1,065 matches
-
când e vorba de "politică", devin imorali sau mai degrabă amorali; oameni imorali ca Tipătescu, Cațavencu etc. În sfârșit, din punct de vedere politic, unii, cea mai mare parte, "moderați"; alții, "subversivi" în vorbe, cum e Cațavencu; alții, material pentru demagogia subversivă, ca Ionescu și Popescu (e o întreagă filozofie în numele ce le dă Caragiale acestor doi); alții, unelte ale infamiei celor de sus, ca nenorocitul Pristanda; alții, materie inertă, ca Cetățeanul turmentat, care nu știe "cu cine să voteze"... Din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
O scrisoare pierdută Caragiale ne arată pe conducători, în O noapte furtunoasă, în persoana lui Jupân Dumitrache, Caragiale ne arată pe cetățeanul care formează masa noului regim. Dar Jupân Dumitrache e un om simplu, el cunoaște câteva fraze generale ale "demagogiei" liberale. El reprezintă mai mult temperamentul masei anonime. Iată însă acum, mai târziu, pe cetățeanul conștient, pe omul care se preocupă de toate problemele la ordinea zilei, pe acel care nu-și dă votul deloc în necunoștință de cauză, pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prin construirea unei societăți libere de orice opresiune și exploatare. Și când încălcarea acestui drept primește o respingere comună din partea lagărului socialist, propagandiștii burghezi fac caz de "apărarea suveranității" și de "nonintervenție". E clar că acesta este pură înșelăciune și demagogie din partea lor. În realitate aceste guri-sparte au în vedere nu păstrarea suveranității socialiste, ci distrugerea ei (Brezhnev în Stokes: 1991, 133). De fapt, succesorul lui Hrușciov ne oferă, într-un articol scris în 1977 pentru aniversarea revoluției bolșevice, viziunea sa
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cap de pod al influenței americane în interiorul propriului perimetru geopolitic. Nu în ultimul rând, conducerea de la București s-a abținut să intervină în criticarea, ritualică de pe acum, a Chinei. Brejnev a condamnat în termeni duri atitudinea RSR, acuzând-o de "demagogie" și de subminarea potențialului defensiv al "lagărului socialist" în raport cu imperialismul (Nelson: 1988, 205). Comportamentul comuniștilor români în raport cu OTV s-a menținut pe aceleași poziții și de-a lungul deceniului următor. La fel și ambiția romantic leninistă a unei politici internaționale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
totalmente de valoare, care n-a oglindit în nici un fel discuțiile și propunerile făcute, ci a fost formulat, așa cum a fost conceput de cei câțiva „gânditori” de la C.C. al P.C.R. De altfel, spune el, nu numai acest lucru poartă pecetea demagogiei politice și sociale, dar și materialul hotărârii Plenarei C.C., privind reabilitarea, are același caracter. Ce mai trebuie tot acest bâlci? De ce era nevoie să se facă paradă de o astfel de acțiune, care putea să se desfășoare direct și să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
r? ilor ? i viselor lui ? i de la ad? postul modestului s? u c? min. Depravarea claselor de jos, chiar ? i a colegilor s? i de ? coal? (at�ț rom�ni c�ț ? i evrei), constituia o amintire vie pentru el21, ca ? i demagogia antisemit? a lui Polihroniade, care a g? sit un tern fertil la Boto? ani. Era �n zilele Conferin? ei de la Berlin (1878). Interven? ia str? în? �n favoarea evreilor rom�ni a fost primit? mai pu? în dec�ț favorabil �n Moldova 22. Ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i asupra Regatului. ??rănii de acolo nu aveau experien?? �n administrarea gospod? rîilor lor. Erau lipsi? i de cuno? țin? ele moderne ? i de credite care s?? i ajute s? se pun? pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. �n loc s?? i ajute pe noii ?? răni individuali, liberalii au declan? at la �nceputul anilor �20 un program de industrializare for? at? , care va fi suportat de ?? r? nime. �n 1918, prestigiul Fran? ei victorioase (? i al altor democra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tradi? iile ?? rîi. Nu există nici un precedent istoric de democra? ie �n Rom�nia. Prima ei �ncercare, criza, ? i fluxul �n plin? cre? tere al fascismului au spulberat? o. Rom�nia nu avea o burghezie autohton? , nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educa? ional care s? ajute electoratul s? �n? eleag? alternativele; �n sf�r? it, nu există nici o experien?? de autoguvernare. Nu trebuie s? ne surprind? c? noile institu? îi democratice au provocat �n Rom�nia reac? îi stranii, nonoccidentale. Dar �n 1918
