25,049 matches
-
și să gătească vânatul pentru oaspeți de seamă. În mijlocul pădurii, lângă o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața, se află și astăzi de sute de ani brigada, o gospodărie unde locuiește brigadierul. Râul ce trece pe aici, printre dealuri, poartă denumirea de „Durăceasa”, nume ce cred eu că vine de la acel rege dac „Duras Durpaneu”. Cel mai mult vânat în acest timp se află aici, căci locul este răcoros vara. La câteva zvârlituri de băț depărtare de brigadă, se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i prin gură și ieșindu-i prin creștet, prăvălindu-se în groapa în care ardea de obicei focul în stână, când se fierbe zărul pentru a se obține urda. Vatra era plină cu sânge. Cei doi străini au plecat peste deal și duși au fost. Din toate comentariile celor doi, adică Cristescu și Timofte, incidentul a pornit de la faptul că Dumitru a ochit de fiecare dată. Și că nu a fost împușcat intenționat, că incidentul s-a produs din greșeală. Dacă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lăsa cu scandal. Nu ca acum, îți ia fata și o duce în Spania sau la turci să facă gologani. Vasile a hotărât să meargă cu pețitul la fata cea frumoasă, tocmai la Tungujei, sat așezat pe o buză de deal, în bătaia vânturilor. Printre cei care au fost staroste, a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp Dumitru era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tot într-un bordei ca al lui Aron învelit cu paie, dar era pe cealaltă parte de sat. Cred că se priveau de la distanță că pe atunci casele erau rare și copacii erau puțini, iar satul este așezat pe două dealuri și prin mijlocul lui se află o gârlă ce îi ziceau oamenii „Petroasa”. Pietre nu se văd, rar are apă, doar primăvara sau vara când plouă mai mult. Atât Tunzoaia, cât și Aron și-au câștigat existența muncind cu ziua
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
profit. Îi plăcea „să se dea în bărci” cu Maria Goroaie, iar pe nevastă-sa a uscat-o în bătaie până a băgat-o în mormânt. S-a recăsătorit cu Maria Goroaie și au construit o nouă casă în vârful dealului, unde avea teren mai mult și avea și viță de vie. Cea de a două casă se află în capul drumului ce coboară prin partea de nord a casei trecând pe lângă fântâna cu colac de piatră și ajunge pe malul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc unele dificultăți, dar linia cumpenelor de apă poate contura totuși o personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unele dificultăți, dar linia cumpenelor de apă poate contura totuși o personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
totuși o personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
personalitate distinctă. În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
În conformitate cu regionarea fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fizico-geografică menționată, se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe versanții dealurilor din porțiunea inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
având la bază 5 - 6 m de nisipuri puternic presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Textura acestora variază de la lut fin - nisipoasă la lut - argiloasă. Depozitele loessoide sunt materiale de culoare gălbuie, care se apropie de loess prin multe însușiri: prezintă macro și microporozitate, sunt omogene, cu textură fin - nisipoasă. Materialul acoperă ca o manta dealul dintre Crasna și Lohan. 2. STRUCTURA GEOLOGICĂȘI REFLEXUL EI MORFOLOGIC. Deși structura geologică face parte din categoria factorilor pasivi, ea are un rol morfogenetic important, înscriindu-se pregnant în relief, datorită comportării diferențiate a componentelor sale față de activitatea agenților modelatori
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în care sunt înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a depozitelor geologice care alcătuiesc aceste platouri (depozite
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în care sunt înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a depozitelor geologice care alcătuiesc aceste platouri (depozite dominate de formațiunea nisipoasă) favorizează o intensă activitate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
determină o îngustare rapidă a acestor platouri și o adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
această privință. Pe platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina brumele se produc mult mai târziu toamna și încetează mai devreme primăvara decât pe văi și în zonele cu relief mai coborât, spre care coboară și staționează masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb, zăpada cade mai devreme cu circa 12 - 14 zile toamna și se menține cu 15 - 20 zile mai târziu primăvara pe dealurile înalte, pe culmea Lohanului ori pe suprafața platformei Poiana Mare. Un regim termic asemănător
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu relief mai coborât, spre care coboară și staționează masele de aer reci de pe dealurile înalte vecine. În schimb, zăpada cade mai devreme cu circa 12 - 14 zile toamna și se menține cu 15 - 20 zile mai târziu primăvara pe dealurile înalte, pe culmea Lohanului ori pe suprafața platformei Poiana Mare. Un regim termic asemănător, într-o oarecare măsură, există și în cuprinsul reliefului de cuestă care, în general, are o expoziție opusă căderii mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
apele îngheață și suprafața luncii este acoperită de zăpadă, temperatura aerului înregistrează valori foarte scăzute, la răcirea aerului provocată de intensificarea iradiației nocturne adăugându-se și aceea provenită din coborârea pe vale a maselor de aer rece și dens de pe dealurile înalte din E și NE. Brumele se produc mai de timpuriu toamna și mai târziu primăvara. Pe versanții însoriți, cu expoziție SE, S, S - SV și V, insolația este puternică, temperatura aerului este ridicată; apar brizele de zi și de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]