19,323 matches
-
Mariana Neț 1. Povestea omului ce nu-și găsește locul fiindcă mult prea rar scapă de sine... Subiectul este pînă într-atîta de banal, că încă fascinează. Vargas Llosa, în eseurile dedicate Adevărului minciunilor, îi tot compară, din acest punct de vedere, pe Don Quijote și pe Emma Bovary. De altfel, nu e singurul care s-o fi făcut. Lui Llosa pare însă să îi scape o fundamentală diferență între cei doi. Sau
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
ne-structuratului, al ocazionalului ca pretext insignifiant pentru a produce un raționament interesant, pentru a da curs unei idei încă șovăielnice, dar atît de vie și de captivantă; un farmec al aleatoriului și arbitrariului care permit conviețuirea unor elaborate studii dedicate prozei lui Hermann Melville ori Vladimir Nabokov cu improvizații pe tema trupului masculin, de pildă, ori a dansului și feminității, a bătrîneții sau a frigului. Un volum de asemenea proporții imploră o structură, aproape orice fel de structură, altminteri e
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
cel mult pînă la iluzoriul liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic a crezut nimerit a afirma că l-aș "mitiza" pe Virgil Ierunca. Dar acesta a intrat singur în legenda pe care ne mulțumim a o consemna. Comentariul dedicat literaturii, lipsit de puterea admirației așternut exclusiv cu un condei "pozitiv", în care nu se-ncîlcește niciodată un fir din lumina imaginii fabuloase, e incomplet, searbăd, uscat. Nici E. Lovinescu, care notifica "degetul de lumină" al lui T. Maiorescu, nici G.
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
Elena Bortă Înainte de a așterne cîteva rînduri despre rigurosul volum dedicat operei științifice a lui Mircea Eliade, Reconstructing Eliade: Making Sense of Religion 1), citesc, cu întîrziere în "The Journal of Religion" (University of Chicago Press, nr. 1/1998) o recenzie semnată de G.L. Ebersole care îmi atrage atenția prin vehemența
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
chei de boltă ce încheagă - arhitectonic - volumul (raportul fond-formă, tandemul Schopenhauer-Nietzsche sau tentația criticii arhetipale), ilustrând un autentic sistem critic. Acest sistem își demonstrează valabilitatea prin perfecta adecvare a metodei la obiect. Un exemplu în acest sens îl constituie eseurile dedicate triadei Noica - Pleșu - Liiceanu; două perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei consecvențe noiciene în ceea ce privește tratamentul literarului, operație care se opune "fugii după context" practicate de majoritatea analiștilor, interesați aproape exclusiv de scopul urmărit de grupul de la Păltiniș în încercarea
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
lui Lloyd deMause și ecourile acestuia, oferind câțiva termeni de comparație (Girard, Otto Rank, Freud) și chiar o valorificare a schemei în spațiul românesc; comentariul se menține în stadiul de volută explicativă, continuându-se "munca de popularizare" începută în numărul, dedicat psihoistoriei, din Echinox (la care Ștefan Borbely este co-director). Al doilea eseu e o veritabilă vivisecție critică a lupului de stepă; pe măsură ce bisturiul exegetului înaintează, ies la iveală, pe rând, nu doar fundamentele nietzscheene ale textului ori calitățile de Berserkir
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
artă, fie ele oameni, note muzicale sau pagini scrise). Inventarul acestor eseuri (divizate în funcție de temă) nu le poate neglija nici pe cele ce urmăresc conflicte arhetipale (paricidul sublimat Freud - Jung), nici pe cele ce schițează lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
bine argumentul lui, problema teoriilor eugenice și a discriminării rasiale apare atunci cînd pornim de la premisa că o figură neconformă cu standardele de frumusețe acceptate la un moment dat într-o comunitate e semnul unei slăbiciuni sau inferiorități interioare. Capitolele dedicate nasului diform, ca trăsătură distinctivă a evreilor, ilustrează această chestiune. Cartea nu are un capitol-concluzie separat, din păcate, iar Gilman își propune cam multe pentru un singur studiu: un studiu de istorie a psihiatriei, unul de istorie a chirurgiei, unul
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
sută de ani, la Karlovy Vary fenomenul era invers: cele mai scăzute temperaturi înregistrate în vreun iulie din ultimul secol! Pe o răcoare de 13-14oC, agrementată cu ploi repetate, Karlovy Vary a funcționat, timp de zece zile, ca o enclavă dedicată exclusiv cinematografului - într-o atmosferă neprotocolară, în care pînă și fastul avea ceva familiar. Cehii - se vede cu ochiul liber - știu ce înseamnă modestia și discreția. (Semnificativă, în acest sens, a fost și apariția lui Vaclav Havel la una din
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
cărora le-a dat naștere". După Literatura română între cele două războaie mondiale sau Literatura română și expresionismul, acest volum purtând semnătura regretatului Ov. S. Crohmălniceanu este o contribuție exegetică la fel de importantă, prima și, deocamdată, singura de o asemenea anvergură dedicată Cercului Literar de la Sibiu.
