1,246 matches
-
Flaubert, întorc pagina sau trec imediat la ceva mai vesel sau mai productiv. Alții, după un răgaz al decenței, deschid vana de golire și-și dau drumul. Așa ceva nu se poate. Prea patetic. Și înseamnă a uita Ierusalimul. Șicanele și dedesubturile sale. Să strivim infamul*: "Urăsc ferocea imbecilitate a credințelor religioase, urăsc aceste sisteme de intoleranță care ne fac să luăm niște ciori drept porumbei și alter-ego-ul nostru drept un neprihănit contagios. Cer o contracarare a educației religioase. Cer dreptul de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ucigașă e întărâtare, și aceste două caracteristici ale identității sunt direct proporționale una în raport cu cealaltă. Nu în Țara Sfântă, prevenea Flaubert, trebuie să te duci ca să devii credincios". Cu siguranță, nu. Dar pentru a te deștepta ori pentru a afla dedesubturile unor lucururi nu poți face nimic mai bun decât să dai o raită pe acolo, chiar dacă ai de înfruntat înțelepciunea negativă a națiunilor. Simbolic e tot ce unește părțile separate (de la grecescul sumballein "a pune împreună") și diabolic tot ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu blăniță brumărie (bordură și mâneci). Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o bună parte a vieții mele tinere, că pot contribui și eu, după puterile și conștiința mea, la marea schimbare a lumii, simțeam realmente că în dezorientarea generală care a fost instrumentată după 1989 ( pentru a se putea înfăptui pe dedesubtul ei restaurația securistă, în haine pro-occidentale), era nevoie de reperul ferm al conștiinței mele luptătoare, toate în jurul meu evoluau sub imperiul urgenței, iar literatura mai putea să aștepte, respirația ei era cu bătaie lungă, mai aveam timp și mai încolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vezi crucea cu Domnul răstignit. În dreapta Lui este Sf. Fecioară, Maica Sa. Iar În stânga este Sf. Ioan, ucenicul Domnului. Toate icoanele sunt mari și frumoase. Sunt din aur toate. Este acolo și un altar unde se săvârșește Sfânta Liturghie. Iar dedesubtul altarului este o rozetă din aur, de mărimea unei găleți nu prea mari, unde poți pune mâna să atingi locul pe care a fost Înfiptă Crucea Domnului. Stânca este albă și se vede cum a crăpat În timpul Răstignirii Fiului lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rasa „păguboșilor“, a celor care pierd în permanență, dăruindu-se totuși tuturor luptelor, tuturor experiențelor anulatoare, acceptând să piară ca soldat anonim, fără glorie, îngropat sub „cartușele lumii“: „și eu dorm, mereu, îmbrăcat, cu ranița-n spate, / dorm pe mine, dedesubtul meu îngropat, / și lampa n-o mai sting, n-o mai aprind, / și dorm cântând în neștire, pierdut, deșucheat: / O, draaaga mea, iubiiita mea, / o, viiisuriiile meeelee...“ Prototipul este Ieremia, un simbol moral, stângaciul și greoiul Iere mia, cel cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
neobișnuită între tineri de aceeași vârstă, între colegi, și suna straniu. Pe mine, în orice caz, în totul personajul mă intriga, mai ales din clipa în care am crezut că deslușesc, în comportarea lui ostentativ deferentă și apăsat ceremonioasă, un dedesubt de maliție. Drept care l-am atacat odată frontal: — Ce tot ne iei cu dumneavoastră, îți bați joc de noi? A protestat într un fel care m-a convins că nu greșisem: — Nu, vai de mine, dar știți, din respect, eu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
s-a produs, din păcate, iar Bacăul a ajuns în centrul atenției lumii fotbalului românesc printr-un scandal care a lăsat orașul fără echipă în Liga a II-a. E inutil să încercăm a descurca ițele unei afaceri ale cărei dedesubturi le cunosc cei care sunt în mijlocul ei. Un lucru e cert: ne-am făcut de băcănie, iar șacalii se pregătesc să joace Țonțoroiul pe cadavrul unei echipe de tradiție. Nici măcar nu-s de condamnat, atâta timp cât muzica e asigurată de taraful
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
