1,598 matches
-
a adulților în problematica mai generală a educației -, în 2004 și 2006, etc.). La finele acestei perioade, încep negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană. În încercarea de a îndeplini aquis-urile comunitare, cadrul legislativ devine mai cuprinzător și mai articulat, preocupările decidenților educaționali sunt mai sistematice, fondurile alocate sunt mai numeroase (chiar dacă departe, deocamdată, de a acoperi nevoile), iar dezvoltările de praxis sunt cu mult îmbunătățite (și ca urmare a experienței acumulate, dar și a unui acces mai mare la informație, odată cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îngrijorător de scăzută, proporția tinerilor de 15 ani cu rezultate scăzute privind alfabetizarea este foarte mare (conform evaluărilor PISA realizate în anul 2003, aceasta este de 40%), iar exemplele pot continua (*** 2005; Mihăilescu, 2005). Cu toate acestea, eforturile și preocupările decidenților educaționali au fost îndreptate mai ales spre asigurarea existenței unui sistem funcțional de formare profesională a adulților. În ceea ce privește educația generală a adulților, am putea spune că situația este și mai dificilă, deoarece, deși au fost elaborate o serie de acte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
statistici, putem concluziona că în România nu există încă o cultură a învățării de-a lungul întregii vieți, elementele pozitive semnalate ne determină să afirmăm că există premisele și oportunitățile pentru a o realiza, aceasta nefiind însă numai responsabilitatea politicii decidenților educaționali, ci și a noastră, a tuturor, presupunând o mai consistentă angajare a societății civile, eforturi reunite, schimbarea mentalităților, deschidere și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rețelei; - de a dovedi capacitatea de a soluționa problemele și de a sărbători succesele împreună; - de a dovedi capacitatea de a recunoaște meritul fiecărui partener în rețea. Activitatea în rețea sau în parteneriat oferă individului implicat sentimentul de a fi decident, puterea aferentă lucrului în echipă și siguranță de sine. Actorul social poate fi inclus în numeroase rețele, astfel că poate căpăta, din numeroase surse, informații necesare activității sale, poate exercita influențe interpersonale pentru a modela acțiunile dorite, poate obține sprijin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
programele aflate pe agendă; 5. planificarea conduce la reconcilierea conflictelor, astfel încât dificultățile și stările de conflict apărute în stabilirea unui program pot fi aplanate. Pentru a contura un plan strategic, sunt necesare câteva etape pregătitoare la care să participe principalii decidenți din instituția publică de educație a adulților. Aceste etape constau în întâlniri în cadrul cărora se construiesc premisele unui plan strategic prin aplicarea câtorva tehnici simple de analiză, generare de soluții și planificare: - focus-grupuri cu beneficiarii, în care să se identifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vin abia În urma acestor lecturi și sunt interpretate conform prejudecăților și imaginilor deja formate, ca și de faptul că Înșiși autorii rapoartelor pot deforma realitatea asupra căreia relatează, printr-o „percepție selectivă”, determinată de propriile prejudecăți. Desigur, și la nivelul decidenților se pot opera departajări, În rândurile personajelor atât de diverse care contribuie la elaborarea deciziei, miniștri, diplomați, funcționari, potrivit unei sociologii a diplomației care să estimeze aportul tuturor elementelor componente. În fine, trebuie remarcat și faptul că nivelurile menționate interacționează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și a rutinei vieții sociale. Alte definiții arată că mișcările sociale se dezvoltă atunci când grupuri de indivizi sau grupuri aparținând societății civile, provenind din medii diferite și având interese diverse, colaborează pentru a milita și a face lobby la nivelul decidenților pentru o chestiune de interes comun. Aceste mișcări sunt cele mai eficiente atunci când sunt bine organizate, bine informate și capabile să reacționeze rapid. Ele vin în diferite forme și mărimi și sunt o parte importantă a democrației participative 3; mișcările
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se baza exclusiv pe principiile centralizatoare ale „stalinismului economic”. România pornea pe calea construcției socialiste. 3.1.2. Tentația adamică a perioadei postbelice în condițiile specifice amintite mai sus, începe reconstrucția de ambele părți ale Cortinei de Fier. Fiecare dintre decidenți conștientizează că distrugerea în bună măsură a unei lumi oferă posibilitatea reconstrucției într-o manieră vizionară. Cu alte cuvinte, tot ceea ce se va înfăptui în această perioadă se va răsfrânge asupra situației peste decenii. Cu toate acestea, direcțiile urmate au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pot distinge fiind membrii propriilor familii și prietenii apropiați. 4.2. Cronicizarea confuziei ca strategie. Suprapunerea funcțională a partidelor politice și a mass media Este tradițional în societatea românescă să așteptăm ca schimbarea să vină „de sus”. Adică din zona decidenților politici. Am arătat în subcapitolul precedent afecțiunea socială care face ca imensa majoritate a românilor să nu fie interesată decât de cei foarte apropiați. Astfel, interesul public este practic exilat. Principalele vehicole politice în sistemele democratice sunt partidele. De maniera
