10,827 matches
-
art. 75 alin. (1) teza a doua din Constituție. ... 21. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se mai susține că se încalcă principiul bicameralismului, întrucât Legea nr. 186/2017 a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, cu o serie de amendamente, în condițiile în care Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă astfel cum a fost înaintată de inițiatori. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea a considerat, în situații similare celei de față
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
22. În jurisprudența sa, Curtea a considerat, în situații similare celei de față, că este respectat principiul bicameralismului atunci când prima Cameră a respins proiectul/propunerea legislativă, iar cea de-a doua l-a adoptat/a adoptat-o. Faptul că în Camera decizională a fost adoptată o soluție diametral opusă celei din Camera de reflecție (în sensul de adoptare/respingere a proiectului/propunerii legislative) nu este de natură să aducă atingere, în sine, principiului bicameralismului, întrucât o astfel de posibilitate este reglementată în art. 75
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 5 octombrie 2020, paragraful 15). ... 23. Totodată, Curtea a statuat că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea legislativă în forma sa dezbătută de prima Cameră sesizată. Împrejurarea că prima Cameră a respins propunerea de modificare, optând indirect pentru păstrarea soluției legislative aflate în vigoare
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
vedere propunerea legislativă în forma sa dezbătută de prima Cameră sesizată. Împrejurarea că prima Cameră a respins propunerea de modificare, optând indirect pentru păstrarea soluției legislative aflate în vigoare, nu împiedică cea de-a doua Cameră, în virtutea rolului său decizional, să modifice respectiva normă, prezervând concepția de ansamblu a acesteia, dar adaptând-o în mod corespunzător scopului urmărit de inițiatori (Decizia nr. 419 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 31 iulie
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
din 31 iulie 2019, paragraful 36). ... 24. Așadar, bicameralismul stabilit prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție nu presupune ca forma proiectului de lege adoptată de cele două Camere ale Parlamentului să fie identică; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de lege într-o formă diferită în măsura în care menține obiectul de reglementare al inițiativei legislative și concepția de ansamblu a acesteia (Decizia nr. 505 din 18 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
prevederile art. 75 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora „după adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv“. ... 26. Totodată, analizând conținutului normativ al legii adoptate de Camera decizională, Curtea constată că aceasta se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea de lege în forma sa dezbătută de Camera de reflecție. Modificările și completările aduse de Camera Deputaților formei la care s-a raportat
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
se realizează schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile, precum și consecințele acesteia din perspectiva posibilității amplasării anumitor construcții și înființării diverselor tipuri de culturi. ... 27. Așadar, Curtea reține că dispozițiile introduse în cuprinsul legii în cadrul dezbaterilor din Camera decizională nu afectează concepția inițială a propunerii legislative astfel cum a fost luată în discuție în Camera de reflecție, ci conțin mențiuni necesare și utile pentru acoperirea consecințelor ce decurg din schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, astfel încât legea să
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
se supun dezbaterii Parlamentului cu avizul Consiliului Legislativ“], iar, pe de altă parte, nu există obligația de a solicita avizul Consiliului Economic și Social ori de câte ori propunerea legislativă suferă diverse modificări în Camera de reflecție sau în cea decizională. Art. 66 din Regulamentul Camerei Deputaților, art. 116 din Regulamentul Senatului sau art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 73/1993 prevăd competența Consiliului Legislativ de a aviza, la cererea președintelui comisiei parlamentare sesizate în fond, amendamentele supuse dezbaterii
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
că textul criticat încalcă principiul bicameralismului, având în vedere diferențele existente între forma adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și cea adoptată de Camera Deputaților, fiind instituită o formă de salarizare a specialiștilor IT direct în Camera decizională, fără ca aceste aspecte să fie dezbătute anterior și de Senat. În susținerea acestei critici se invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că Legea fundamentală nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate. Cu privire la încălcarea principiului bicameralismului, reprezentantul Ministerului Public arată că în jurisprudența Curții s-a reținut că forma adoptată de prima Cameră nu trebuie să fie preluată cuvânt cu cuvânt de Camera decizională, aceasta din urmă având libertatea de a modifica propunerea legislativă atâta vreme cât nu schimbă obiectul esențial al acesteia, și că, prin urmare, în cauza dedusă controlului au fost respectate limitele principiului bicameralismului. În ceea ce privește cealaltă critică privind
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
care nu făcea obiectul de reglementare al legii criticate în forma sa inițială (neexistând o grilă de salarizare a specialiștilor IT în forma adoptată de Senat). Astfel, în ceea ce privește reglementarea salarizării specialiștilor IT, se constată că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, contrară sublinierii exprese realizate în expunerea de motive (care propunea majorarea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice), modificare care vizează reducerea drastică a nivelului de salarizare a specialiștilor IT, spre deosebire de
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
drepturilor procesuale ale părților sau drepturilor fundamentale prevăzute de Constituția României. Modul de reglementare a dispozițiilor criticate nu relevă nicio contradicție cu normele constituționale de referință, în condițiile în care ambele Camere s-au raportat la aceeași materie, iar Camera decizională nu a făcut abstracție de scopul inițial al legii, de concepția și filozofia propunerii legislative. De altfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională într-o jurisprudență constantă, a nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
s-au raportat la aceeași materie, iar Camera decizională nu a făcut abstracție de scopul inițial al legii, de concepția și filozofia propunerii legislative. De altfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională într-o jurisprudență constantă, a nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. ... 10. Cu privire la aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare, instanța de judecată reține, pe
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
filozofia propunerii legislative. De altfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională într-o jurisprudență constantă, a nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. ... 10. Cu privire la aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare, instanța de judecată reține, pe de o parte, că aceasta nu își are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituție, fiind o problemă exclusiv de
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr.
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 44). ... 19. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
constată că Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice înregistrată cu nr. 209/2017 a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017 și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deși există unele diferențe între formele analizate de Senat și, respectiv, de Camera Deputaților cu privire la modalitatea de salarizare a specialiștilor IT, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este același cu cel al legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 21. Prin urmare, ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea reține că nu au fost
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. ... 19. Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea reține că rămâne în sarcina instanțelor de judecată să aprecieze asupra proporționalității sancțiunii având în vedere criteriile de individualizare
DECIZIA nr. 145 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273953]
-
dezbaterii judiciare asupra lor. (…) Intră în autoritatea de lucru judecat și acele motive care conțin ele însele, separat de soluția din dispozitiv (și făcând posibilă adoptarea acesteia), rezolvări ale unor chestiuni litigioase. Este vorba despre așa-numitele motive cu valoare decizională care vin să tranșeze aspecte ale litigiului dedus judecății de o manieră incidentală, așa încât rezolvarea asupra lor nu se poate regăsi în dispozitiv (decât de o manieră indirectă). Motivele decizorii nu vin să explice soluția din dispozitiv, ci conțin
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunța în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. De altfel, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, trebuie avută în vedere și funcția decizională acordată instanțelor, care are ca rol, alături de altele, și îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi
DECIZIA Nr. 347 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273530]
-
Carta autonomiei locale“, cu atât mai mult cu cât obiectivul legiuitorului delegat, consemnat în expunerea de motive a proiectului de lege depus la Parlament pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, a fost acela de eficientizare a procesului decizional la nivelul autorităților deliberative. Ca atare, maniera defectuoasă în care legiuitorul a înțeles să aplice normele de tehnică legislativă în reglementarea conceptului de „majoritate calificată“ din cuprinsul Codului administrativ, prin raportare la numărul consilierilor locali în funcție stabilit prin art.
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]