2,945 matches
-
-și propuneau îmbunătățirea practicilor manageriale sau a activității de predare învățare evaluare. Nu de puține ori s-a constatat că, deși fuseseră inițial acceptate, acestea nu s-au regăsit ulterior în activitatea desfășurată cu elevii sau în managementul școlilor. Acceptarea declarativă a schimbării nu asigură, prin urmare, și reușita acesteia, dimpotrivă. Pentru inițierea și susținerea schimbării prin acțiune considerăm necesară adoptarea unor strategii care să favorizeze comunicarea, cooperarea, promovarea unui management participativ, democratic. Este nevoie de înțelegerea faptului că schimbarea nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și eficiență; * schimbarea trebuie să vizeze atât planul structural al organizației, cât și pe cel funcțional, cu accent deosebit pe ethosul organizațional; * pentru a deveni realitate, schimbarea trebuie să fie efectivă, să se deruleze în fapt, nu doar la nivel declarativ. Ea implică atât caracterul teoretic al acesteia, cât și pe cel practic-aplicativ; * interesele de dezvoltare ale unei organizații sunt poziționate mai presus de interesele inițiatorilor schimbării, ceea ce obligă adaptarea strategiei de schimbare la nevoile interne ale organizației; * accentul cade pe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comunicare. Stabilirea unor obiective clare ale școlii, privită din perspectivă organizațională, poate fi considerată o provocare, o situație problemă pentru rezolvarea căreia școala trebuie să-și activeze strategiile manageriale și capacitatea de învățare și acțiune reală. Promovate doar la nivel declarativ, aceste obiective nu se vor transforma în șanse reale de reușită, nu vor responsabiliza, mai exact, vor fi lipsite de orice valoare reală. V. 2. Cultura organizației școlare Orice organizație există numai în virtutea unor obiective clar stabilite. Afirmația poate fi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de importanța pe care aceasta o acordă factorului uman. Pesimiștii ar putea considera că nu există organizații care să valorizeze cu adevărat individul și care să fie sincer interesate de calitatea climatului organizațional. Există doar organizații care recunosc și acceptă declarativ rolul individului în formarea și dezvoltarea personalității organizației, dar care nu întreprind nimic sau prea puțin pentru obiectivarea acestor idei în acțiuni concrete. Și totuși, organizațiile moderne încep să realizeze că schimbarea trebuie să se declanșeze mai întâi din interior
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și practicilor de abordare a procesului educațional. Cu toate acestea, fără minime încercări de transpunere a acestui fenomen în realitatea școlii contemporane, pedagogia schimbării riscă o relativă cantonare într-un discurs ce își va manifesta caracterul persuasiv doar la nivel declarativ, pur teoretic. Educația pentru schimbare și dezvoltare urmărește promovarea unei educații menite să sublinieze, pe de o parte, importanța teoriilor și practicilor educative tradiționale, iar pe de altă parte, necesitatea de racordare a acestora la noile exigențe formulate la nivelul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
curentă a individului se reduc substanțial dacă influențele sunt unidirecționale și întrerupte odată ce individul părăsește spațiul școlii. Acesta rămâne însă un deziderat atât timp cât relațiile școlii cu comunitatea locală sunt deficitare sau politica schimbării se soldează doar cu promovarea la nivel declarativ, fără a se iniția, de exemplu, programe de formare a adulților care să aducă în atenție această problematică; * educația pentru schimbare nu are pretenția de a se proclama ca disciplină distinctă în planurile de învățământ, ceea ce ar contribui fie la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prinde contur tot mai clar, chiar dacă uneori schimbarea nu poate distruge reprezentările unora despre "noile practici", considerate superficiale și care alterează fundamental esența învățământului românesc. Acesta reprezintă probabil și motivul pentru care se constată uneori că noile tehnici sunt acceptate declarativ, dar nu ajung totdeauna să fie transpuse în practică. Pentru depășirea acestor neajunsuri este nevoie să exersăm o decentrare față de propriile noastre cadre de interpretare a ceea ce considerăm a fi valoros, față de mentalitățile învechite, prejudecățile și stereotipurile de gândire. Aceasta
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
h) La nivelul părinților: * Renunțarea la stereotipiile de gândire și acțiune prin reconsiderarea rolului școlii în formarea și dezvoltarea individului; * Conștientizarea importanței și necesității schimbării în educație; * Susținerea eforturilor reformatoare ale școlii; i) La nivelul comunității: * Renunțarea la susținerea strict declarativă a nevoilor școlii; * Materializarea parteneriatului școală-comunitate în proiecte comune de dezvoltare; * Asigurarea resurselor necesare dezvoltării școlii etc. Acestea reprezintă doar o parte dintre imperativele schimbării educaționale. Cert este că o întreagă comunitate profesională este pusă în fața unei mari provocări: cum
