13,916 matches
-
depeșe prin curierii personali ciracilor săi. Șeful secției de poliție își propune să-l prindă profitând de prezența acestuia la o nuntă și acceptă invitația pe care banditul i-o face plin de îndrăzneală. Ajutați de Benya, o serie de deținuți evadează în timp ce comisarul-șef, onorând banchetul, se îmbată turtă. În mod evident, aparenta intenție a regizorului era să incrimineze un regim corupt unde poliția stă la masă cu tâlharii benchetuind. Însă nunta este un prilej pentru un tablou de gen
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
își reținea amintirile glorioase, ba uita chiar și de foame, mulțuminduse să asculte în tăcere. Și istorisirile nostalgice ale lui Porthos, și cele mitice ale lui Bruno erau însă rare, țineau de acele momente în care schimbul de vorbe între deținuți putea avea loc. Uneori, o asemenea poveste începea într-o zi și se sfîrșea poate abia în a treia zi. În rest, în timpul zilei, la muncă, gardienii cereau tăcere, urlîndu- și ordinul; iar noaptea, în dormitor, angoasele celorlalți pușcăriași, transformate
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
Un colonist, om liber mîine, Vom fi cu toții, într-un gînd, De preț Republicii Române. Vom sparge norma, rînd pe rînd. Și-n fine, cîntecul era preluat de alte patruzeci-cincizeci de voci, pentru o promisiune finală, care nu ștergea păcatele deținuților, dar măcar le oferea spre folosință unui întreg popor: Și în curînd vor duce vestea Apele din val în val, C-am dat țării noastre scumpe Viață nouă și-un canal. Un dialog cîntat, care sfîrșea uneori într-un vacarm
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
La sfîrșitul lui iunie, cînd Bruno Matei ajunsese în colonia Peninsula, baracamentul nu era încă nici pe departe terminat. Cele cîteva clădiri în formă de H, ridicate din scînduri și panouri de stufit și acoperite cu carton gudronat, gemeau de deținuți, așa că prima însărcinare a brigăzii proaspăt constituite, din care făcea și el parte, a fost aceea de a-și construi propriul adăpost. Avusese noroc încă de la început, căci în acele zile, cît se ocupaseră de construirea barăcii, pe cer nu
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
noroc - nu că se așezaseră unul lîngă altul în adăpost, ci că brigada lor primise pături. Un noroc de care au devenit conștienți abia prin noiembrie, cînd vîntoasele și ploile reci ce anunțau iarna începuseră să-i chinuie pe alți deținuți, care dormeau în continuare pe pămîntul gol, protejați doar de acoperiș și de pereții subțiri, în adăposturi cărora încă nu li se fixaseră geamuri. E adevărat, nici baraca lor, deși deja de mult construită, n-avea geamuri, și-acolo șuiera
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
tînărului, cerîndu-i să-și explice lipsa de politețe. Răspunsul acestuia, după ce a lăsat roaba din mîini și s-a sprijinit, cu ochii plecați, de pămîntul cu care era umplută, l-a făcuse să devină apoi mult mai atent la ceilalți deținuți, să se teamă de unii dintre ei poate în aceeași măsură, uneori într-o măsură chiar mai mare, decît se temea de gardieni. - Nu știi nimic? l-a întrebat tînărul. Ești norocos. Dar, spre binele tău, ferește-te să vorbești
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
se-ntîmplă, e mai bine să nu afli niciodată. A aflat însă, nu mult după aceea. Mai întîi de la Porthos, cel care i-a și indicat brigăzile cu pricina - treisprezece și paisprezece. Apoi din alte șoapte. Formate în mare parte din deținuți studenți aduși din Penitenciarul Pitești, acolo unde, spuneau șoaptele, se remarcaseră prin zelul reeducator, prin torturile prin care trecuseră, dar și la care, într-un sistem piramidal, îi supuseseră mai apoi pe alții, chiar pe colegii lor de detenție. Brigăzile
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
pe colegii lor de detenție. Brigăzile acestea ocupaseră încă dinaintea venirii sale în colonie barăcile ciudate, înconjurate la rîndu-le într-un țarc de sîrmă ghimpată, clar delimitate astfel de celelalte. Iar mai apoi vorbele pe care le auzea despre ceea ce deținuții începuseră să numească, temători, „treișpe-paișpe”, de parcă era vorba de-un întreg, au început să fie acoperite de fapte. În iarna dinspre ’50 spre ’51, au fost deținuți ce-au dispărut pentru o vreme, cîteva zile, uneori cîte două săptămîni, în
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
astfel de celelalte. Iar mai apoi vorbele pe care le auzea despre ceea ce deținuții începuseră să numească, temători, „treișpe-paișpe”, de parcă era vorba de-un întreg, au început să fie acoperite de fapte. În iarna dinspre ’50 spre ’51, au fost deținuți ce-au dispărut pentru o vreme, cîteva zile, uneori cîte două săptămîni, în acel perimetru ocupat de brigăzile de studenți. Iar cînd s-au întors, evident chinuiți, bătuți, deținuții cu pricina au început să fie ocoliți de ceilalți, chiar dacă tuturor
