1,357 matches
-
Dunăre (vezi bibliografia) și cuprinde câteva comune grupate în jurul așezărilor Șieu-Monor din județul Bistrița-Năsăud, sub denumirea generică mocănimea Șieu-Monor. O a șasea mocănime s-ar afla -tot potrivit lui N. Dunăre- pe valea superioară a Mureșului, cuprinzând câteva comune situate în defileul Deda-Toplița, ca Filea, Vătava, Morăreni etc. Aceștia se mai numesc și ițani. Satele păstorești de pe Valea Gurghiului, cum ar fi Hodac, în munții deasupra căruia s-au aflat, tradițional, locuri special amenajate unde se tundeau oile mocanilor mărgineni, au ca
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Bordeie ”. Depozitul de bronzuri a fost dus la Muzeul se istorie din Sf. Gheorghe, de unde, în 1944, a dispărut, iar tezaurul de monede se află la Muzeul de istorie și arheologie din Alba Iulia. Șantierul arheologic de la Tipia Augustinului din Defileul Oltului a scos și continuă să scoată la iveală noi dovezi despre istoria dacilor, care au trăit pe aceste meleaguri, înainte, în timpul și după cucerirea romană, cele mai reprezentative fiind cele descoperite la Tipie și la Piatra detunată, denumită de
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a intrat în luptă și cavaleria, care a pătruns în defileu și a neutralizat forțele rămase. Este de remarcat, în aceste împrejurări dar și în altele, colaborarea militară dintre români și tătari. Este de
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a intrat în luptă și cavaleria, care a pătruns în defileu și a neutralizat forțele rămase. Este de remarcat, în aceste împrejurări dar și în altele, colaborarea militară dintre români și tătari. Este de remarcat faptul că puterea armată a Țării Românești era destul de însemnată astfel încât să fie posibilă participarea unei
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
cu scop terapeutic (Tușnad), precum și lacul vulcanic Sfânta Ana, ori lacurile carstice din masivele de sare de la Praid și Lacul Ursu din Sovata, lacul de baraj natural - Lacul Roșu. Râul Mureș izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului Dr. György Bernády conducerea orașului dualist a alocat fonduri semnificative pentru construirea "Canalului de Turbină" și amplasarea unei turbine
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Mureșul (în latină "Maris", în , în ) este un râu, care curge în România și Ungaria, în lungime de 789 km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
pe teritoriul României, prezintă pe parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
teritoriul României, prezintă pe parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au altitudini
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
prezintă pe parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au altitudini relative de
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de întâlnire a revărsărilor de lavă și acumulările de piroclastite provenite din Munții Căliman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud). Alternanțele dintre lave
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
sunt aproape imperceptibile, terasele trecând practic din una în alta. La nord de valea Bejanului, terasele apar ca nivele extinse pe interfluvii care coboară din dealurile Bejan, Roșilor și Moțar, după care se efilează până la dispariție spre intrarea râului în defileul de la Șoimuș. La vest de localitatea Deva, până la Zam, între Munții Poiana Ruscăi la sud, și Munții Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu aspect de defileu (în fapt o succesiune de îngustări ale văii
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
se efilează până la dispariție spre intrarea râului în defileul de la Șoimuș. La vest de localitatea Deva, până la Zam, între Munții Poiana Ruscăi la sud, și Munții Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu aspect de defileu (în fapt o succesiune de îngustări ale văii de 1-3 km în alternanță cu lățimi de până la 5-6 km, adevărate mici depresiuni închise de îngustări; L. Badea, M. Buza, 1991). În acest sector culoarul resimte atât varietatea petrografică, cât particularitățile
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