scoarței Terrei; Încet, dar sigur, pentru că natura se grăbește Încet. Fiecare placă ce alcătuiește scoarța se deplasează, Împinsă de magma ce se solidifică la un capăt și dispare, la celălalt capăt, pe sub placa vecină, topindu-se apoi În magma de dedesubt. Petrecându-se Încet, și mai ales sub oceane, această primenire nu e vizibilă, dar există. La temperaturile de până la 3.000 0C ale magmei nu pot exista compuși chimici, ci doar atomi, ionizați chiar. Deci, tot ceea ce ajunge acolo este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate exista majoritar doar În stare lichidă și trebuie să umple ceva. Paranteză: ghețurile reprezintă doar ceva peste 2% din total. Și, căutând, pe măsura colmatării mării, ceva de umplut, apa dezechilibrează presiunea exercitată de greutatea scoarței asupra magmei de dedesubt, magmă care va țâșni la suprafață undeva, creând noi munți, altceva de ros; căci, dacă am compara planeta cu un măr, scoarța e ceva mai groasă decât coaja fructului. Una peste alta, energia solară menține o stare entropică cel puțin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
suntem comozi. Nu ne place, de exemplu, să ne zgârâiem sau murdărim tocurile Încălțărilor. Și totuși, dacă am reveni la aleile de odinioară, doar acoperite cu pietriș, care Îndeplinind un rol ecologic bine definit permite accesul oxigenului În solul de dedesubt și care scrâșnește mai romantic sub pași decât răsună betonul ori asfaltul? “Radiosfera”, 16 septembrie 1996, ora 11, 54 99. Ecologia Între Ea și El Știu un parametru capabil a caracteriza starea mediului În modul cel mai adecvat; deși de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cazi, aici, la Moscova, în genunchi și să urli... Sofia, Sofia Marmeladova!? Marmeladă. Dacă nu cazi în genunchi, acum, aici, nici nu mai ajungi la hotel...”. Am dus-o așa - chiar mai dur - până în liftul hotelului, rugându-mă propriu-zis, pe dedesubtul scârbei de mine, unei singure femei, cu cele mai nerușinate cuvinte, acelea din pat, aceea al cărei soț lucra la cenzură, milaia maia..., daragaia. „Mâine mergi la spețpoliclinica” - îmi porunci, la hotel, Vali, ștergându-mă pe față cu un prosop
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
-mi nebunește. Doamne, n-o lăsa să-și bată joc de șansa asta. Te rog. Ies din bar și îmi croiesc drum spre o cameră de protocol goală și rămân lângă fereastra cât tot peretele, uitându-mă la orașul de dedesubt. După un timp, mă uit la ceas. Au trecut cinci minute și el n-a ieșit ca o furtună. Și-a ținut partea ei de înțelegere. Acum trebuie să mi-o țin și eu pe a mea. Îmi scot mobilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
teatrale venea nu doar din dorința de originalitate proprie oricărui adolescent, dar și din curiozitatea de a trăi altceva decât ce trăiam În viața obișnuită. Chiar din perspectiva de acum, nu mi se pare că erau exclusiv acrobații de dragul acrobațiilor. Dedesubtul formei teatrale exagerat excentrice, care amesteca toate stilurile, căutam, cred, spiritul a ceva ce era ascuns, necunoscut mie. Sigur că nu am reușit, dar cred că asta Îmi era intenția. Acest concept al amestecului care duce spre libertate era foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
absolută. O violență autoimpusă cu intenția de a depăși o stare confortabilă, pentru a putea atinge adevărul, prin efort și suferință. Un act radical, de care nu mulți suntem capabili. În Jarry, el a văzut un aliat de drum, căci dedesubtul șocului obscen adresat artei burgheze, Jarry căuta În teatru, ca și Artaud, o structură nouă, experimentală. Cu asemenea gânduri, În timp ce treceam oceanul pe deasupra norilor, Începeam să am și eu gustul exploratorului În căutare de geografii noi, departe de țara lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
piesă de Shakespeare, diferite niveluri, dintre care cel politic e desigur prezent. Un amestec evident de elemente contradictorii: o Vienă cu un guvern aparent ireproșabil, care funcționează cinstit și profesional la Înaltă ținută, dar plin de găuri și corupție pe dedesubt. Aparent ireproșabil, de fapt iresponsabil, ca toate guvernele «Vienelor» lumii În care trăim. Guvernatorii par la Început ca politicienii cunoscuți, plini de probitate și de intenții bune, dar treptat le sunt revelate ipocriziile. Ducele face și nu face parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
atrăgătoare mă făceau să mă opresc cu răsuflarea tăiată. Îmi amintesc cum Într-o zi mi-am apropiat cu precauție plasa de un Hairstreak neobișnuit care se așezase curajos pe o crenguță. Vedeam clar W-ul alb de pe partea de dedesubt a trunchiului. Aripile erau Închise, iar cele inferioare se frecau una de cealaltă cu o ciudată mișcare circulară - producând probabil un vag țârâit jucăuș, prea acut pentru auzul omului. Îmi doream de mult acea specie și, când am fost Îndeajuns