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
acoperite de fapte. În iarna dinspre ’50 spre ’51, au fost deținuți ce-au dispărut pentru o vreme, cîteva zile, uneori cîte două săptămîni, în acel perimetru ocupat de brigăzile de studenți. Iar cînd s-au întors, evident chinuiți, bătuți, deținuții cu pricina au început să fie ocoliți de ceilalți, chiar dacă tuturor le era milă. „Treișpe-paișpe” s-a transformat treptat, în șoaptele tuturor, într-o sperietoare mai aspră decît gardienii, iar numele brigadierului-șef, brăileanul Bogdănescu, prizonier și el, dar mai
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
acolo unde cîte unul regăsea versuri de-acasă, dintr-un trecut diferit și nu foarte îndepărtat, pe care să le suprapună notelor ce-ajungeau la ei. Acordeonul a cîntat cîteva nopți la rînd. Iar apoi, zvonurile i-au făcut pe deținuți să-și acopere urechile, să urască acele sunete care încercau să se așeze vesel peste tăcerea din baracament. Căci, după a treia sau a patra noapte, rostul real al muzicii a ajuns să fie cunoscut de toți. Acordeonistul nu aștepta
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
domiciliu forțat, ceea ce reprezintă un dramatic record. poartă așadar girul unei experiențe ieșite din comun. Dar ele nu constituie, în senzaționalul lor neguros, în aparența de neverosimil pe care-l capătă, mărturia unui caz izolat, ci înfățișează în genere suferința deținuților politici din țara noastră, în contextul suferințelor întregii țări comunizate. Ne oferă un eșantion, e drept, unul dintre cele mai expresive, al unei situații echivalate, fără exagerare, cu o bolgie infernală. Referindu-se la anii 1962-1964, pe care i-a
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
un semnal negativ întregii obști, pentru a o transforma mai lesne într-o turmă obedientă. Sinistra „reeducare” n-a avut loc doar la Pitești, unde a fost demarată de către patibularul Țurcanu, ci și în alte penitenciare, nu o dată cu concursul unor deținuți beneficiind de o remarcabilă dotare intelectuală, care au acceptat însă a se pune la dispoziția schingiuitorilor, între care o foarte cunoscută figură a ierarhiei bisericești actuale și, se pare, un ilustru teoretician literar. Cu abilitate, Securitatea apela la un set
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
reeducării”. Nu numai că și-a reafirmat mereu crezul civic și mistic, dar a săvîrșit și un gest nemaiauzit: a refuzat să iasă din închisoare în 1977, deci într-o perioadă cînd regimul pretindea că a renunțat să mai aibă deținuți de conștiință. În mediul anost în care ne mișcăm, nu ne rămîne decît să ne întoarcem la figurile curajului dus pînă la sacrificiu dintr-o epocă ce s-a încheiat și nu prea, odată cu răsturnarea dictatorului. În rîndul lor se
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
să comenteze. Operațiunea Scandinavica a luat sfârșit în 1988, când Ikea a pus capăt afacerilor cu Tehnoforestexport. Cotidianul britanic notează că dezvăluirile vor ridica noi semne de întrebare în legătură cu operațiunile Ikea în timpul războiului rece, perioadă în care ar fi folosit deținuți politici est-germani pentru a-și realiza produsele. The Guardian scrie că Ikea a făcut parte dintr-un mic număr de companii occidentale care au profitat de deschiderea din ce în ce mai mare către afaceri a mai multor țări din blocul sovietic, în anii
The Guardian: Plăţi ale Ikea, în conturile Securităţii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53177_a_54502]
-
Gazeta literară este despre un matador, Antonio, și trucurile făcute de organizatorii veroși ai coridelor. Traducerea este una de foarte bună calitate literară. Preocuparea pentru Spania e constantă, pentru că în numărul 14 este preluată o scrisoare a lui Marcos Ana, deținut politic în regimul franchist, scrisoare prezentată cu un șapou de Maria Banuș: „Publicînd această scrisoare, ne asociem astfel apelului intelectualilor progresiști din Occident, care cer amnistierea deținuților politici din Spania”.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5325_a_6650]
-
constantă, pentru că în numărul 14 este preluată o scrisoare a lui Marcos Ana, deținut politic în regimul franchist, scrisoare prezentată cu un șapou de Maria Banuș: „Publicînd această scrisoare, ne asociem astfel apelului intelectualilor progresiști din Occident, care cer amnistierea deținuților politici din Spania”.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5325_a_6650]
-
