2,053 matches
-
evenimen tele care se înlănțuie nu păreau absurde cititorilor vremii, LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 93 87. din moment ce fiecare personaj făcea ceva care, întrun chip oarecare, îl asocia cu povestirea biblică; dar, pentru cine o citește acum, această enumerare ni se înfățișează delicios de haotică...“<ref id="88">Ibidem, p. 321.</ref> Ceea ce înseamnă că sentimentul absurdului are legătură, în unele cazuri, cu percepția a ceva complet străin. În locul unor posibile motivații vezi doar ceva haotic, o lume a cărei logică pare absentă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
roman de dragoste! Somat, în final, de Adela să-și precizeze natura sentimentului ce i-l purta, naratorul-personaj ezită, se ascunde discursiv ("înconjurînd cuvântul teribil"), caută o formulă echivocă ("prietenie pasionată"). Intelectualul Codrescu câștigă pariul cu sine trecând prin iadul delicios al ispitei erotice, suportând fără să crâcnească -, probă a intelectualității și voinței sale. Profilul personajului ar rămâne incomplet dacă nu am vorbi, măcar în treacăt, de senzualitatea sa. Că naratorul vrea să se prezinte ca un personaj cu o acută
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
l-a prefăcut În putregai. Și atunci Înlăuntrul lui pătrunde un alt vierme, care-l roade până-n rădăcini. Și viermele acesta ne roade și pe noi. Nu e de mirare că am degenerat. Spunând aceasta, Extraterestrul mușcă din scrumbia extrem de delicioasă. - Hm, mormăi el mestecând carnea albă, marinată, acoperită de o pojghiță sidefie, unsuroasă, presărată cu bobițe de muștar și de piper. Asemenea marfă la noi nu prea găsești... Și adăugă: Am auzit că În Rusia aceasta a voastră se fabrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
atâta pe noul șantier, cumpărarea biletelor la cinema plus drumul dus-Întors, la ora două voi fi acasă. Deci, cu dragoste te rog, să așezi peștele În cuptor să fie cald... Abea aștept să mă Întorc, hotărât să ronțăi În totalitate delicioasele bucățele de pește, pe care tu le-ai refuzat...” Absolut hotărât - de data aceastasă se Încadreze În timp, luă un taximetru care-l depuse rapid la birou. Aici, avu șansă să nu afle pe nimeni, astfel reuși să termine repede
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Recoltă propie - preciză fermierul. În caz de vă place, vă spun Înainte, nu vând. Dacă-l consum rațional, abea dacă-mi ajunge până’n primăvară...!” Sorbind o Înghițitură, Tony Pavone rămase stupefiat. „Mărturisesc, vin negru care să aibă un asemenea delicios parfum, nu am crezut În existența lui. Sănătate curată...!” Fermierul triumfa, satisfăcut. „Am Încrucișat câteva soiuri de tămîioasă albă cu negru vârtos. Totul e să ai răbdare și să te ocupi...” Nando, surprins de mireasma generatoare de viață, anunță la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la față În timp ce introducea banii În buzunar. „Când putem merge să vedem terenul?” „Desigur mâine, interveni anteprenorul. Biletele de avion au fost cumpărate În prealabil, eventual mai putem achiziționa unul, mai preciză el privind semnificativ la Atena. O mică dar delicioasă plimbare nu poate fi decât bine venită, având În vedere ziua de mâine, e zi de repaus duminical...!” „Mulțumesc - se simți fata datoare să răspundă. Dumineca eu am alte ocupații...!” „Foarte bine, preciză Tony Pavone... În locul prietenei mele, vom lua
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vară, mai nerăbdător să savureze sirenele descrise cu admirație de prietenul său, se așeză pe scaun Într-o poziție cât mai confortabilă. Georgică, veche cunoștință și de curând proaspăt ospătar se dovedi a fi la Înălțime.Rapid le pregăti o delicioasă gustare, aducând o frapieră plină cu cuburi de ghiață unde cele două sticle de șampanie erau rotite permanent până ce deveniră aburinde, spre satifacția celor doi amici cari Îl rugară pe Georgica să mai aducă două sticle pentru a fi răcite
