8,674 matches
-
și comportamentul ăsta al tău: când ești criticată și silită să asculți ceva ce nu-ți convine, devii o ieduță plăpândă dintr-odată și te închizi în tine, făcând imediat pe sensibila, ca un poet! Prea dorești să se umble delicat cu tine, nu ți se pare? Dar, apropo, știi ce? Să speri în aceste iluzii mi se pare chiar foarte poetic, să știi! Mai bine le-ai lăsa pe toate baltă și te-ai apuca de scris versuri, zău așa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tolerantă, încât, lăsând mult de la sine, să nu-l poată afecta nicio răutate venită din afară; nu se simțea defăimat și nici calomniat, de aceea, de altfel, ajungea rareori să fie ranchiunos. Totuși, când se întâmpla s-ajungă în situații delicate, el știa lesne să se apere, iar singura lui armă, atât de apărare, cât și de atac, era doar ironia. Într-adevăr, nu-i lipsea deloc simțul ironiei. În exprimare, până la nebunie iubea să se slujească de ironii, iar asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
meșter întotdeauna! Și așa se și întâmpla, de altfel, de cele mai multe ori! Iar, fie că fiul nu-și putea înțelege și accepta mama așa cum era ea, fie că mama nu-l putea înțelege și tolera pe fiul ei, acest subiect delicat și foarte intim constituia mereu un izvor nesecat de certuri între cei doi. De altminteri, între ei mai niciodată nu putuse fi vorba despre o legătură solidă, afectuoasă și bine sudată, așa ca de la mamă la fiu, căci felul lor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de frica ei, iar el se obișnuise, volens nolens 1, cu lucrul acesta; se adaptase, cu alte cuvinte. De aceea, am și spus că femeia rămase numai cu dorința, întrucât, de mai mulți ani deja, în astfel de situații foarte delicate, atunci când se năpustea asupra fiului cu palmele și cu pumnii, ea nu izbutea să facă altceva, decât să bată aerul, atât. Șerban învățase să se ferească așa de bine, încât se comporta întocmai ca pugilistul bine pregătit și cu experiență
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tocmai descris mai sus, însă, după cum s-a văzut, de data aceasta lucrurile merseseră mult prea departe, iar femeia se găsea acum într-un mare pericol. „Cred c-am lovit prea brutal cu ciocanul în locul în care trebuia să sculptez delicat c-o daltă fină...”, își zise băiatul în sinea lui și imediat se repezi la femeie, acum aproape muribundă. Primul și cel mai important lucru, pe care îl constată el, fu acela că femeia nu-și pierduse cunoștința, însă nici
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
alt anotimp nu reușește să smulgă sufletului atâtea nuanțe ale sensibilității, așa cum reușește toamna cu nemărginita-i metamorfoză, cu Întregul ei alai gătit de sărbătoarea culesului. Ți-ai imaginat vreodată - În ce tăcere solemnă - se Învăluie pădurea când simte pașii delicați ai toamnei apropiindu-se? Renunțarea la podoaba verde se face cu o regală resemnare... Mă simt legat de toamnă, ca și cum, doar pentru mine așterne covoare de frunze, de flori, de... Ascultam cu respirația tăiată acele gânduri izvorâte din adâncul trăirilor
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de țărm și că ți-ai fi dorit măcar două-trei zile să te pierzi În mrejele “bătrânei vrăjitoare”, dar cineva trebuia să rămână acasă, să ne pregătească mult așteptata nuntă. Și Diana o strânse la piept cu brațele-i arămii , delicate, Într-o Îmbrățișare tandră și plină de iubire. Haideți În bucătărie! Tata supraveghează foarte atent bucatele ce se pregătesc pentru voi, ca nu cumva să aibă nici cel mai mic cusur. Știți cum este el ?! Când avem oaspeți, trebuie să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu brânză ( pască poloneză) pe care o făcusem cu o zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai delicată, a fost somnul care m-a ocolit, stând de veghe Întreaga noapte, iar gândurile au făcut ocolul pământului... de mai multe ori. În ziua plecării nu eram În stare să țin ochii deschiși. O greutate ca de plumb părea că
