea ce-i?"; "620. După prima iubire, orice promisiune e deșartă."; "647. Iubirea iartă. Gelozia niciodată."; "694. Iubirea este cel mai bun mijloc de autoeducație."; "4070. Iubita e rândunică, balerină, fulg, vis, nebunie și floare."; "4892. Lecția dragostei este mai totdeauna amară."; "6400. În fiecare femeie se zărește un fulg. Iubirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a popoarelor este, desigur - viitorul. Aceasta rămâne pentru totdeauna, ideea cea mai străină de partizanat, de Înstrăinare și de neîmplinire. Despre ipostaza istoric-instaurată a unei păci eterne, În lumea umană, Kant credea cu tărie că nu Înseamnă o simplă idee deșartă, ci o problemă care se rezolvă treptat (căci epocile În care asemenea idealuri se realizează - sublinia filosoful - putem spera că vor deveni din ce În ce mai scurte) și omenirea se apropie tot mai mult de ținta ei. Apropierea „celui mai mare bun politic
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a Înfăptui starea unui drept public, fie și printr-o acoperire la nesfârșit progresivă, atunci Pacea eternă, care are să urmeze după așa numitele, În chip fals, Încheieri de pace de până acum ( În realitate armistiții), nu este o idee deșartă, ci o problemă care rezolvată treptat, se apropie mereu și tot mai mult de ținta ei. Adăugând la Was ist Aufklarung (Iluminismul - 1784) Spre Pacea eternă (1794) și Conflictul facultăților (1798), ca fiind aflate În jurul dinamicilor particulare ale Revoluției Franceze
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
devină o lege universală. Aici simpla legalitate În genere (fără a pune la bază o lege determinată, aplicabilă la anumite acțiuni) este ceea ce Îi servește voinței ca principiu și trebuie să-i și servească, dacă datoria nu este o iluzie deșartă și o noțiune himerică.” Filosoful de la Königsberg făcea observația pertinentă că: judecata morală (practică) pe care o face un om comun este cu mult superioară judecății teoretice. Ea Îi permite să susțină că toate conceptele morale (În primul rând cel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
orei dumitale pământești, messer Alighieri. Soarele strălucitor În Gemeni, În ultimul avânt al schimbătoarei primăveri, care Îți guvernează instinctele ambigue și duble, unde se Împreunează cu rătăcitorul pe valuri Mercur, stăpân al cunoașterii dumitale afurisite despre știința antică, deopotrivă de deșartă ca și ea. Concupiscența dumitale nesățioasă, cârmuită de steaua Venus În culminație În Rac, cruzimea dumitale, Înroșită de leoninul Marte. Și apoi... - Văd că ai pândit bine ce a fost În viața mea, Îl Întrerupse poetul pe un ton zeflemitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din vedere. Dante asculta atent, În timp ce o neliniște tot mai mare i se strecura În suflet. - V-ați trădat misiunea, care era aceea de a mântui Țara Sfântă, zise el pe un ton Înghețat. - Nu, messer Durante. Am trădat numai deșartele ambiții ale unor oameni mărunți, pentru ceva cu mult mai Înalt. Un imperiu cu adevărat universal. Certitudinile poetului Începeau să se clatine. Poate că Templul și Republica Venețiană, care apărea Îndărătul urzelii, aveau cu adevărat un plan mai vast decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rătăcirea că feciorii, când s-or face gospodari, or căpăta de la stat pământ, precum în trecut au fost căpătând ogoară de la proprietari sau de la comună. Proprietarii și agenții lor jidovi îi întăreau și mai mult pe mojici în această credință deșartă, și astfel s-au făcut că proprietarii au recâștigat pământurile ce le dedese, cu te miri ce și mai nimică, iar boierescul există și astăzi de facto. Când țăranii se treziră din beția permanentă pe câtă vreme le-au ajuns banii scoși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în care le păstrase evul mediu n-au fost înstare să reziste erei "înnoiturelor" și a importului de legi și instituții din Paris. S-ar putea zice că România și-au preschimbat pătura cea mai bogată a pământului pe cuvinte deșarte, pe fraze stereotipe, pe-un