2,957 matches
-
extaticii veritabili precum Sfânta Tereza de Ávila, Mahomed sau Ignațiu din Loyola ar fi demni de încredere atunci când afirmă că stările ce le însoțesc extazul nu se compară cu absolut nimic din trăirile terestre și sunt aproape indescriptibile. Această observație denotă faptul că ei conștientizează în acelașii timp durerea enormă ce acompaniază dezagregarea celulelor cerebrale supraexcitate. În decursul istorie artei reflecții ale spiritualității apar imortalizate în nemumărate capodopere ale artelor vizuale precum în sistemul sculptural realizat în 1652 de către unul dintre
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
termenul de ”simboliști”, sub care au fost cunoscuți în mod universal, - în timp ce un mic grup aparte care s-a separat de simboliști a continuat să poarte denumirea de ”decadenți”. Simboliștii, în concepția lui Nordau, sunt caracterizați cu acele defecte ce denotă clar caracterul degenerativ cum ar fi ignoranța, vanitatea nelimitată, logorea, opinia exagerat de bună despre meritele personale, incapacitatea de a lucra susținut și serios, gândirea incoerentă și confuză, incapabilitatea de a acapara cunoștințe sistematice și aveau convingerea că trebuie să
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Zidul Berlinului. Aceste fragmente sînt suveniruri ale trufiei, ale turiștilor care nu au văzut nimic rău În a rupe bucăți din cele mai sacre și mai minunate locuri ale lumii și a le aduce acasă pentru făloasă arătare. — Chestia asta denotă o oarecare inocență, nu crezi? observă Wakefield. Sau să fi fost aroganță? Lipsă de sensibilitate? Poate un fel de omagiu naiv adus Istoriei, cu I mare? De fapt, pietrele jefuite Îi aduc aminte de lingurița pentru sare din buzunarul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
transatlantică a modernismului și a „compatriotului” Panait Istrati: „Amauta, revistă lunară de cultură peruviană, apare la Lima sub direcțiunea d-lui Jose Carlos Mariategui. Sumar extrem de variat, cu o accentuată notă de polemică politică și umanitaristă. (...) Revista (36 pagini mari) denotă un ferm curent modernist în America Latină. Dintr’un placard aflăm de gloria compatriotului nostru Panait Istrati pe malurile Rimacului: Kyra Kyralina a fost tradusă de d. Eugenio Garro”. Din nr. 67 aflăm că „Salonul de artă al Sturm-ului din Berlin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trece prin cap. Dar pentru ce ne rugăm? Profesorul Varga l-a lăsat să termine el de citit rezultatele. Le notează atent în agendă. 3Q ................2 J 1A ................4 K 1A ................3 Q Și așa mai departe. Cifrele și literele denotă pozițiile relative ale benzilor de electroforeză. Și pe măsură ce le notează, concluzia se impune, ADN-ul din placa 1 și cel din placa 2 aparțin unor rude apropiate de sânge. În sfârșit are confirmarea, sunt tată și fiică. Când termină, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vieții în altfel de frumusețe transformată, este haikuul-întrebare: Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată?! Poemul arată și știința spunerii în vers a autoarei, a cuprinderii în puține cuvinte a unui întreg univers livresc. Paradoxul este bine intuit. Întrebarea denotă tristețe, dovada unei colbuiri și intelectuale , a unei tristeți dusă și-n universul cunoașterii, ea putând fi pusă unei mase largi de oameni, știutori sau nu de zăpezile marilor cărturari...de viețile lor, de săniile altor copii, părinți, bunici/ bunei
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
care au fost odinioară puternice, au acum mai puțini oameni decât huanga sau yumas... Urmări cu degetul o crăpătură ce străbătea masa de la un capăt la celălalt și nu îi privi pe albi când își continuă discursul, dar vocea lui denota hotărâre: Această șosea înseamnă pentru noi o sentință la moarte și preferăm să murim luptând. Mr. Stevens ascultă în tăcere, privindu-l atent pe indian, care vorbea ca și cum s-ar fi adresat mesei. Rămase apoi pe gânduri și scotoci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se oprească. Și mai avea vreun rost să intre în detalii? Până la urmă, totul se terminase cu bine. —Important? Ăăă, nu. Nu foarte. Dacă Amanda avea să insiste, atunci o să-i spună. Dacă-i mai punea vreo întrebare care să denote îngrijorare sau dacă dovedea și cea mai mică undă de telepatie maternă, care alertează mamele atunci când copilul lor e în pericol. Dar Amanda n-a mai insistat. S-a dovedit că sunase din cu totul alte motive. — Ascultă, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