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o parte dintre ei). Le doresc succes deplin! Una dintre eleve, Maia, ne a Încântat cu două melodii din repertoriul internațional. *** Mulțumesc mult d-nei profesoare că a fost alături de mine și nu m-a lăsat de izbeliște, În asemenea momente delicate! Este dificil să organizezi un astfel de eveniment. Te uiți În jur și nu vezi rezolvări... Mă simțeam ca un om singur, atât de singur, trecând printr-o pădure... Pădurea nu este totdeauna prietenoasă... Ce minunat este să ai pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fină și albă, Înconjurată fiind de verdele pădurii. De fapt, era o pictură În ulei. Artistul se afla acolo, printre ei, poate chiar blondul cu figură de comediant. Dincolo de aparențe, se putea ghici limpede rafinamentul și profunzimea detaliilor din pictură, delicata combinare a culorilor, trasarea și accentuarea liniilor, șlefuirea contururilor. Admirând frumoasa pictură... gândul mi-a fugit Într-un timp trecut, când Încercam să-mi fac drum prin hățișul poeziei. Tipăream cel de-al doilea volum de poezii Clipe arse, la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Lucrez de câțiva ani la Împlinirea acestui vis, dar odată cu trecerea timpului am constatat că nu mai sunt mulțumită de cele scrise și rescriu! În ultima vreme am Îngrijit câteva antologii: de poezie, de proză. Este o muncă migăloasă și delicată. Am hotărât să renunț pentru un timp. Voi reveni, Însă, deoarece mi-am promis că voi aduce la lumină o altă antologie, dar nu vă mai spun nimic.” „Cum ar fi viața fără cultură?” George Nechita) Și cât de frumos
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
iubirea noastră devenea tot mai puternică. După trei ani, soția lui, jurist de meserie, murea Într-un spital din București, răpusă de o boală crudă: leucemie. Avea doar patruzeci și patru de ani. Era minionă, ca și mine, cu trăsături delicate. Pot recunoaște că era o femeie frumoasă. Rămâneau În urmă: soțul și doi băieți la facultate. P.C. nu obișnuia să povestească despre lucrurile legate de căsnicie sau alte probleme pe care le avea partenera de viață. De fapt, am stabilit
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de aproape. Făcuse rost și de numărul de telefon al maicii starețe. Lasă-mi puțin timp să analizez această nouă variantă! poate voi merge aici, fiind și așa aproape de mine.Vai! Cum aveam să uit? Mă aflam În fața unei situații delicate. Alo! Alo! Doar câteva momente te mai rețin. Mă aflu Într-o oarecare Încurcătură... Te rog, ajută mă! Ce formulă de adresare este necesară În astfel de cazuri?. Știi prea bine că nu mă pricep la ritualuri religioase și, mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
avea aplicată la unul din colțuri, o broderie În formă de triunghi, lucrată la mașină, cu câteva floricele bleo-verzui, cusute cu o mătase lucioasă. Nici nu-ți venea să te atingi de pernă, ca nu cumva să strici acest ornament delicat și discret. Pe peretele de lângă ușă, În partea dreaptă, cum se intră, se afla o icoană , reprezentându-l pe Iisus Cristos, apoi, masa din lemn , vopsită În alb, cu suprafața din furnir maroniu, un scaun cu spătar tapițat În nuanțe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
în primul rând, nu am jurat, i-am făcut o promisiune tacită. N-am voit niciodată să mă amestec într-o poveste care mi s-a părut, chiar din momentul ce mi-a fost relatată, ca fiind mai mult decât delicată. Acum însă aflând că însăși Olga a recunoscut pe patul de moarte greșeala ei de neiertat, nu cred că eu comit un act de injustiție. E drept că m-am hotărât destul de târziu să vorbesc! Nu mi-a fost ușor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se recomanda tuturor doamna Frenkel, căci se purta acest lux la familiile bune. Orele de pian erau deosebit de obositoare, iar la un minor dezacord madam Frenkel ne altoia cu un arătător din lemn de tisă peste degetele noastre subțiri și delicate, de ne treceau toate apele. Am răsuflat mai mult decât ușurat, atunci când mama s-a hotărât să amâne lecțiile de pian, fiind slăbit după boală și având de recuperat perioada întreruperii școlii, altfel cine știe ce pianist celebru de talia lui Arthur
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
plutonul pe șantierul „Transfăgărășanului”, în sectorul de drum „Bâlea Cascadă - Bâlea Lac”. Soldații mei, instruiți și curajoși, au format un grup de artificieri care au croit prin exploziile controlate, o porțiune de drum în peretele stâncos al muntelui. Cel mai delicat punct de lucru s-a dovedit a fi în zona Cabanei Bâlea și a Vilei de Protocol a Președintelui țării, Ceaușescu, deoarece pietrele căzute din explozii făceau ravagii, mai ales la nivelul acoperișului. Cu toate riscurile, am ordonat, bazat fiind