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
e chiar de neconceput că în secolele următoare evoluția să meargă un pas mai departe, la acela de ființă dornică și aptă de dominare? Aparent, pentru Lipovetsky răspunsul e negativ, iar argumentele în favoarea sa sînt expuse în primul capitol, cel dedicat iubirii, sexului și seducției. Ipoteza de la care pornește autorul francez este una oarecum de bun-simț: în ciuda tuturor modificărilor pe care le-a adus ultimul secol în privința raporturilor dintre cele două sexe, iubirea este și astăzi o chestiune mai importantă pentru
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
repetițiile uneori redundante din poemele tânărului nouăzecist. Totuși Dan Mircea Cipariu scrie dezinvolt, fără complexe și cu talent despre lumea prozaică și nostimă, alteori tragică și absurdă din Vatra Luminoasă, versuri ce respiră romantism suav, ca în poemul de iubire dedicat Aidei: "o clipă de abundență a ființei/ reînnoite de pulberile senine ale primăverii/ pe spinarea viselor iubito/ în rochița tandreții de vata de zahăr", dar și ironie, și deriziunea banalității: "aici e necesar/ să ai nume leafa nevasta/ niciodată câine
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
că scrierea lui Mishima are cursivitate în limba româna și nu s-a deteriorat la trecerea dintr-un idiom într-altul. Textul are la origine o poveste adevărată, care a zguduit lumea japoneză de la mijlocul acestui secol: incendierea templului Zen dedicat lui Kinkakuji, în Kyoto, de către un tînăr jiso, acolit buddhist, un fel de student care se pregătește să devină mare preot. Intenția piromanului fusese, se pare, să piară el însuși în vîltoarea Templului: în ultima clipă, răzgîndindu-se, s-a salvat
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
elemente de enunț publicitar - "Cel mai important ziar din Bucurețti" (Libertatea). Altele sînt exagerat de lungi: "De citit numai acasă: săptămînal în care nu toate articolele sînt confidențiale" (Strict secret). Umorul involuntar e produs de solemnitatea emfatică și demagogică: "Ziar dedicat poporului român" (Jurnalul național). Titlurile parodice cele mai originale sînt bazate pe jocuri de cuvinte și pe surpriză - "Săptămînal de moravuri grele" (Academia Cațavencu), "Săptămînal al românilor de aiurea" (Cațavencu Internațional), "Săptămînal de tranziție" (Dilema), "Supliment de post(tranziție)" (Vineri
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
propriu-zise, cu aproximativ 80 de titluri de lucrări, s-au ridicat, fără putință de tăgadă, la nivelul manifestărilor similare situate pe meridianele europene importante ale muzicii. Am trăit decenii în șir cu nostalgia organizării la noi a unei importante manifestări dedicate muzicii contemporane. Am admirat, am privit cu jind la marele festival "Toamna muzicală varșoviană". Ne amintim, acesta a apărut cu decenii în urmă atunci când - în anii '60 - expansiunea școlii componistice poloneze devenea spectaculoasă pe firmamentul muzicii europene postbelice. La sfârșitul
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
și douăzeci de minute, "scorul" este urmărit cu sufletul la gură nu doar pe tabelele electronice, ci îndeosebi în pupilele protagonistului, dilatate la dimensiunea ecranului ca să reflecte ce vede, dar mai ales ce retrăiește cu ochii minții. Adică propria viață dedicată întrecerii sportive pe care o concepe doar în termenii tradiționali ai unei confruntări nobile, cu reguli stricte și regim sever, în condițiile austere ale spiritului de echipă suveran. Meciurile propriu-zise sînt înfățișate într-un savant ecleraj ce diferențiază aceste înfruntări
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
copleșitoare. Semnificativ e faptul că un asemenea film, doldora de lucruri "neortodoxe", a fost premiat, la Cannes, și de Juriul ecumenic ! (cu motivația: " Personajul Manuelei iradiază acea energie a iubirii, care te ajută să regăsești forța de a trăi...") Filmul - dedicat unor Betty Davis, Gena Rowlands, Romy Schneider - e jucat de o echipă de actrițe extraordinare : Marisa Paredes (actrița fetiș a lui Almodovar, în rolul Huma Rojo), Cecilia Roth (Manuela), Penelope Cruz (sora Rosa), Antonia San Juan (Agrado). Dintr-o poveste
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
în mare măsură violenței, cu studii serioase ce urmăresc acest aspect în mass-media, modă, publicitate. Pe ultimele pagini ne-a atras atenția un interviu luat de Ion Mureșan lui André Velter, poet laureat cu numeroase premii franceze, realizator de emisiuni dedicate poeziei la France Culture, coordonatorul colecției "Poésie Gallimard", autor de cronici în "Le Monde". Întrebat dacă există ierarhii poetice în Franța, cel supranumit Monsieur Poésie răspunde: Există întotdeauna ierarhii, care se stabilesc în funcție de raporturile de forțe, de poziția de putere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
prin cărți de referință, Z. Ornea a prevăzut încă din 1993 că "lumea literară și cărturărească va reveni la masa de lucru, sătulă de politicărie". Meritorii sunt osteneala și aplicația depuse de Virgil Sorin în alcătuirea secțiunilor de antologie critică dedicate celor șase scriitori. Autorul a selectat opinii despre ei din volume de critică, de interviuri, de istorie literară și chiar din unele reviste apărute pe parcursul ultimelor trei decenii, cărora li se adaugă referințele scoase din Dicționarul scriitorilor români (ed. F.C.R.