raționalism umanitar și cosmopolit, cari acestea formează astăzi bogăția unică a clasei de mijloc, ce trăiește din traficul lor zilnic, cheltuit în moneta mică a profesiilor de credință și articolelor de fond. Pe când se configurează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unor zile frumoase... Veni-vor accese de criză supremă, La colțuri de străzi se vor vinde femei Pe-o pâine, pe-o sticlă, pe ultimii lei, Pe două-trei vorbe, pe-un vis sau vreo cremă. Așa îmi spuneai, printre replici deșarte, Monșer, viața noastră va fi în declin, Mai bine să bem altă sticlă cu vin Și-apoi vom cădea peste visele moarte. Ploua din tavane cu vorbe diverse, Taverne trăiau prin cheflii și păreri, E-aproape uitată beția de ieri
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
destul de bun. În piață am căutat un magazin de unde să-mi cumpăr un cuțit, dar n-am găsit nici unul. Dar am zărit un loc pe care scria „Cafenea“. Era o deschizătură pătrată și neagră într-un perete, de parcă săpată în deșertul sirian în urma unei înmormântări de acum o mie de ani. Am intrat înăuntru, cu unicul gând de a fura un cuțit de pe tejghea. Dar nu erau nici un fel de cuțite acolo, ci doar lingurițe, cu gâturi acoperite de zahăr. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
acest pas revoluționar? Sasha dădu la o parte o draperie din biluțe optice stil anii ’70 și aruncă o privire asupra panoramei care se vedea de la fereastră, dar nu zări nimic, căci În fața blocului, dincolo de parcare, se Întindea un teren deșert neluminat, cufundat În Întuneric. Atunci, sperând ca Emma să se Întoarcă Înainte de apariția Valentinei, Începu să privească posterele de pe pereții bucătăriei, acoperiți cu un tapet de un portocaliu stresant. Marilyn Manson, rânjind Într-un costum demonic. Campionul de volei Andrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe nici un spătar al vreunui scaun din local nu era nici un pardesiu. Doctorul se ridică și trecu de mai multe ori printre mese, pînă la bar, privindu-i cu atenție și un fel de curtoazie curioasă pe clienți, În speranța deșartă că vreunul dintre ei se Îmbrăcase, din greșeală, cu pardesiul său. Dar cei mai mulți purtau hanorace și scurte canadiene care cu greu ar fi putut fi confundate cu vreun pardesiu. CÎnd, În cele din urmă, Înțeleseră ce anume caută, noii să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu știu (și nici nu ard prea tare să Îmi explic) ce Înseamnă a fi european azi; dar a fi european În general? E ca și cum aș fi Întrebat ce Înseamnă a respira. Semnat: prof. Marin Foiște, redactor-șef”. Pentru luminarea deșertelor voastre minți, țin să fac unele precizări, care nu au Încăput În măiastrul text pe care tocmai l-ați ascultat cu bovină nedumerire, dar și cu inconștientă Încântare. Vestitul soldat Cocrișel - care, după cum ați aflat din lecțiile mele, Îi cerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
etc. -, în realitate ar fi fost cvasi-imposibil pentru liderii români să accepte, la atât de puțin timp după înfăptuirea României Mari, intrarea într-o atât de riscantă combinație federativă. Pragmatismul lui Brătianu nu putea fi înlăturat cu niște simple iluzii deșarte, iar românii ardeleni știau mult prea bine cât de dificilă era coabitarea cu ungurii, pentru a se lăsa antrenați în aventuri cu final imprevizibil. Practic, cu mențiunea simpatiei „platonice“ pe care familia regală din România se pare că a manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se arătase neputincioasă față de mersul victorios al banului, ea era în incapacitate să găsească înăuntrul cadrului ei chiar numai locul pentru lucruri ca bani, creditori și datornici, încasarea prin forță a datoriilor. Dar noua putere socială exista deja și dorințele deșarte, dorul de a readuce timpurile bune din trecut nu puteau izgoni din lume banii și camăta". Fredrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura PCR, București, 1948, p. 121. Dacă am merge înapoi în timp am putea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]