6,663 matches
-
Unul dintre aspectele cel mai curioase și mai importante ale adaptării este totuși acela că persoanele sărace și marginalizate sunt adesea sursa inovațiilor ce nu necesită mult capital. Acest lucru nu este deloc surprinzător dacă ne gândim că, pentru cei defavorizați, este firesc să Își asume un risc când practicile curente nu le sunt utile. Uneori, atunci când o Întreagă comunitate sau cultură are un sentiment de neputință și când categoriile sale nu mai redau realitatea, aceste riscuri iau turnuri milenariste și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Ostilitatea arătată de slujitorii cultului față de celălalt pare să dezmintă „cosmopolitismul“ Bisericii creștine în evul mediu. În realitate, contradicția este aparentă. Comunitatea ecleziastică a fost prima care a avut conștiință de sine, a meditat asupra propriei condiții, s-a simțit defavorizată în urma prezenței alogenilor în ierarhia Bisericii și a acționat în funcție de împrejurări. Conștiința identitară s-a manifestat pregnant în timpul luptelor pentru ocuparea scaunului episcopal din Boemia, atunci când principii au preferat să vadă în respectiva demnitate clerici germani. Cu toate acestea, realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
privind scoaterea fumatului din spațiul public - la ora aceasta interdicția este extrem de strictă În Statele Unite, În New York nu se mai poate fuma decât În anumite locuri, foarte bine precizate, Hollywoodul Începând să vorbească despre fumători ca despre o categorie socială defavorizată, discriminată. Or, aici vine reacția lui Marlboro, care a scos practic reclama În afara oricărui spațiu de civilizație, proiectând pe panouri scene naturale fabuloase, cu munți Îmbietori, cai nărăvași și râuri zglobii, mustind de păstrăvi. Ceea ce sugerează reclama este tocmai imperativul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Partidul impunând recrutarea proporțională pentru accesul la studii superioare a tuturor categoriilor sociale și căutând să asigure pregătirea unei noi intelectulități, facultățile muncitorilor și țărânilor, asemenea școlilor de partid, au avut În esență rolul claselor pregătitoare pentru a Înlesni categoriilor defavorizate În capital școlar accesul la studii superioare. Aflată sub comanda SMAD (Administrația Militară Sovietică din Germania) În decembrie 1946, organizarea facultăților de științe sociale (Gesellschaftlichen Fakultäten) se deosebea de celelalte facultăți prin aceea că nu solicitau la admitere un certificat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la modul absolut starea lor economico-socială se îmbunătățește, faptul că out-group-urile și-au sporit și ele bunăstarea cauzează un sentiment de frustrare, ceea ce poate conduce cu ușurință la antagonisme. În raporturile de imparitate economică, atât grupul favorizat, cât și cel defavorizat pot avea starea subiectivă a deprivării, chiar dacă amândouă și-au ridicat calitatea vieții. Se pot aduce ca exemplu revoltele din ghetourile din SUA anilor ’60 când, deși atât albii, cât și negrii și-au îmbunătățit condiția economică, aceștia din urmă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conjuncție a teoriilor menționate mai sus cu implicarea și a altor perspective, dintre care: a) viziunea stadială asupra relațiilor intergrupale se străduiește să combine evoluția aspectelor cognitive de identitate socială cu schimbările structurale în condițiile grupurilor favorizate și ale celor defavorizate; se analizează în special evoluția concepției membrilor lor despre permeabilitatea granițelor dintre respectivele grupuri (Taylor și McKirnan, 1984); b) analiza contextelor sociale reale în care trăiesc și interacționează diferite grupuri și comunități, prin urmare luarea în considerare și mai pronunțat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
provocare). Agresivitate: Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. Specialiștii consideră că există o strânsă legătură Între mediul familial și agresivitatea copilului, constatându-se o agresivitate crescută mai ales În rândul elevilor care provin din clasele sociale defavorizate, care trăiesc În marile orașe. Apare, mai ales, În familiile haotice. Bloomquist și Schnell, 2002, oferă următoarea definiție comportamentului agresiv: producerea unor daune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane. Conform Dicționarului de Sociologie (1993) agresivitatea reprezintă un „comportament verbal