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
întrebări legate de obiceiurile media și o întrebare legată de intențiile de vot. Scala pentru încrederea politică a fost construită pornind de la o operaționalizare a încrederii dintr-un studiu recent (Schuck și de Vreese, 2012) și a inclus șase enunțuri declarative: "Politicienii au intenții bune"; "Politicienii nu merită să fie respectați"; Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor spun adevărul"; Putem avea încredere în majoritatea politicienilor"; În ciuda a ce cred mulți, majoritatea politicienilor încearcă să-și respecte promisiunile electorale"; Când fac declarații
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
atitudinilor politice împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la redimensionarea lumii de sensuri pe care o construiesc articolele poetului. Suntem convinși că abandonarea declarativă a clișeelor, a locurilor comune în analiza operei eminesciene, nu anulează pericolul elaborării altor scheme vide, insipide, de interpretare. De aceea, avem în vedere o permanentă raportare la referențialul evenimențial al textelor, la orizontul social, politic și istoric al veacului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emitentului politic; b) directive (a ordona, a sfătui etc.): vizează modificarea comportamentului interlocutorului; c) promisive (a promite, a jura): urmăresc corespondența lumii la cuvinte. Campaniile electorale constituie terenul propice proliferării enunțurilor promisive; d) expresive (a mulțumi, a felicita etc.); e) declarative (a deschide o ședință, a declara etc.): instituie o stare de lucruri, descriind-o în același timp. John R. Searle distinge constrângerile propriu-zis lingvistice, care guvernează performarea unui enunț, de constrângerile paralingvistice, la care se supun în general subiecții vorbitori
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
redactare a articolelor sunt frecvente în publicistica eminesciană și ele ilustrează, pe de o parte, intenția autorului de a se detașa de stilul cultivat de presa vremii, iar pe de altă parte, postura histrionică a jurnalistului care refuză la nivel declarativ "artificiile retorice", fără ca acest lucru să conducă la dispariția acestora din texte. Punându-și scrisul în slujba adevărului, Eminescu face următoarea profesiune de credință: "Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
are o lungă experiență teologală și teologică a uniunii fără confuzie, a discernerii fără separare, a conjuncției incomensurabilelor. I-ar rămîne așadar să aplice acest model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
predicatul ci prin proprietățile semnificativ atribuite. Multe din numele proprii nu sunt nume proprii veritabile ci descripții definite 170. Frege a recunoscut că un nume propriu poate avea un sens și totuși să nu aibă nici o referință, iar o propoziție declarativă care ar conține acel nume ar exprima un gând dar i-ar lipsi valoarea de adevăr. Strawson îmbrățișa această idee 50 de ani mai târziu și spunea că existența unui referent este presupusă și nu implicată. Pentru Frege o descripție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
receptor în actul comunicării, a-i determina un anume tip de comportament, atitudine sau reacție, iar funcția se materializează în sfaturi, îndemnuri, porunci, rugăminți, indicații, interdicții, în enunțurile incantative de urare, adulație, peiorative etc. Frazele imperative diferă esențial de cele declarative; cele din urmă pot fi supuse unui text al adevărului, pe când primele nu. Funcția metalingvistică centrează mesajul asupra codului, asupra limbii, devenită referent al comunicării. Funcția se realizează nu numai în lucrările științifice care țin de domeniul lingvisticii, ci și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cât și stăpânirea regulilor de plasament contextual al interacțiunii, al principiilor de politețe și de ritualizare comunicațională. Sinonimia capacități - cunoștințe procedurale se explică prin modalitățile de reprezentare a cunoștințelor individuale. Astfel, după o primă clasificare, acestea pot fi: a) cunoștințe declarative (a ști despre...); b) cunoștințe procedurale (a ști cum...); c) cunoștințe contextuale (a ști unde, când, de ce A doua clasificare cuprinde seria: a) a-ști („savoir”), sinonim cu cunoștințele declarative; b) a-ști-să-faci (savoir-faire), sinonim cu cunoștințele procedurale și cele contextuale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Astfel, după o primă clasificare, acestea pot fi: a) cunoștințe declarative (a ști despre...); b) cunoștințe procedurale (a ști cum...); c) cunoștințe contextuale (a ști unde, când, de ce A doua clasificare cuprinde seria: a) a-ști („savoir”), sinonim cu cunoștințele declarative; b) a-ști-să-faci (savoir-faire), sinonim cu cunoștințele procedurale și cele contextuale. Seria „savoir” și „savoir faire” conține categorii ce depășesc domeniul cognitiv: - „savoir-être” - „a- ști-să-fii”, definit ca ansamblu al „variabilelor interne ale individului”: atitudini, valori, sentimente, emoții, motivații, trăsături de personalitate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