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe care îl creează se poate baza pe propriii membri de sistem. Dacă există înțelegere, coeziune și unitate internă, sistemul poate ieși mult mai ușor dintr-o situație dificilă cauzată de diferiți factori externi. Situația c este de asemenea destul de delicată pentru sistem, deoarece, deși acesta poate să aibă o imagine bună în exterior, starea negativă din interior reprezintă pentru sistem un fel de "bombă cu ceas", care poate exploda în orice moment. De asemenea, mai devreme sau mai târziu vor
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
perete, au atârnat o icoană aurită, dăruită de nașa Rozica, sub care au aprins o candelă minusculă. Mama venea deseori În timpul zilei (mai ales după-amiaza) și mă privea nesfârșit de mult (se uscase toată de când cu povestea mea), Îmi mângâia delicat obrazul, umerii, brațele, sărutându-mă de zeci de ori Într-o tânguială stinsă, spunându-mi șoptit și repetat “dragul mamei“ si vorbindu-mi despre tot felul de lucruri văzute, auzite ori simțite, În ideea că-mi voi reveni din acest
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
semn de Întrebare: era ea? Marea lui dorință, eterna lui așteptare, dorul său fără margini era acolo!?... Tresări cu un surâs reținut și, ridicându-și mâna fremătător, Își deschise pleoapele. Se cutremură dezamăgit când constată cu stupoare că atingerea aceea delicată se datora vântului de primăvară, care adia ușor, mângâindu-i fața cu faldurile vaporoase ale draperiei. Îngenunche la picioarele scaunului și, chircit, vomită din nou, cu sălbăticie, În repetate rânduri, o pastă groasă, vineție, amestecată cu așchii mari de os
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
iarbă verde. Accepta totul cu o bucurie neînțeleasă. Spun aproape orice, pentru că exista un lucru la care nu renunța niciodată, făcându-mă să pricep că „nu se poate”. Pe unul dintre degetele sale groase de la mâna stângă avea un inel delicat, un inel sidefiu, cu reflexe de ametist. A refuzat să-mi spună de unde-l avea, schimbând cu diplomație subiectul. Și, pentru că Îmi plăcea mult inelul acela, i l-am cerut cu nerușinare. L-am vrut al meu. Și am făcut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
la număr), Îl simpatizam pe Filozof, cum i se spunea. Pletos, cu barba Încâlcită și hainele din cale-afară de soioase și de jerpelite, Filozoful, mut din naștere, mă salută Întotdeauna cu degetele fluturate ca o batistă, Într-un fel foarte delicat. Ridică apoi mâna și, cu arătătorul Înțepenit, Îmi face un semn ciudat, desenând ceva În aer și scuturând greoi din capul păros. Și-mi arată dinții lui galbeni, murdari. Nu a acceptat niciodată din măruntul pe care, uneori, Îl mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
la casa bătrânilor ei, Într-un sătuc de munte, departe de lume, trăind acolo izolat cantr-o mănăstire. De-atunci, m-am hotărât să dau crezare doar rațiunii și să ignor cu stoicism orice simțământ, orice foșnire de fustă, oricât de delicată ar fi fost ea. Iubirea - o iluzie deșartă (cum, de altfel, ne-au avertizat atâția oameni de geniu)! Mă consider o persoană cerebrală, o fire analitică, studioasă. M-am dedicat cărților și meseriei mele. Unicul meu prieten este Valeriu, profesor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cel mai bun leac. Renunțând la ce-mi propusesem, mi am Înfășurat repede piciorul ciunt, ignorând durerea care voia să mă Îngenuncheze, dezlănțuită atroce În locul acela. Melanie apăru În capotul ei strălucitor, verde Înflorat, cu părul viu răsfirat peste umerii delicați. Am băut șampanie și i-am făcut nenumărate urări, chiar dacă nu reușeam să găsesc cele mai potrivite cuvinte. Melanie râdea, pentru că-n urările mele o comparam când cu o căprioară gingașă, când cu o blândă felină, când cu o turturică
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
hotel ar fi fost cel mai potrivit. Nu mai simțeam nici un moment nevoia să-i vorbesc. La naiba, nu doream decât să o... Lola privi galeș, cu un soi de duioșie maternă, după care Își ridică triumfător capul, mă Înlătură delicat făcându-mi semn să rămân locului și ieși balansându-se unduios pe sub privirile cotrobăitoare ale bărbaților, care o cunoșteau din vedere sau abia o remarcaseră. Toată noaptea m-am zvârcolit În așternut fără a visa nimic concret. Doar frânturi de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]