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru evrei, există puternică Alian?? Israelit? din Fran? a, gata oric�nd s? intervin?. Iorga �n? elegea ? i nevoia Rom�niei Mari �n privin? a lini? ții interne. A luat de multe ori atitudine ferm? �mpotriva a? �??rîi la ur? antisemit? , a demagogiei ? i violen? ei (mai ales din partea corpului studen? esc), avertiz�nd c? �n Rom�nia Mare doar dragostea poate realiza ceva�87. Aflat �n contact permanent cu intelectualii occidentali (mul? i dintre ei evrei) ? i c? l?torind frecvent �n ?? rile din Vest, el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
propria lui coresponden??. D? dea replic? oric? rui atac sovietic, resping�nd acuză? iile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmă? iilor lui Tro? ki ? i Rakovski despre �jugul boierilor� rom�ni. Iorga avea dreptate c�nd afirmă c? �aceasta este doar demagogia preliminar? �, vor urma �colhozurile� ? i moldovenii vor �n? elege cur�nd despre ce este vorba. Ar fi putut ad? uga: iar o dat? cu colhozurile vor veni NKDVul, deport? rile ? i execu? iile �n mas?. �ntr? unul din articolele sale, �n contradic? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anii de neutralitate a Rom�niei) i-a fost �ncredin? at? lui I.�G.�Ducă. Petre ? urlea, op. cît. , pp. 90 ? i 389). �n primul volum al Memoriilor sale (Bucure? ți, 1931), Iorga explică: �Pe parcursul neutralit?? îi, au evitat grabă (inerent? �n cazul demagogiei) celor care propuneau intrarea prematur? �n r? zboi� 18 �Neamul rom�nesc�, 20 iulie 1914 19 Theodorescu, op. cît. , p. 235 20 Supt trei regi, p. 191, ? i �Neamul rom�nesc�, 17 august 1914. Cu c�teva luni �nainte de r? zboi, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
situa? iei, ci inteligen? a, coducerea ? i entuziasmul pentru cauză umanit?? îi. Numai cei care au adus suficiente sacrificii onoarei pot st? p�ni aceste calit?? i�. �Neamul rom�nesc�, 3 septembrie 1939 2 Iorga a fost de la �nceput dezgustat de �demagogia c? m??ilor� ? i a luat atitudine �mpotriva uniformelor ? i a c? m??ilor verzi ale familiei Codreanu�. �Neamul rom�nesc�, 17 februarie 1933. �n 1937, guvernul a interzis purtarea uniformelor �n public 3 E. Ionescu, Leș Rhinoc�ros; vezi ? i Heinen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care seamănă unul cu altul până la exasperare. Totul devine în această lume de margine, cu pretenții de "onorabilitate", cu lustru de centiron și mundir cu epoleți, în această lume zbuciumată la nivel glandular, isterizată și pusă pe scandal, totul devine demagogie. Personajele din Noaptea furtunoasă a lui Caragiale trăiesc demagogic și monstruos micile lor drame pasionale, voluptățile lor rudimentare, hăituindu-se din amor și din răzbunare, citind din când în când ziarele cu o logică aparte, de semidocți, într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la Teatrul Giulești, sala "Majestic", se încheie într-o bolboroseală larvară, spre dimineață, când protagoniștii sunt epuizați de dimensiunile "dramei pasionale" prin care au trecut, picotesc și citesc hipnotizați elucubrațiile demagogice ale unui Rică Venturiano lucid și sadic. Ca toți demagogii care se respectă. (Adrian Dohotaru) ... Și nu întâmplător, desigur, cu această piesă își continuă Alexa Visarion exegeza sa regizorală asupra universului caragialean, începută cu vigurosul spectacol Năpasta și dezvoltată în filmul Înainte de tăcere. O exegeză pătrunzătoare, nemiloasă, acerbă, care încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dar Caragiale oare mai e nevoie să v-o spun? nu este, nu a fost, nu are cum să fie vulgar. Soluțiile scenice câteodată șocante, câteodată fruste conțin o profundă semnificație, trimit un înalt mesaj. Prezența inumanului, a trivialului, a demagogiei nu înseamnă altceva decât o luptă expresivă împotriva acestor malformații. "A nega" în artă înseamnă, de multe ori, o afirmație. Asta și e diferența dintre artă și viață. Ați montat autori români contemporani. Cum vi se pare dramaturgia actuală? D.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