imaginarului pulsional se realizează o amplificare a acestuia. Cea de-a doua formă de cenzură este a noului mod de a raționa, care constă într-o modificare metodică, de imagine sau metafizică. Această nouă formă de cenzură trebuie să fie declarativă și să sublinieze elementele ce trebuie cenzurate. Scopul acestei forme de cenzură este de a realiza un moment cultural de început dominat de o simplitate imagistică și metodică. La începutul secolului al XVII-lea putem urmări următoarele tipuri de cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
et alli 1935: 8), a organiza Înseamnă a armoniza, orașul este Într-o mare și rapidă transformare, această transformare trebuie condusă. Autorii Își știu foarte clar limitele și responsabilitățile, de altfel rolul urbanistului este foarte clar delimitat Încă de la Început. Declarativ , discursul memoriului este ambițios și Înălțător , Însă principiile după care se ghidează autorii În felul În care fac urbanism În acest plan , sunt gentile și sunt formulate cu mare respect față de oraș , după cum se observă În text: „soluțiile ce propunem
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
106. Din nou, comentariile barbiene asupra congenerilor săi pot aduce clarificări asupra sensurilor de aici. În recenzia, deja menționată, asupra poeziei lui Lucian Blaga, Barbu vorbește de faptul că "cerul în care se petreceau [statuile-idei] rămânea ignorat; predicat [mai mult declarativ decât realizat ca atare] numai didactic, prin câteva imagini, foarte mediate" [căutate]. Același "cer" este descoperit de autorul Laudei somnului, "la marginea împărăției extreme - și, tot aici, "țara", i.e., "cerul" "stă întemnițata"107. Geografia, în ciuda datelor istorice invocate (Alexandru, Porus
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și interpretarea rezultatelor. Deși modelul lui Adams postulează reducerea efortului ca cea mai probabilă strategie pentru restabilirea echității schimbului cu organizația, angajații români par să prefere manipularea rezultatelor, fie în plan acțional, fie în plan perceptiv. Cel puțin la nivel declarativ, a munci mai puțin sau a depune un efort mai mic nu este o opțiune pentru respondenți, fapt consistent cu rezultatele unor studii recente, ce plasează hărnicia ca principală caracteristică percepută a angajatului român 17. Această constatare poate fi utilă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fost obținute cu sprijinul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr. P.O.S.D.R.U./88/ 1.5/S/60203. Concluzii și contribuții În urma cercetărilor efectuate, se pot desprinde următoarele concluzii: * Declarativ, multe organizații din România au preocupări ce vizează securitatea informațiilor cu care lucrează, managementul riscurilor privind securitatea informațiilor etc, însă, în realitate, lucrurile stau ușor altfel, puține organizații, și aici se pot da exemple băncile și instituțiile din domeniul securității
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
a ne strădui cu toate puterile să nu mai repetăm ceea ce am greșit. Nu este bine să ne lamentăm ,,vai, sunt cel mai mare păcătos!”, dar să nu facem nimic să ne schimbăm. Pocăința noastră trebuie să fie lucrătoare, nu declarativă. Ce-a fost odată, a fost, dar de acum Înainte să fie cu totul altceva, după cuvintele Scripturii “faceți-i pocăinței roadă vrednică de ea” (Mt. 3, 8), adică dacă am furat Înainte, acum să dăm multă milostenie, dacă am
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
învățământului teoretic determină deci reevaluarea principiilor desfășurării procesului de educație. Astfel, se conștientizează necesitatea unei selecții mai riguroase a elevilor pentru a conferi echilibru principiului școlii demofile. Așadar, către finalul perioadei interbelice, meritocrația care oricum funcționase mai mult la nivel declarativ pare că trebuie reevaluată. Altfel spus, se dorea ca liceul să devină "...școala celor puțini, a celor cu steaua'n frunte"70. Într-un studiu pe această temă, și directorul Liceului Laurian, I. V. Luca, insista asupra manierei individualiste în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Anexa I, tabel 17)192. Profilul majorității din eșantionul elevilor de curs superior analizat se va contura deci în termenii următori: tineri foarte inteligenți, cu un ritm de gândire rapid, cu stare materială bună, provenind de la oraș. Deci, la nivel declarativ, mecanismul de selecție și promovare a elevilor se bazează doar pe cunoștințe individuale, însă, în fapt, accesul la trepte superioare de învățământ și chiar performanța școlară se corelează cu proveniența socială 193. Pentru elevii din județele bucovinene, datele de proveniență
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]