3,958 matches
-
acestei situații a fost deja arătată: identitatea (raport personal) acțiunii administrative exterioare cu structura satului. În realitate, aceste sate sunt adinamice: nicio depășire a cotidianului, nicio mișcare în plus. Dihotomia rămâne identică cu ea însăși, dualitatea ei nu este niciodată depășită. Paralizie internă, stagnare: acestea sunt imaginile care redau cel mai bine această societate construită pe exploatarea culturii de palmieri naturali. Producția însăși, șefia, colectivismul servil nu scapă raportului de forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
structurii lui. Să luăm ca exemplu satul cu arbori de cafea. Economia monetară (care marchează prin definiție o ruptură la nivelul satului între producție și consum) se traduce în două serii de manifestări materiale: mărfurile și plantațiile. Această separare trebuie depășită; cele două aspecte concrete formează un univers material specific, pe care trebuie să-l percepem ca pe o realitate nefragmentată. Centrul revoluției monetare constă în emergența acestui univers material; el se obiectivează, sătenii se situează în raport cu el. În satul de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine însumi; când dihotomia sau opoziția polară dintre egoism și altruism este rezolvată și depășită" (apud Zamfir, E., 1982, p. 71). Plecând de la această posibilitate de funcționare a relațiilor interpersonale, A. Maslow introduce conceptul de societate eupsihică, menită să asigure posibilități maxime de dezvoltare umană. Urmărit de această idee, celebrul psiholog umanist propune (în lucrarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conștientizată și acceptată, "teama se transformă în libertate; când este respinsă, negată, condamnată, ea se transformă în vinovăție" (Osho, 2003, p. 98). Prin urmare, există frici sănătoase și frici disproporționate, deplasate. Există frici care trebuie trăite și frici care trebuie depășite. Dar toate trebuie respectate și înțelese (Filliozat, 2006a). În context, pentru controlul temerilor, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă: • să ne acceptăm teama; n-are rost să ne fie rușine de ea; cum am văzut, "frica în limite normale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
violență. Furia și violența sunt două contexte afective și comportamentale diferite. Raportată la violență, mânia desemnează agresivitatea biofilă (acel tip de agresivitate pus în slujba apărării și a conservării vieții); este "afirmarea sinelui în fața altuia, precizarea limitelor care nu trebuie depășite, refuzul a ceea ce nu provoacă suferință" (Filliozat, 2006a, p. 107). O persoană care nu știe și nu reușește să-și exprime furia este adesea o victimă neputincioasă. Mânia nu vorbește decât despre noi, despre trebuințele și frustrările noastre. În schimb
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și de furia care poate fi extrem de distructivă, ce ucide "chiar dragostea și siguranța pe care le dorește" (idem, p. 107). Specialiștii recomandă ca furia să fie întâmpinată cu receptivitate, respect, empatie. Ea nu va fi respinsă, ci "trăită, simțită, depășită" (Fillozat, 2006a, p. 108; p. 122). De obicei, ne este greu fie să ne controlăm, fie să ne exprimăm furia. În cazul anumitor oameni, furia riscă să se reverse la cea mai mică provocare. De aceea, cei care își pot
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane interferează cu sentimentele, interesele sau modul de comportare al altei/celeilalte persoane. Când oamenii se înțeleg reciproc, au încredere unii în alții, empatizează, au bune deprinderi de comunicare, o dezvoltată inteligență emoțională și socială, multe conflicte pot fi ușor depășite. Când însă vanitățile, trufia, mândria sunt prioritare prin urmare, mult prea mari -, atunci problemele și neînțelegerile cresc, conflictele se acutizează și ajung la punctul în care suntem nevoiți să cheltuim mult timp de gândire și mult efort pentru a le
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exogeni: radiații, traumatisme cu impact asupra fătului, substanțe chimice (medicamente, droguri), alcool (sindromul alcoolic fetal), traume psihice cronice. B. Factori perinatali (2-10%), pot fi exemplificați prin: > prematuritate; > hipoxie prinxirculară de cordon, greșeli de manevre obstetricale; nașteri distotice, sarcini cu termen depășit; > hemoragia cerebrală; > icterul nuclear (în primul rând de origine Rh); > infecții la naștere; C. Factori postnatali (3-12%): > infecții de S.N.C. (meningite, encefalite); > tumori cerebrale; > traumatisme cerebrale; > intoxicații diverse(Pb, nitriti etc.); > boli somatice în stare gravă: bronhopneumonii, sindrom de deshidratare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