peste Dunăre, împreună cu bulgarii. Totul merge bine pînă la fixarea locului: bulgarii (pînă și ei!) îl vor mai spre vest; o consultanță britanică în chestiune e de aceeași părere, românii nu ei îl vor mai spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil, spre vest. Faptele au, însă, nedezmințit, fața spre est. Cît mai spre est. Închid aparatul și mă întorc la Patapievici. Într-o pagină, fără tentă ironică, doar de discernere calmă a marxismului falimentar, printre motivațiile resentimentare ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teatrului proletcultist, iar tipologiile, în ciuda unor note ironice, sunt dictate de comandamente ideologice. Totuși, este interesant de remarcat acest joc dublu, de afirmare și ironizare a sloganurilor zilei (ideile profesate de cuplul „de revistă” Mitu și Nate demască obtuzitatea și demagogia la adăpostul naivității și a inculturii personajelor). Și aici apar mostre de umor oltenesc, unele amintind izbitor de replici moromețiene. În Cain și Abel, jucată în 1967, apoi în 1972 cu titlul Moștenitorul păcălit, biblicul litigiu fratern este transferat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
zis, așa, ziceam și înainte, și înjuram, și făceam bancuri, și la cozi, și la serviciu, și-acasă... Nu, mie să-mi spui ce faci acum, azi, cum te opui tu la minciuna de azi, la corupția de azi, la demagogia și la sărăcia de azi...! Ia zi-i, cum te opui? (sonerie; pe măsură ce cei doi sînt cuprinși de panică, de frică, ascund dosarele, mîncarea, băutura pe sub masă, sub fotolii, sonerie devine asurzitoare; într-un tîrziu, Gh. P. unu se duce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Octav: (e mai mult uluit decît revoltat) Dumnezeule, și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire" cu gîndul la strunguri și la pluguri îmi vine să vărs! Frica! Asta-i moștenirea cea mai grea! Frica, inerția, ignoranța, impostura și demagogia! Dumnezeule, cine ar fi crezut! Costache: (cu blîndețea lui, adică compromisul, renunțarea) Octav, trebuie să iei lucrurile așa cum sînt. Nu se poate face nimic. Octav: ...Nimic... nicăieri... niciodată... atribute perfecte ale morții... Și-atunci?! Costache: ... Și-atunci, mie nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
botezarea unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin bun decît un creștin? Trebuie să-și schimbe credința pentru a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost numiți populiști, ține de faptul că există un număr considerabil de mare de sensuri și de întrebuințări ale termenului populism. Unele sunt extrem de generale și de vagi, incluzând aici întrebuințările curente care echivalează populismul cu campaniile politice (campaining), cu demagogia sau cu "gloata" (Canovan, 2004; Laclau, 2005a; Mudde, 2004). Însă, chiar și în literatura academică, populismul se referă la o gamă foarte diversă de fenomene și este atașat de un spectru larg de "ideologii gazdă" și de actori politici. Din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politic, ci și îndreptându-se împotriva propriilor lor partide, cu scopul de a pune în mișcare reforme care, în mod prezumtiv, ar fi relevante pentru "popor". Principala problemă cu această abordare constă în tendința ei de a amalgama fenomene precum demagogia și oportunismul cu populismul, astfel încât acesta din urmă ajungând să fie definit astfel încât să-i cuprindă pe mai toți actorii politici, mai cu seamă când aceștia se află în campanii electorale (Mudde, 2004: 543). Astfel, propunând un concept de populism
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mobil ideal pentru a pune în pagină nenumărate mostre de comedie lexicală, ca simptom al vidului interior. Cărțile de reportaje - Martori oculari (1976, semnată împreună cu Dorin Tudoran) și Evenimente mari, evenimente mici (1982) - uzează, de asemenea, de etalarea și demontarea demagogiei de partid, căreia i se dezvăluie goliciunea și ridicolul. Radiografia unor aspecte ale „realității socialiste”, cu efect comic crud, trimite la o meditație mai profundă asupra condiției degradante a individului în societatea românească a anilor ’70 din secolul trecut. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
personalități ale vieții culturale românești. Astfel, spre sfârșitul lunii august, "Mișcarea Liberală" consemnează adeziunea profesorului universitar Ștefan Ciobanu. În scrisoarea de adeziune, istoricul aprecia că partidele politice care au desfășurat activitate în regiunea dintre Prut și Nistru au favorizat, prin demagogia lor, anarhia în administrație și dezastrul în economie, mult mai pronunțate în această provincie decât în restul țării. El declara că partidul condus de Gheorghe Brătianu îl atrăgea, pentru că punea interesele țării, mai presus de interesele personale ale membrilor 122
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]