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În echilibru, ciocnind zgomotos paharele În timp ce Tony Pavone se ridică de la masă făcând semn fetei să procedeze la fel. „Cerem scuze... Până ce goliți sticla cu acest vin de calitate, noi ne vom deplasa la Cofetăria Scala, unde vom cumpăra unele delicioase prăjituri pentru a le oferi nevestelor, scăpând de cicăleala bine meritată. Promit, În zece minute venim Înapoi...!” Dar contrar așteptărilor, fata refuză insitând. „Te rog dragul meu, câteva minute În sus ori jos, ce importanță mai are...??” În fața acestei irevocabile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În parte, poate fi arestat În oricare moment, numai să vrei...!!” Plin de sine În costumația vestimentară murdară și neglijent imbrăcată care-i dadea dreptul să prezinte momentele vesele la oricare mediocru circ, Lct.Col.Tudose Ion umplu paharele cu deliciosul vin de Cotnari, sorbi câteva Înghițituri Își mai aprinse o țigară privind la Mingoti amenințător. „De ce n’am fost informat până la ora actuală...? Ce fel de informator ești tu, neglijând o asemenea pradă...? Ai mare grijă cum procedezi cu mine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
n-ar fi părăsit buzunarul meu. Amarnică decepție...! Bine domnule, adună muncitorii...!” În ziua imediat următoare, Întreg colectivul de conducere al Filaturei de bumbac București, aveau să-l felicite de o așa manieră de parcă le adusese cadou, portocale ori mult delicioasele banane care cu mulți ani În urmă dispăruseră din comerțul unei piețe falimentare dirijat de slugi ce lingeau tălpile celor doi dictatori analfabeți!! II LUPUL TURBAT ATACĂ Atunci când se aștepta mai puțin aproape uitase - primi răspuns la plângerea făcută la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu spiritualitatea neagră, am avut neșansa să aștept autobuzul o jumătate de oră împreună cu Sue. La un moment dat, s-a întors spre mine și mi-a declarat, cu aerul imperativ, triumfător, al unei persoane care tocmai izvodise cea mai delicioasă epigramă: „Noi așteptăm aici - și când o să vină în sfârșit autobuzul, să vezi că o să fie cel puțin altele cinci chiar în spatele lui“. În vinerea acelei săptămâni, la prânz, stăteam la masa mea obișnuită de la Traviata, când Sue a apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
E ca și cum ai fi studiat tamburina... — O, nu, a zis Sheba. Nu există cântăreți la block-flöte cu faimă mondială, ca și cântăreții la violoncel și tot așa? Sue s-a încruntat. — Bine, da... Tocmai venise chelnerul, cu supele noastre. — E delicioasă! a zis Sheba, gustând din a ei. Ce idee bună ai avut, Barbara! Pe partea cealaltă a mesei, o simțeam pe Sue uitându-se urât la mine. Am zâmbit, am dat din umeri și am suflat în supă s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Iisuși din ghips (bebelușul Iisus beatificat în scutece de ghips; Iisus-bărbat cu bicepșii răsărind dintre dughenele de la Templu; Iisus de treizeci și ceva plimbându-se sumbru în grădina Ghetsemani). Deasupra măsuței de toaletă din dormitorul lor, se află o reproducere delicios de proastă a cinei celei de taină cu toți ucenicii afișând coafuri pompoase și într-o ușoară levitație. În camera din față, unde dormim eu și Sheba, există un afiș de șase pe patru picioare cu un apus în port
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
altcuiva. Și-a îndreptat umerii și, ca prin minune, a devenit curajoasă. Avante se afla la ultimul etaj al unui depozit recondiționat aflat la sud de Market - zece mii de metri pătrați de design art deco și antreuri vegetariene surprinzător de delicioase. Toți patru au intrat în liftul placat cu oglinzi. Nici unul n-a scos nici un cuvânt. Danny era bosumflat, fiindcă fusese întrerupt din cea mai importantă confruntare din SSX Tricky 3; Irene și-a mai adăugat câteva straturi de gloss, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
călcați, de-un verde întunecat, pantofi lustruiți oglindă, o cămașă apretată și cravată. Mersul era același ca de la birou: puțin aplecat înspre în față. Ahmad își lovea limba de dinți. Omul a venit până lângă ea. Ca de obicei, mirosea delicios, a un parfum condimentat și a țigări arăbești. Ahmad era micuț de statură și rafinat - nu era decât cu cinci centimetri mai înalt decât ea - dar adevărul era că pe Irene o băga în sperieți. Fie că femeia glumea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fi prins bine. De când îi lăsaseră pe copii la mama ei, John abia dacă-i mai adresase vreun cuvânt. Privise afară, pe fereastra avionului, și refuzase să răspundă la comentariile ei în legătură cu stewardesa care-i servea numai pe ei, antreurile delicioase și înghețata de casă. Când cartea începuse să facă valuri, când Alice primise oferta de a vinde drepturile de ecranizare, când contul lor începuse să se umfle atât de repede încât nici nu mai știau pe ce să cheltuiască banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bea