potrivită. Uneori se face observația că la nivel internațional crizele sunt precum tramvaiele, în sensul că circulă regulat și frecvent. Chiar dacă evenimentele recente au stârnit interesul și au generat multe dezbateri, orice interval de timp privit în retrospectivă devine imediat depășit. Astfel, chiar dacă finalul primului deceniu după sfârșitul Războiului Rece este un moment de încheiere oarecum nesatisfăcător, el reprezintă, totuși, o perspectivă istorică la fel de potrivită precum oricare alta, din care să cercetăm trăsăturile ordinii post-Război Rece. În cel mai rău caz
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
clienții tradiționali din Africa s-au schimbat în funcție de modificările apărute în structura internațională. După masacrul din Piața Tiananmen, China s-a implicat într-o ofensivă diplomatică majoră în Africa. Totuși, odată cu progresele modernizării economice a Chinei, aceste contacte au devenit depășite (Snow, 1994, p. 320). Așadar, tiparul general al relațiilor Chinei cu Rusia, India și Pakistan, precum și cu state africane poate fi înțeles în termenii predicțiilor neorealiste. China are relații avantajoase cu aceste state când este marginalizată, dar pe măsură ce marginalizarea se
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cauzali: Am putea spune că pe meleagurile acestea [Țările de Jos], apa face iarba, care face vitele, care fac brânza, untul și carnea, care, toate laolaltă și împreună cu berea, fac populația". Ibidem, p. 107. Pentru a înțelege registrul epistemologic (destul de depășit) al acestui autor clasic, cel mai bun mijloc este, fără îndoială, să-l urmărim în câteva dezvoltări: "Trebuie să ne reprezentăm cu exactitate starea generală de spirit și moravurile epocii căreia i-au aparținut artiștii. Aici se află adevărata explicație
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trebuie să pregătească anumite resurse, să salveze câțiva nefericiți, să gospodărească anumite tranziții, Dumnezeule, vom fi de acord; acest lucru s-a făcut, am dori să se facă mai bine. Există totuși un punct, pe această cale, care nu trebuie depășit; este vorba de punctul în care prevederea guvernamentală vine să nimicească prevederea individuală, substituindu-se acesteia. Este absolut evident că, în acest caz, caritatea organizată ar face mai mult rău permanent decât bine temporar. Dar aici nu este vorba de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vezi ce a făcut el din natura sa, cum a prelucrat-o el în chip liber și conștient. Dacă orice definiție este ansamblul limitelor (finis - "limită") ce conferă o identitate, definiția omului nu poate fi obținută decât prin ansamblul limitelor depășite și atinse de-a lungul unei vieți. Întrucât însă nici o limită atinsă și nici una depășită nu epuizează sensurile împlinirii, esența omului rămâne in-definitul. * Identitatea mobilă pe care o primește viața umană prin ansamblul limitelor depășite și atinse se numește destin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
liber și conștient. Dacă orice definiție este ansamblul limitelor (finis - "limită") ce conferă o identitate, definiția omului nu poate fi obținută decât prin ansamblul limitelor depășite și atinse de-a lungul unei vieți. Întrucât însă nici o limită atinsă și nici una depășită nu epuizează sensurile împlinirii, esența omului rămâne in-definitul. * Identitatea mobilă pe care o primește viața umană prin ansamblul limitelor depășite și atinse se numește destin. Destinul reprezintă împlinirea vieții în condițiile finitudinii, maxima coerență pe care o poate atinge in-definitul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obținută decât prin ansamblul limitelor depășite și atinse de-a lungul unei vieți. Întrucât însă nici o limită atinsă și nici una depășită nu epuizează sensurile împlinirii, esența omului rămâne in-definitul. * Identitatea mobilă pe care o primește viața umană prin ansamblul limitelor depășite și atinse se numește destin. Destinul reprezintă împlinirea vieții în condițiile finitudinii, maxima coerență pe care o poate atinge in-definitul ca definiție a omului. În sensul relativ, al finitudinii vieții, destinul este împlinirea ei. Destinul este "normalitatea" unei biografii din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aduse. Folosită excesiv, noțiunea de incivilitate este periculoasă și cred că unele critici erau îndreptățite. Refuz totuși să resping calitatea de descriere a mecanismelor experienței victimare pe care ea o propune. În realitate, cuvântul "incivilitate" în sine mi se pare depășit și, din fericire, pare să se demodeze, într-atât a fost folosit fără rost. Teoria incivilității nu este o teorie filosofică. Ea nu este un termen de descriere morală a unei stări a lumii sociale sau a agresorilor. Este o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fenomenelor ca fapte). Adevărul unui fenomen social rezultă și din sensul pe care-l dau subiecții în calitate de subiecți sociali evenimentelor și actelor (Pourtois et al., 1992). Ca mulți alții, cred că vechea dispută între cantitativ și calitativ e pe deplin depășită (Bourdieu, 1992; Passeron, 1991; vezi sinteza lui Groulx, 1997). Cea mai cumplită violență săvârșită de savanți și de alții față de victimă nu este oare de a o nega ca victimă, expediind-o într-un "subiectivism" infamant? Acest fapt nu prejudiciază