numitul „analfabetism afectiv”, adică „incapacitatea de a intra în contact cu lumea propriilor emoții” ce reprezintă, de fapt, o „incapacitate de comunicare și de a stabili relații adecvate cu ceilalți”. Acest fapt generează, în multe cazuri, explozii distructive neașteptate și denotă o incapacitate evidentă de a citi propriile emoții și sentimente, de a interpreta lumea interioară și de a-i da un sens, pe scurt, incapacitatea de a trăi în propria istorie ceea ce se simte în adâncul sufletului. Fenomenul cultural care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu dispar niciodată, ele sunt o formă de manifestare a corpului astral, al spiritului nostru care este nemuritor. Persoanele numite ”lucizi” și "clarvăzători”, au vederi și auz spiritual, ei pot vedea și cu ochii închiși și cu ochii deschiși, ceea ce denotă o independență între vederea fizică și cea spirituală. Ei văd dincolo, în lumea cealaltă. Iorgu își aminti că a citit undeva... că, din punct de vedere spiritual, corpul omului este alcătuit din: corpul fizic(carnal), corpul eteric (vital), și corpul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
întunecată din noi. Iar, mulțimea prezentă în lumea onirică, halucinantă, poate fi un indiciu al felului în care relaționăm cu ceilalți oameni. Ele pot sugera modalitățile în care ne putem ascede anumite laturi ale ființei noastre. A rătăci prin mulțime denotă confuzie la nivel mental, ori fizic.”. -Nu înțeleg nimic. nimic, e prea savant!, îl întrerupse Iorgu. Eu vreau dezlegarea visului nu teoria mentalului meu..! ”-Asta și fac!.. Răbdare, ai să înțelegi, îi șopti calm gândul. Mulțimea de oameni care ne
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
secolelor IX-X și semnalată din 1907, dar identificată pe teren în 1911, la Serdaru (Șendreni), în vechiul județ Covurlui (astăzi Galați), care a fost distrusă în mare parte de lucrările agricole. Chiar dacă aceste prezențe sunt rare, izolate, unele dintre ele denotă existența anumitor populații migratoare în spațiul locuit de autohtoni, conviețuirea acestora și, mai ales, contactul culturilor materiale și spirituale. Din a doua jumătate a secolului XX se constată o intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Costișa-Botoșana-Hansca, pentru intervalul de timp VIII-IX, a fost identificat, tot pe baza ceramicii, un alt orizont cultural local, regional, observat în situl de la Hlincea-Iași (1952-1954), din care rezultă coabitarea autohtonilor cu slavii veniți în acest perimetru geografic, iar materialul ceramic denotă trăsături specifice ambelor culturi. În Moldova, rezultatele săpăturilor de la Dodești-Vaslui (1967-1974) sau din alte situri, obținute înainte și după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la iveală multe fragmente ceramice, datând din secolele V/VI-XI, care denotă nu doar descoperiri izolate, ci prezența unor complexe de locuire, precum așezarea de la Dagâța-Iași, cu două niveluri de locuire, din secolele VIII-IX și X-XI. Alte periegheze au fost întreprinse de Gh. Coman, între anii 1968-1975, pe raza județului Bacău, cum
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor complexe de locuire importante, ca cele de la Gura Idrici-Roșiești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana, Valea Mare-Dumești, Drăgești-Todirești, Dodești etc. Perieghezele efectuate de profesorul Coman, între anii 1949-1975, au dus la identificarea unui număr foarte mare de puncte arheologice (peste 2.400), care denotă o locuire teritorială îndelungată, din Paleolitic și până în Evul Mediu târziu (secolul al XVIII-lea). Pentru intervalul de timp corespunzător secolelor V/VI-XI, au fost găsite 523 de puncte, dintre care doar 117 sunt din bazinul bârlădean. În ultimul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apei din abundență, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor Bârladului au asigurat condiții optime pentru o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia). Cea mai recentă statistică (de la jumătatea anilor '90), la care vom face mai des referire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar acest eșantion de opt locuințe și a obținut informații explicite despre modul de construcție, interior, anexe, inventarul caselor, precum și unele delimitări, care denotă interesante observații despre tipurile de așezări și locuințe, implicit de ordin social. Este posibil ca aceste trăsături să fie similare și pentru restul siturilor, identificate prin periegheze (90) și încă necercetate sistematic, însă în lipsa unor investigații concrete nu putem să