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unui povârniș, eram sigur că voi găsi, În cea de-a treia săptămână din iunie, nimfalide mari, negre-albăstrii cu dungi albe imaculate plutind și rotindu-se la mică Înălțime, deasupra argilei bogate care se asorta cu nuanțele de pe partea de dedesubt a trunchiului lor când se așezau și Își Închideau aripile. Erau masculii iubitori de bălegar ai acelei specii pe care vechii aurelieni o numeau Poplar Admirable sau, mai exact, aparțineau subspeciilor sale bucovinene. Fiind un băiețel de nouă ani, care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de joacă, În fundul grădinii, exista un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul din noi Începea reprezentația stând În picioare pe scândură și balansându-se tot mai tare; celălalt se Întindea pe jos cu capul pe un loc marcat și, de la o Înălțime care părea enormă, scândura leagănului se balansa În viteză
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vom uita niciodată și vom apăra Întotdeauna, pe acest câmp de bătălie sau pe un altul, podurile pe care am așteptat ore-n șir Împreună cu micul nostru fiu ( În vârstă de la doi la șase ani) să treacă un tren pe dedesubt. Am văzut copii mai mari și mai puțin fericiți oprindu-se pentru o clipă pentru a se apleca peste balustradă ca să scuipe În coșul astmatic al locomotivei care se Întâmpla să treacă pe dedesubt, dar nici tu, nici eu nu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mea regina primăverii din acel an. Mai erau, desigur, și cei 17 ani ai mei, nu demult împliniți, toată prospețimea trăirilor, toate așteptările avide ale vârstei. Cum, nu știu, dar sigur e că seara de mai, râul de oameni de dedesubt (pe care rareori i-am simțit ca atunci în așa măsură afini) și adolescența mea setoasă de neprevăzut s-au amestecat, s-au „combinat” și au produs reacția sufletească „dureros de dulce” pe care am să încerc s-o descriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
vezi crucea cu Domnul răstignit. În dreapta Lui este Sf. Fecioara, Maica Să. Iar în stânga este Sf. Ioan, ucenicul Domnului. Toate icoanele sunt mari și frumoase. Sunt din aur toate. Este acolo și un altar unde se săvârșește Sfântă Liturghie. Iar dedesubtul altarului este o rozeta din aur, de mărimea unei galeți nu prea mari, unde poți pune mâna să atingi locul pe care a fost înfipta Crucea Domnului. Stâncă este albă și se vede cum a crăpat în timpul Răstignirii Fiului lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nu ține să fie remarcat) și se caracterizează printr-un fel de absolutizare a nuanțelor și un haz ușor de trecut cu vederea de către cei neatenți ” (p. 46). Hazul difuz al operei de geniu e anevoie discernabil, prezența lui freatică - dedesubtul tragicului, tensiunilor, fatalităților - fiind acoperită de prestigiul clișeelor culturale (vreau să spun : și al clișeelor juste) ; perceperea lui e testul ultim al inteligenței, care, traversând cu bine toate dificultățile, poate capota aici. Citind fragmentul acesta mi-au venit irezistibil în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
viață și moarte? După lecții am plecat pe jos, cale de 12 kilometri, la Ismail. Am luat vaccinul și bucuros, pe lumină încă, am pornit spre casă. Se dezgheța și picioarele intrau adânc în zăpadă, până la atingerea noroiului lunecos de dedesubt. Fiecare pas, o mică victorie. Între Motrosca și Lărgeanca era un fel de canal care aștepta de mult timp să primească și un pod. Tocmai în acel loc era îngămădită sumedenie de zăpadă, derdeluș cuminte sub care nimeni nu ar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
imediat după arestarea lui Dreyfus? Întreaga lume știe că în 1898 a publicat faimoasa scrisoare "Acuz" care a făcut din el campionul revizuirii procesului și l-a dus în Panthéon. Printre altele în articol spunea că nu cunoscuse pînă atunci dedesubturile afacerii Dreyfus, că dosarul îi fusese pus la dispoziție de prietenul său, senatorul Scheurer-Koestner, și că în prezența acestui monument de nedreptate, simțea că era de datoria sa să prezinte lumii actul său de acuzare... Uita însă că din primele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]