la micul dejun. Ellis lega barca la mal, iar Danny țopăia pe pământ ca un pește eșuat. Soarele se pitise în spatele munților, iar apa căpătase întunecimea vinurilor pe care Naji ajunsese să le adore. Merlot-urile și pinot noir-urile delicioase de Napa Valley. Ellis s-a dus cu pași apăsați către cabană și și-a luat pușca de pe verandă. Cu puțină imaginație, Naji ar fi inventat un murmur vesel care să însoțească dispariția bătrânului în pădure. Ellis avea imaginație, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ia înapoi. Și-a dorit imposibilul. Drew s-a întors către ea. Am văzut ce-ai făcut, i-a spus el. Ai fost fantastică. Bărbatul i-a atins brațul, iar degetele lui reci ca gheața i-au dat o senzație delicioasă. Mary tocmai recalibrase o barcă, dar acum i se părea mult mai periculos să-și pună și ea mâna peste cea a lui Drew, să-l țină lângă ea. Grupul a discutat cum s-o aducă la ei și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
e mai lat ca mine! Noroc că mai înot puțin. Voi fi un dulap cu mușchi. Apropo de cumpărat: mai am un magazin micuț de antiquities (un amestec de vechituri cu vechituri artistice, anticariat). I-am luat Mariei o perinuță delicioasă, cusută manual, pe care scrie: „GOD COULDN’T BE EVERY WHERE. SO, HE CREATED GRANDMOTHERS”. 11 octombrie Ziua căsătoriei Adinei și a lui Dragoș. Doamne! Ce zi! Dar să nu o iau chiar cu ziua asta. Joi am zăbovit foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în ele. Iar atitudinea noastră, acolo la fața mioritică a locului: da’ vouă ce vă pasă, e o stupizenie. Da, e greu să povestești Happy Turkey Day, separat de personajele de față. Desigur că și bucatele și atmosfera au fost delicioase și că în acea casă pare ca mereu să se așeze totul în cea mai deplină ordine simplă a prieteniei și spontaneității, în care până și copiii, oricât ar fi de mici, sunt foarte departe de a-ți face altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
oriunde s-ar afla. Ciubucul era inclus în nota de plată, dar nu te avertizau, prețurile lor erau cele mai mari. Dar asta nu ne-a împiedicat să mâncăm ciorbă de fasole, mămăligă, sarmale, clătite și să constatăm că sunt delicioase, mai ales când le strecori printre chinezării, arăbisme și mâncăruri italiene. Revelionul era cel mai scump (125 de căciulă, prețuri ca în România) și acolo ce să vezi? Un taraf și o dizeuză care era perfect adaptată la manelele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
text-appeal, se odihnea. Jeff era după o zi de la 8 la 18 cu program nonstop. Zece ore de program intens. O dată ajuns acasă, și-a pus șorțul și s-a apucat să bucătărească exact ce am vrut eu: cu știință, delicios și cu multă plăcere: somon la grătar, cartofi copți, salate, salată de fructe. Se vede clar și că știe să gătească de toate și că îi place. Băiatul lui a ales clase de cooking la 17 ani. Ce departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe Nanette... Ann Snitow și-a extins apartamentul ei Taj Mahal cu încă un studio unde fac spectacole și e plin de recuzită protestatară, inclusiv cu balauri mâncând Constituția americană. Ann e și poezie, și istorie. A fost o dimineață delicioasă. Cu Elsie m-am văzut la Metropolitan, unde, dincolo de egipteni, am stat mult, cât să îmi fac plinul, la Rodin, mai ales la piesa de care sunt îndrăgostită: Mâna lui Dumnezeu. Îmi amintesc cum am descoperit-o acolo acum 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
îmi evita privirea. Casa arată minunat, am zis. Ce lumânări frumoase! Ylang ylang, observ, foarte senzual. Și cum se numesc florile acelea? —Pasărea paradisului, a mormăit Joey. —Superb. Pot să iau o căpșună de acolo? O pauză ciufută. —Servește-te. —Delicios! Coaptă și zemoasă. Gustă una, Jacqui. Vino, lasă-mă să-ți dau eu una. Ce-i cu eșarfa asta, Joey? E de legat la ochi? A făcut un gest furios, semn că habar-n-am. — Uite ce-i, eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întâi să spunem un cuvânt de mulțumire. Oh, da, scuze. Rachel și-a înclinat capul (izbind melodios cu acul într-o sticlă de Kombucha 1) și a spus că eram cu toții norocoși, nu doar pentru că urma să luăm o cină delicioasă, ci pentru toate lucrurile minunate din viața noastră. Au dat cu toții din cap în semn de aprobare, cu acele luminate de flăcările lumânărilor. —E totodată momentul, a zis Rachel, să ne amintim de cei care nu mai sunt printre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]