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Europa și dincolo de ocean 9, să organizeze manifestări științifice consacrate acestei teme. Propensiunea în ameliorarea condiției femeii (ale cărei funcții erau procrearea, gospodăria și transmiterea valorilor grupului) pe care o subliniază cele mai multe cercetări (ce nu uită să vorbească despre statutul defavorizat al femeii) este indiscutabilă. Deși uneori se deslușește cu dificultate. Istoricii n-au ostenit, însă, să iscodească și să explice chipul în care femeile au urcat, în istorie, scara demnității 10, cum învinuirile scriitorilor Bisericii (responsabili, în bună măsură, pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant în ceea ce privește bolile psihice, pe când în mediul urban frecvența acestora este considerabil mai mare; d) clasa socială: cele mai vulnerabile sunt grupele sociale defavorizate, pe când cele cu statut socio-economic ridicat au un grad crescut de protecție. 2) Factorii precipitanți sunt în legătură cu modul de reacție a individului față de evenimentele vieții cotidiene sau trăite anterior. Pentru K. Jaspers, orice reacție la evenimentele vieții este caracterizată prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cetățenilor; b) grupurile de manipulare, care exercită sub aparența informării o acțiune largă de manipulare prin mass-media (presă, radio, TV, cinema, teatru, megafestivaluri, competiții sportive etc.), generând „curente de opinie” adoptate automat, nereflexiv, de către populație; c) grupurile de persoane castrate, defavorizate și dependente social, care nu pot trăi independent, dar nici nu se pot adapta ușor în societate, având nevoie de suport moral, psihologic și material (persoanele handicapate, copiii străzii, vagabonzii, cerșetorii, prostituatele etc.); d) grupurile frustrate, care cuprind o categorie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferențiate față de fiecare dintre aceste grupuri social-umane, și grupurile, la rândul lor, vor „simți” aceste „atitudini” sociale. De multe ori „acțiunile de protecție” ascund de fapt forme sublimate de izolare-marginalizare din partea puterii și a instituțiilor sociale. Protejându-i pe cei defavorizați, societatea îi izolează pentru a se proteja pe ea însăși. La rândul său, fiecare dintre aceste grupuri va avea sistemul lui de organizare și funcționare, va adopta o anumită atitudine față de ceilalți, un mod specific de a gândi, o anumită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a avea acces la procurarea „mijloacelor de trai”. Întreaga existență se concentrează asupra procurării „mijloacelor de trai”. Accesul la „mijloacele de trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sprijinirea învățământului, încurajarea procesului de educare a fetelor, popularizarea costumului național românesc și peste hotarele țării, sprijinirea soldaților participanți la războiul de independență dar și a văduvelor celor căzuți pentru idealurile naționale, ajutorul finananciar și moral acordat diferitelor categorii sociale defavorizate. Prin toate acestea, România, devine dintr-o țară aproape necunoscută Occidentului Europei, un stat european în adevăratul sens al cuvântului, din punct de vedere politic și cultural. Regele Carol I și Regine Elisabeta și-au pus toată priceperea și toate
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
că hiperprotecția parentală din timpul copilăriei generează lipsă de eficiență și competitivitate socială, tulburări emoționale la vârsta adultă. (Ciofu, 2004) Părinții neglijenți reprezintă categoria părinților centrați pe propriile nevoi, realizări profesionale sau, în cazurile extreme, acei părinți din medii sociale defavorizate, care consumă alcool sau substanțe psihoactive, trăind într-un univers paralel cu cel al copilului. Din păcate, societatea actuală arată o creștere alarmantă a numărului părinților din această categorie, având consecințe negative asupra personalități copilului și viitorului adult. În concluzie
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
măsuri ce vizează bunăstarea individuală și socială, măsuri ce vizează: ► obiective sociale ‘globale’ (eradicarea sărăciei, distribuție echitabilă a bunăstării, a veniturilor, etc.) ► realizarea unor obiective pe domenii sociale (sănătatea, învățământul, locuințele, securitatea socială, etc.) Realizarea unor programe sociale (pentru categorii defavorizate ale populației - bătrâni, tineri, copii, persoane cu dizabilități etc. , programe de ocupare și protecție a șomerilor, programe de susținere a familiilor si de protecție a copiilor etc.) Politicile sociale pot fi concretizate în: prestații (venituri) sociale în bani - pensii, ajutoare
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
de dezvoltare regională s-a impus ca un instrument de solidaritate între statele membre, înțeleasă, în primul rând, ca solidaritate financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE - http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm). Prin „Agenda 2000”, politica de dezvoltare regională a fost reformată, în sensul reducerii priorităților (de la șase obiective la trei). Acum, aria de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se adresează deopotrivă societății civile, birocrației administrative și aleșilor locali și centrali: sprijin acordat categoriilor excluse în scopul organizării și stimulării participării acestora la viața asociativă (de exemplu, se pot acorda facilități fiscale pentru dezvoltarea unor ONG-uri în zonele defavorizate, regula putând fi extinsă în întreaga zonă rurală); campanii de promovare a toleranței și evitarea normativismului în luările de poziție publice; conținuturi