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o calitate mai bună, însă fără a fi vorba de o valoare superioară. a) În intervalul secolelor V-VI, ceramica modelată la mână are ca degresant cioburi pisate, ceea ce îi oferă un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice secolului VI, prezintă ornamente cruciforme incizate (Dodești - Vaslui), pe buze sau pe corp (pl. VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
economic și demografic, precum criza economică a Imperiului Roman, care a provocat întreruperea temporară a legăturilor cu centrele de producție sud-dunărene. Ca factor premergător acestei situații poate fi menționată și pătrunderea triburilor migratoare, însă din secolele IV-V, fapt ce denotă o scădere a producției autohtone, ce are ca efect, pentru începutul secolului VI, creșterea ceramicii făcută la mână. Reintroducerea pe scară largă a ceramicii fabricată la roată se observă din veacul al VIII-lea, poate și ca urmare a unui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spre deosebire de L4 amintită, un cuptor exterior cu gura de alimentare în interiorul încăperii. Simplitatea inventarului acestor stațiuni este dată de lipsa unei diversități în ansamblul său și de prezența ceramicii, ca elementul dominant și de regulă singular: Tabelul de mai sus denotă că cel mai numeros material arheologic provine din așezările de la Dodești, Drăgești și Valea Mare-Dumești. Alături de vase-borcan s-au găsit tipsii (6 exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a pătrunderii triburilor slave, ce au determinat plecări temporare. Aceste dovezi arheologice nu argumentează o perioadă de explozii demografice, petrecută
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Analogii privind forma și decorul se găsesc la Ștefan cel Mare - Bacău și Celei (Sucidava) - Olt. Toate aceste date despre ritul și ritualul înhumării, deși puține (la Dănești, distrugerea accidentală a mormântului nu a permis strângerea informațiilor necesare descrierii lui), denotă că nu au existat diferențe între modul de înmormântare al defuncților din zona bazinului și cei din restul Moldovei. Spre deosebire de scheletul din mormântul de la Fundu Văii, cel de la Dănești are o cataramă bizantină, de tip Sucidava, cu simbol creștin, specifică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit cărbuni de lemn și fragmente ceramice, nearse secundar, fapt ce indică depunerea lor ulterior incinerării. Nu s-au înregistrat depuneri de ofrande alimentare (se înregistrează lipsa oaselor de animale). Aceste obiceiuri (spargerea rituală de vase și lipsa ofrandelor alimentare) denotă manifestări religioase vechi, de tradiție dacică, cei înmormântați fiind, probabil, autohtoni. Excepție de la regulă fac unele morminte de la Lozna-Străteni (Botoșani) și Cândești (Vrancea), unde practicile funerare, alături de caracteristicile ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintite, duce la imposibilitatea asocierii lor cu inventarul unor așezări. Totuși, aceste obiecte singulare completează informațiile despre viața social-economică a autohtonilor, îndeosebi din punct de vedere numismatic, deoarece prezența monedelor bizantine, în special, din tezaurul amintit (probabil o acumulare locală), denotă existența schimburilor comerciale, la o scară redusă pentru zona bazinului bârlădean și, probabil, extinsă pentru restul Moldovei, unde s-au descoperit tezaure similare la Horgești - Bacău, Movileni - Vaslui, Cudalbi - Galați etc. Descoperirile numismatice susțin, de cele mai multe ori, existența unor relații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]