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
vid informațional, constatându se deficiențe la nivelul informării cetățenilor și uneori chiar a instituțiilor cu responsabilități decizionale. Consecința imediată este excluderea cetățenilor atât din procesul decizional, cât și exonerarea acestora de responsabilitatea pe care ar trebui să o aibă în calitate de decidenți. În ceea ce privește sursele interne de informare - din cadrul acestora lipsesc, de regulă, date concrete despre ceea ce s-a făcut în mod real, despre impactul creării unei instituții, conform angajamentelor asumate și a normelor UE, sau despre inițierea unei politici, a unei legislații
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
luate în calcul. Deciziile se iau, în consecință, sub presiune și există posibilitatea ca unele dintre acestea să fie insuficient fundamentate și să nu fie cele mai bune în situația dată. - o centralizare, uneori, excesivă a autorității, în dorința managerilor, decidenților, de a controla cât mai mult din lucrările și activitățile subalternilor, aspect ce conduce la depășirea timpului legal de lucru (deci la lucrul peste program) și la disiparea atenției conducătorului, în sensul că nu mai are timp să acorde importanța
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
integrați în abordarea relațiilor internaționale, ajungându-se la cercetări de tipul celor privind legăturile dintre purtarea războiului și femei (ca victime), dintre mișcările pacifiste și femei (ca opozanți, ulterior ca rezervă automată de forță de muncă și ca electorat), dintre decidenții politici și identitatea lor de gen. A doua etapă, aceea a genului ca element constitutiv, are în vedere reliefarea caracterului distorsionat, masculin și masculinizant, dar aparent neutru și abstract, pe care teoriile relațiilor internaționale și, în general, întreaga înțelegere a
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
relațiilor internaționale ca lume a bărbaților, pentru a parafraza o autoare din domeniu. Femeile ca existențe concrete pot fi, eventual, mamele soldaților sau potențiale mame ale soldaților, simbolul căminului, al păcii și al tradițiilor, eroine caritabile, soțiile diplomaților sau, rareori, decidenți masculinizați într-o lume accesibilă și inteligibilă doar bărbaților excepționali, oameni de stat (vezi exemplul Margaret Thatcher, doamna de fier). Feminismul perspectival reprezintă un curent teoretic complex în care preocupările despre ceea ce există în Relațiile Internaționale se îmbină cu preocupările
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Studiul poate fi consultat la adresa http://www.nato.int/docu/enlargement/enlargemen t eng.pdf. momentele în care relațiile s-au degradat din cauza unor poziții diferite față de probleme importante cum ar fi cazul atitudinii față de intervenția militară împotriva Irakului din 2003 , decidenții politici din țările Alianței au depus eforturi pentru a depăși momentul dificil, pentru binele relației de încredere reciprocă. Dintre motivațiile care au atras spre NATO noile democrații din centrul și estul Europei, două par a fi cele mai importante. Este
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de comunicare transnaționale. Aceste canale, create prin interacțiunile unei game variate de actori nestatali (dintre care unii pot fi considerați transnaționali), ajung să definească un nou palier al interacțiunilor în politica mondială: relațiile transnaționale. În acest mediu, percepțiile și convingerile decidenților politici se modifică, sporind astfel șansele cooperării internaționale, inclusiv prin instituirea unor regimuri internaționale un concept care va deveni central în cadrul programului de cercetare neoliberal. Lucrarea lui Keohane și Nye Power and Interdependence (1977) are o importanță specială în acest
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
prezentă în alte variante de reflecție liberală, nu însemna absența oricăror preocupări normative din partea teoreticienilor liberali (pluraliști) ai interdependenței și, ulterior, a neoliberalilor. Cooperarea internațională este un obiectiv ce trebuie promovat, inclusiv prin recomandările de politică publică transmise de cercetători decidenților politici. Cooperarea internațională după hegemonie Tema cooperării internaționale este fundamentală pentru teoriile neoliberale. Cooperarea este definită de Keohane drept un proces prin care politicile urmate în fapt de guverne ajung să fie privite de partenerii acestora ca facilitând realizarea propriilor
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
formă a cunoașterii provocările nu sunt atât de vizibile și de irepetabile. Răspunsurile oferite de feluriți teoreticieni de-a lungul timpului pentru decriptarea lumii pot oferi indicii în descoperirea marilor tendințe ale politicii mondiale și pot constitui un ghid pentru decidenți politici. Din acest punct de vedere, și Relațiile Internaționale sunt un domeniu pe care fiecare cercetător îl recreează individual. Scopul fundamental al acestui manual este acela de a oferi lectorilor săi cunoștințele și deprinderile academice minime necesare pentru a-și