non-normative ale manualelor școlare; creșterea transparenței deciziilor guvernelor locale și mai ales a celui central; stabilitatea legii și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiecte. Așa cum am văzut, există fondurile sociale create în scopul de a interveni în situații critice, de urgență, focalizându-se pe susținerea dezvoltării unor proiecte comunitare care să ducă la ameliorarea rapidă a sărăciei pentru grupurile sociale și comunitățile cronic defavorizate. Există, de asemenea, fondurile sociale ale căror obiective vizează dezvoltarea socială în ansamblul ei, prin promovarea și susținerea la nivel comunitar a unor proiecte ce nu mai vizează combaterea sărăciei, ci dezvoltarea capitalului social și abilitarea actorilor locali (empowerment). Eficacitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cazuri, mai ales atunci când fondurile sociale sunt la începutul activității lor, eficiența, focalizarea și sustenabilitatea lor sunt periclitate. Fondurile sociale, prin proiectele comunitare pe care le susțin, contribuie masiv la construirea și abilitarea comunității locale, la incluziunea socială a grupurilor defavorizate, la dezvoltarea capitalului social și a celui uman, precum și la crearea unor premise pentru dezvoltarea anumitor capacități economice locale care pot asigura o dezvoltare locală sustenabilă. Stimulate și de procesul de descentralizare, proiectele dezvoltate cu sprijinul fondurilor sociale sunt „însușite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la posibilitățile lor de a influența masiv diminuarea sărăciei structurale și nici să nu se suprapună altor programe sociale naționale, ci doar să reprezinte unul dintre instrumentele sistemului de securitate socială care încearcă să îmbunătățească situația grupurilor sociale/comunităților cronic defavorizate; b) fondurile sociale trebuie să acorde o mai mare atenție dezvoltării unor comunități sustenabile, să promoveze dezvoltarea societății civile și a organizațiilor locale, cu accent pe creșterea capacității acestora de intervenție independentă. În îndeplinirea unor astfel de obiective, flexibilitatea fondurilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social guvernamental) să aibă obligatoriu o componentă privind crearea unor locuri de muncă și activități generatoare de venit, incluzând dimensiunea „gen” și orice alte dimensiuni, în funcție de caracteristicile zonale (cum ar fi dimensiunea „etnică”), pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor/grupurilor defavorizate/marginalizate. În fine, orientarea acestor programe și proiecte comunitare trebuie să fie suportivă, însă de neinterferență, nesuprapunere și neinfluențare (nefundamentată) a deciziilor locale, ce ar putea duce la un efect contrar, și anume creșterea gradului de dependență a comunității locale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de către direcțiile județene de asistență socială a activităților pentru plata însoțitorilor persoanelor cu handicap 1 4 Elaborarea unor standarde de calitate pentru serviciile sociale 3 1 Încurajarea/susținerea materială și financiară pentru continuarea studiilor a copiilor care provin din familii defavorizate 3 1 Modificarea legii administrației publice locale, astfel încât să fie permită angajarea în mod flexibil de personal cu atribuții de asistență socială 3 1 Sursa: baza de date a ICCV, Harta serviciilor sociale în România, 2004 Gradul de profesionalizare în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și prezintă o dotare foarte rudimentară. Mai grav este că tocmai zonele cu populație săracă mai numeroasă, deci și cu cerințe crescute de îngrijiri medicale au aceste probleme. Nu există politici sanitare eficiente de atragere a medicilor în aceste zone defavorizate, problema acoperirii cu medici de familie fiind foarte presantă în mediul rural și în zonele pungi de sărăcie. Diferențele dintre județele sărace și cele bogate sunt semnificative în ceea ce privește personalul medical și dotarea și ele se perpetuează, având în vedere fondurile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pune accentul, în egală măsură, pe dezvoltarea sistemelor educaționale la toate nivelurile. Cu alte cuvinte, prioritățile actuale ale sistemelor educaționale din statele membre ale UE sunt, în egală măsură, asigurarea accesului la educația de bază, creșterea șanselor educaționale pentru grupurile defavorizate, creșterea efortului bugetar pentru învățământ, precum și promovarea unei educații incluzive și a învățării pe tot parcursul vieții. Raportul Comisiei Europene privind incluziunea socială în țările membre ale Uniunii Europene prezintă, la capitolul destinat educației, problemele cu care se confruntă sistemele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea unei rețele de suport mai complexe, care să integreze toți actorii implicați ( Comisia Europeană, 2001, p. 42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă de la o vârstă fragedă (în principal, printr-un sistem adecvat și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]