arată mai bine decât locuinețele multor români. Atunci stăm și ne întrebăm dacă nu cumva viața de pușcărioaș în Spania e mai frumoasă decât libertatea în România. Lăsând gluma la o parte, statul român este obligat mereu să plătească despăgubiri deținuților care fac reclamație la CEDO pentru condițiile precare din penitenciare. În Spania, au trecut mai bine de 15 ani de la data la care Societatea de Infrastructură și Echipamente pentru Penitenciare (SIEP) a decis să adopte o nouă filozofie în ce privește sistemul
De ce merg românii la furat în Spania: Cum arată pușcăria by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54447_a_55772]
-
trecut mai bine de 15 ani de la data la care Societatea de Infrastructură și Echipamente pentru Penitenciare (SIEP) a decis să adopte o nouă filozofie în ce privește sistemul penitenciar, filozofie care urmărea atingerea unor ținte precum siguranța în penitenciare sau drepturile deținuților. În acest sens, s-a realizat construirea de la zero a unor noi penitenciare care să garanteze asigurarea țintelor propuse. Demersul SIEP a fost unul de succes, dat fiind că membrii Consiliului Europei au apreciat că Spania are unul dintre cele
De ce merg românii la furat în Spania: Cum arată pușcăria by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54447_a_55772]
-
culturale, sanitare sau sportive construite în așa fel încât să răspundă nevoilor celor încarcerați. În afară zonei de securitate, există un alt centru destinat vizitelor familiilor și apropiaților celor încarcerați, iar conceperea acestuia a fost realizat de așa natură încât deținuții să nu se simtă lezați de prezența gardienilor în momentul în care primesc vizite.
De ce merg românii la furat în Spania: Cum arată pușcăria by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54447_a_55772]
-
Roxana Covrig Președintele Consiliului Economic și Social European, Henri Malosse, a condamnat modul în care sunt recoltate organele în China. El a precizat că practica este scandaloasă. Președintele Malosse a declarat că recoltarea de organe de la prizonieri de conștiință, de la deținuți condamnați la moarte și de la persoane din grupuri minoritare pentru a fi vândute în China și în afara țării este o rușine pentru umanitate și ar trebui să înceteze imediat. Practica a început în 2001, de când Partidul Comunist Chinez a găsit
UE condamnă traficul de organe "scandalos" din China by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/54551_a_55876]
-
dimineață și va fi preluat la finalul zilei de muncă. " Pe timp de iarnă, programul va fi de opt ore, însă din primăvară putem solicita o mărire chiar până la 10 ore", a explicat Peniu. Gigi Becali nu va fi singurul deținut care va lcura pentru Gică Hagi. Pentru început e vorba de 5 persoane, dar numărul ar putea să crească, dacă această colaborare va fi benefică pentru ambele părți. Toți vor fi plătiți, însă nu pot să spun salariile. Nu puteam
Gigi Becali, în culmea fericirii. A primit acceptul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/51598_a_52923]
-
Constantă, Gigi Becali nu va fi supravegheat. Este adevărat că am trimis acele documente și am primit un răspuns pozitiv din partea Penitenciarului. Însă, cei de la Poarta Albă, conform legii, ne-au cerut că, pe lângă domnul Becali, să angajăm și alți deținuți. Toți vor avea salarii, însă nu vi le pot face publice. Nu puteam să-l aducem doar pe domnul Becali. Dânsul va lucra la un sector de la baza noastră", a declarat Pavel Peniu, președintele clubului Viitorul Constantă, pentru Fanatik.ro
Gigi Becali, la un pas să iasă din penitenciar. Cine îl va ajuta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/51688_a_53013]
-
care se execută măsuri educative luate față de minori, precum și în ce priveste instituțiile sanitare în care sînt internați medical bolnavi pe baza hotărîrilor judecătorești. Articolul 26 Procurorul care îndeplinește atribuțiile prevăzute în prezența secțiune verifica, în cazul infracțiunilor săvîrșite de deținuții și internații din locurile și instituțiile prevăzute de art. 24, daca cercetarea penală se efectuează potrivit legii. Articolul 27 Procurorul primește, examinează și rezolva reclamațiile și sesizările organizațiilor socialiste și ale cetățenilor, referitoare la încălcări ale dispozițiilor legii săvîrșite de către
LEGE nr. 60 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106258_a_107587]
-
Mărgineanu), bazat pe interviurile luate victimelor de la Pitești. Volumul Pitești. Cronica unei sinucideri asistate e cea mai cuprinzătoare cercetare făcută pînă acum fenomenului în cauză. Alin Mureșan a cercetat arhivele CNSAS și a luat interviuri unui număr de 38 de deținuți politici, majoritatea trecuți prin celulele de la Pitești. E specialistul numărul unu în materie de oroare piteșteană, expresia competenței sale stînd în capitolele cărții (1. „Acțiune violentă: Suceava, Pitești, Brașov, Gheral, Tîrgșor, Tîrgu Ocna, Peninsula; 2. „Procesele“; 3. „Personajele“; 4. „Administrația
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]