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a ei, chiar și mai ales când acesta n-o dorește. 7. Lipsa de formare este și un efect al politicilor publice, care adesea au fost mai mult reactive decât proactive și tentate, iar acum sunt convinse, pornind de la modelul depășit al "invaziei" violenței într-o școală asediată. Ce rost are o mai bună formare a cadrelor didactice pentru gestionarea clasei și a muncii în echipă, dacă întreaga problemă vine din exterior, dinspre condițiile sociale sau "bandiții" din cartier? Un "parteneriat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
centrale ale realismului, cum ar fi puterea, care ocupă un loc central și în alte abordări, de pildă în teoriile dependenței. De asemenea, nici înclinația normativă către scepticism nu îl deosebește: din acest punct de vedere, el s-a văzut depășit, nu cu mult timp în urmă, de către poststructuralism. Ne apropiem cel mai mult de o presupoziție care să ducă la o demarcare a realismului, dacă luăm în considerare ideea de anarhie. Anarhia se referă la ideea fundamentală că nu există
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și a analizelor empirice ale lui Gilpin, vezi Guzzini 1997a). Rezultatul este o "luptă pentru eficiență" la nivel global sau cel puțin la nivel național și transnațional, care face ca mai ales înțelegerea îngustă, predominant diplomatic-strategică a securității să pară depășită (Gilpin 1987: xii). Din motive istorice, Gilpin vede puterea și securitatea ca fiind legate în mod fundamental de dinamica economică. Pentru a integra acest aspect în abordarea sa, el caută să influențeze atît analiza, cît și granițele disciplinei relațiilor internaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai era căderea Zidului Berlinului, ci războiul pentru Kuwait. Dezbaterile recente cu privire la noul tip de relații internaționale de după războiul rece oferă o bună ilustrare a felului în care asumpțiile realiste sînt încă prezente, chiar și atunci cînd autorii le declară depășite. Două interpretări recente ale problemelor mondiale actuale, neomedievalismul și ciocnirea civilizațiilor, pot sta ca exemple pentru acest lucru. Neomedievalismul uzează de asumpțiile realiste pentru a înțelege noul, folosindu-se de analogii cu perioada de dinaintea sistemului de state modern; ciocnirea civilizațiilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Din nefericire, procesul de tranziție da la o societate la alta nu se derulează lin și uniform, ci contradictoriu și conflictual, întrucât se mențin o serie de structuri, instituții și mentalități birocratice, precum și unele norme și reguli sociale și juridice depășite și perimate, ceea ce concretizează starea de anomie, de lipsă de eficiență și funcționalitate a unor prescripții normative și care perturbă desfășurarea normală a relațiilor dintre indivizi, grupuri și instituții. (Dan Banciu, Sorin M. Rădulescu, 1994 p. 13) Sub denumirea de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asentimentul soțului. În altele nu există nici o prevedere care să urmărească soțul care violează soția. Prezumția este că soțul are dreptul legal al accesului sexual la soția lui. Cercetările au descoperit că familia este una din cele mai violente instituții, depășită numai de poliție și armată, aceasta din urmă numai în caz de război. Violența în familie. Deși violența în familie nu a fost recunoscută ca o problemă socială în literatura academică până în anii '70, totuși violența între membrii familiei a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
păcăleala cu educația” (Pasti, 2003, p. 170). Fetele absolvă în principal licee teoretice, băieții școli profesionale, șansele de angajare fiind inegale, iar cele care nu au acces la învățământul universitar sunt împinse să devină casnice (Curdová, 2005, p. 169-172). Odată depășită discriminarea la angajare, femeile se confruntă cu o lipsă de timp, energie, experiență și putere financiară care le împiedică avansarea în carieră atât din cauza timpului dedicat muncilor casnice, cât și tipului de munci casnice prestate (pentru mai multe informații, Hersch
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cel mai bun jurnalist”, printre cei zece nominalizați s-a numărat o singură femeie ă jurnalista Gabriela Vrânceanu Firea, prezentatoare de televiziune la Antena 1 și gazdă a unui talk-show la Antena 3 ă, clasată pe locul al șaptelea și depășită (în ordinea crescătoare a topului) de Emil Hurezeanu, Mircea Dinescu, Robert Turcescu, Marius Tucă, Ion Cristoiu și Cristian Tudor Popescu. Pe ultimele locuri ale topului s-au clasat (în ordine descrescătoare) Radu Moraru, Cornel Nistorescu și Sorin Roșca Stănescu. La
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]