culoarul resimte atât varietatea petrografică, cât particularitățile tectonice. Conform studiului realizat de L. Badea și M. Buza (1991), în acest sector este prezent un sistem de 7 terase. Acestea sunt foarte fragmentate, chiar lipsind pe unele porțiuni de îngustare a defileului — pe versantul nordic, între Șoimuș și Brănișca, pe cel sudic, amunte și avale de Leșnic, pe ambii versanți, avale de Burjuc — sau fiind foarte bine dezvoltate (în special cele inferioare), ca între Mintia și Vețel, la Brănișca și Bretea Mureșană
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
100 de slujitori, cf. Gn 14,14) spre sud-vest: Canaan, pe care l-a străbătut de la nord la sud în diferite direcții. Astfel, Abraam și ai săi pot fi întâlniți la Sichem, la stejarul lui Mambre, în centru țării, în defileul dintre munții Hebel și Garizim apoi, în sud, la Betel și - în sfârșit - la Negheb (partea extrem meridionala). La Stejarul lui Mambre îi apare Domnul, care îi promite în stăpânire tot acel teritoriu, drept care Abraam a înălțat acolo și mai
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creșterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m/s la Passau, 1.920 m/s la Viena, 2.350 m/s la Budapesta, 5.300 m/s în defileul Porților de Fier, 6.470 m/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m/s la Orșova (13 aprilie 1940), 15.900 m/s (mai 1942) și 15.500 m/s la Ceatalul Ismail
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
și munți în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală), câmpie drenata
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
sau au participat la realizarea a numeroase studii asupra biodiversității din diverite regiuni aflate pe teritoriul României (Delta Dunării, lunca Dunării, sudul Dobrogei, Maramureș, Banat, Câmpia Română, o serie de masive muntoase din Carpații Meridionali : Ciucaș, Piatra Craiului, Făgărași, Retezat, defileul Jiului) sau în străinătate (Indonezia, Brazilia, Islanda, Turcia, etc). Specialiștii Muzeului cercetează atât sistematica, faunistica, ecologia și zoogeografia diferitelor grupe de nevertebrate și vertebrate din fauna României și mondială, cât și muzeologia (studii asupra relației muzeu-public, asupra rolului social al
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având . Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
constat în ridicarea unor baraje pentru acumulări și pentru devierea apelor, săparea unor aducțiuni, amplasarea uzinelor hidroelectrice etc. Din cele 6 hidrocentrale proiectate, până în prezent au fost puse în funcțiune 4: Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petrești. Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare și a intrat în funcțiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la baza de 250
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
cubului lui Rambladi de la Lazarey și apoi să-l ucidă pe acesta. În schimb, Sydney și Lazarey i-au înscenat moartea și au început să caute cubul pentru a-l preda CIA-ului. Sydney și Lazarey au găsit cubul în Defileul Râului Fish din Namibia. Au recuperat cubul dintre un seif, dar mâna lui Lazarey a rămas blocată, fiind nevoie ca Sydney să-i taie mâna ca să-l elibereze. Potrivit înțelegerii pe care a avut-o cu CIA-ul, Lazarey a
Andrian Lazarey () [Corola-website/Science/306529_a_307858]
-
decis îngroparea drapelului în curtea unui țăran din Izbiceni. El a fost recuperat după eliberarea României de sub ocupație străină, în toamna lui 1918. Regimentul 1 grăniceri s-a aflat la rândul său într-un moment dificil, cu prilejul luptelor din defileul Oltului. Atunci, comandantul unității a hotărât îngroparea pajurei, iar flamura a fost înfășurată în jurul corpului unui grănicer care s-a strecurat prin învălmășeală. Steagul a fost repus pe hampă în Moldova și a participat la campaniile din 1917. A fost
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți, situat, în cea mai mare parte a sa, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Defileul Dunării sau Clisura Dunării. Parcul natural declarat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o zonă de convergență a lumii vegetale și animale dintre Câmpia Panonică și Câmpia Română, Defileul Dunării făcând legatura între aceste regiuni. Climatul cu influențe mediteraneene (veri calde și uscate și ierni blânde cu ploi bogate) din această regiune, a favorizat prezența multor plante și animale iubitoare de căldură, care s-au adaptat la condițiile din
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]