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
numită pretextualistă, într-atît seamănă cu unele din experimentele actuale." Și, mai departe: Această complexitate narativă (oricît de precară ar fi realizarea artistică) este fără termen de comparație în romanul nostru de dinainte de Camil Petrescu." (Despre nostru, vezi mai sus.) Comentariul dedicat enigmaticei scrieri se încheie interogativ: Cine să fie autorul acestei minunății de tehnică literară dintre toți acești insipizi și stupizi autori de romane populare de la mijlocul secolului trecut? Editorul de astăzi presupune pe criticul, esteticianul și poetul Radu Ionescu. Dovezile
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
ce capacitate "de verificare" a biografiei unui om despre care, de fapt, nu se știu foarte multe lucruri, are un simplu jurnalist? Numele lui Gheorghe Ursu nu figurează în dicționare sau enciclopedii, iar articolele, studiile și cartea care-i sînt dedicate se centrează îndeobște pe ultimii ani ai vieții sale. Pentru a-l liniști, totuși, pe dl. Andrei Ursu (dar nu sunt sigur că acest lucru îi va face plăcere) țin să-l informez că am făcut investigațiile ce-mi stăteau
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
pare un lucru extraordinar; poate că în autobuzul cu copii neastâmpărați sunt doi pe cale de a deveni artiști, încât timpul nu e pierdut degeaba... Sper că are dreptate. Însă când observ că la expozițiile care se vor populare, precum cea dedicată recent lui Chardin, publicul discută despre pălăriile din tablouri care sunt sau nu la modă, mă gândesc la bietul coleg care a muncit, care a discutat cu rușii, cu americanii, cu brazilienii, ca să se pună de acord cu privire la împrumutarea unei
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
este o emblemă a țării. Ei lucrează pentru aceasta, lucrează pentru noi toți, în continuare, de mai bine de o sută de ani. În acest an, o dată în plus, Enescu se întâlnește cu Johann Sebastian, cu prilejul anului muzical internațional dedicat memoriei lui Bach. Ca și pentru prietenul său, violoncelistul Pablo Casals, și pentru Enescu, muzica lui Bach se constituia în pâinea cea zilnică, în veritabilă hrană a sufletului. O dată în plus - și în acest an - Enescu se întâlnește cu Eminescu
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
flatant. M-am referit la acest discurs cu cîteva numere în urmă, în "România literară", cu prilejul prezentării cărții lui Alan Sokal și Jean Bricmont, promițînd atunci să revin. Promisiunea s-ar fi dovedit poate vană dacă o altă carte, dedicată aceleeași teme mult dezbătute astăzi, poststructuralismul, nu mi-ar fi readus în memorie argumentele lui Rorty. Cartea cu pricina îi aparține francezului François Dosse, ea a apărut la Paris în 1995 și a fost tradusă în engleză anul trecut de
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
relevabile. Dar de aici pînă la a aprecia că "prin asemenea pagini Topârceanu nu stă cu nimic mai prejos de maeștrii recunoscuți precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu (probabil prin Balaurul, n.n.), Cezar Petrescu ori Gib Mihăescu în cărțile dedicate războiului de întregire" e, oricum am luat-o, o cale mult prea lungă. Liviu Grăsoiu, George Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române, Ed. Crater, 1999.
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]