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
sistemul de învățământ în această direcție? 6. Ce importanță are creativitatea și ce înseamnă a fi creativ în profesia pe care ați îmbrățișat-o? Direcții de discuție: * Agenții procesului de învățământ: a) de bază: profesori; elevi; b) alți agenți: economici, decidenți, cercetători etc * Obiectivele procesului de învățământ îideal, scopuri, obiective cadru, de referință) * Conținutul informațional, comportamental, motivațional, atitudinal, emoțional stipulat în programe și planificări. * Metodologii ca instrumente utile atât pentru profesor (în procesul de predare), cât și pentru elev (în procesul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
învățământ, urmărind scopul acestuia de dezvoltare a creativității elevului; agenții procesului de învățământ: rolul principal al cadrului didactic: „dezvoltarea creativității în școală este lăsată tot în seama cadrelor didactice”; văzut ca model de creativitate pentru elevii săi; alți agenți: economici, decidenți, cercetători etc. nu se fac referiri; obiectivele procesului de învățământ: în cadrul acestuia se consideră că obiectivele creativității nu sunt clar specificate, singura referire directă făcându-se prin menționarea idealul educațional care stipulează „formarea personalității autonome și creative”; conținutul: învățământul este
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
politică. Se poate nota aici unul dintre punctele cele mai sensibile ale discuțiilor cu privire la securitate. Prin simpla aplicare a definiției acesteia, întrebarea Cine definește valorile și interesele fundamentale ale unui stat? este mai mult decât legitimă. Răspunsul firesc ar fi decidenții politici, moment în care va trebui luată în considerare coborârea nivelului de analiză. Rămânând în interiorul logicii realiste, Arnold Wolfers a ridicat încă din 1952 problema definirii securității naționale în asemenea termeni. El arată că volatilitatea politicului face ca identificarea valorilor
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
identificate și a amenințărilor la adresa acestora. Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o chestiune de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și de către decidenții politici) interesele și amenințările determină și politica statului respectiv, precum și comportamentul său în arena internațională. Latura subiectivă a abordării problematicii securității unui stat face ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete), le analizează, le acordă
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și de către decidenții politici) interesele și amenințările determină și politica statului respectiv, precum și comportamentul său în arena internațională. Latura subiectivă a abordării problematicii securității unui stat face ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete), le analizează, le acordă sau nu credibilitate ori anticipează, mai mult sau mai puțin corect, reacțiile altor actori să determine gestionarea unei crize o situație în care o amenințare se acutizează, putând trece într-
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
și conflictualistă. Chiar dacă cele două superputeri au evitat confruntarea finală, una dintre ele prăbușindu-se chiar într-un timp record, lumea nu a devenit neapărat mai sigură. Îndepărtarea pericolului cataclismului nuclear a avut darul de a aduce în atenția cercetătorilor, decidenților și opiniei publice mondiale teme considerate până atunci secundare: conflictele dintre puterile minore, genocidurile la care populații întregi fuseseră supuse în zone din afara arenei marilor jucători, conștientizarea de o manieră sistematică a amenințărilor venite din partea unor grupuri subsau transetatice, costurile
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
și normalizat, cu prezentarea imperativului obligativității, fiind puternic influențată de aspectele juridice și fiscale. Alocarea resurselor în interiorul întreprinderii, pentru atingerea unui scop definit, respectiv a unui rezultat, necesită o analiză din partea managerilor întreprinderii. Aceste analize se concretizează în informațiile furnizate decidenților de contabilitatea de gestiune. în cadrul contabilității de gestiune “se construiesc” informațiile care privesc gestiunea internă a întreprinderii, criteriile după care acesta își calculează costurile și asigură comensurarea rezultatelor interne, la diferite nivele (sector de activitate, funcție sau produs). Contabilitatea de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
fie protejat, nu aveam resurse pe care să le pot scoate din dispozitiv, nu aveam mașini pentru transport și nici personal să preia în pază clădirea. Mi-au încuvințat punctul meu de vedere. Oricum, nu știam la acel moment că decidenții politici hotărâseră ca toți cei din Departamentul Securității Statului să fie reținuți, scoși din sistem și izolați. Ceea ce s-a și întâmplat imediat după aceea. După mai puțin de 24 de ore am auzit, cred că la radio, că a
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]