1,243 matches
-
nou la Ipotești, reluându-și plimbările la stână, cutreieratul luncii, joaca de unul singur sau cu Ilie, mai apropiat ca vârstă. E vremea discuțiilor între frații mai mari, a istoriilor deslușite în vechile cronici. Seara, când se adunau acasă, poveștile depănate de Raluca înfierbântau imaginația copiilor. Câteodată, uitând de griji, tatăl, cu un talent actoricesc înnăscut, imita persoane cunoscute și hazul era în toi. A doua zi, cu noaptea în cap, o pornea din nou spre treburile moșiei, fiindcă altminteri Eminovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și, poate, și tu, Ienceanule mă crezi în culmea fericirii că am casă în Iași și soacră la pensie, care ne-așteaptă zilnic cu mâncarea gata, pe masă... însă... -3 ... Dar, mai cu una, mai cu alta, profesorul și-a depănat oful, timpul și-a urmat galopul tainic și după încă alți doi colegi, care-au scăpat cu câte-un 5 și 6, mi-a venit și mie rândul să răspund la primul bilet. Mi-am schițat un plănuleț, mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aminteam retras și taciturn, mai degrabă ostil decât timid și oricum diferit de cei care se perindau pe-acolo. Tot ce știam despre el aflasem de altfel de la alții, din tonul cărora ai fi Înțeles că-i fac un serviciu depănându-i povestea cui se nimerește, risipind astfel suspiciunile pe care le-ar fi trezit felul lui de a fi. Oricine În hala aia ajunsese să știe că el Învață pe brânci pentru te miri ce examen, d-aia e așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Degetele se forțează și coboară prin smocul de păr moale, silind-o să se ridice puțin și să desfacă pulpele. Toată mâna mea se Întoarce pe sub ea și se frânge din Încheietură ca să urce pe despicătura feselor, În timp ce părințelul Își deapănă povestea cu glas ușor schimbat. Privirea Îi fuge Între noi și fereastra unde se stinge zvonul scandalului. Suspină: — Ea era frumoasă și bogată, dar dragostea o orbise. Nu vedea cu cine are de-a face, cine eram eu de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ne trebuie ca să ajungem departe. În dreptul Operei, coborâsem În niște closete și spălătoare subterane sclipind de curățenie, tapetate și ele cu faianță ce scânteia de-ți lua ochii În lumina neoanelor. Când am ieșit am văzut dimineața luminoasă de septembrie depănându-se la pas o dată cu noi dinspre clădirea Operei spre Catedrală, și pentru o clipă am crezut c-am ajuns la destinație. Eram numai eu cu Andrei. Unde dracu’ o fi rămas ploșnița aia de văr-miu? Ne-am Îndepărtat puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Îndoctrineze atâtea nopți la rând cum să-l facă pe dobitocu’ ăsta la buzunare și să fugă Împreună În locuri de verdeață și răcoare. Nu ne certam, ci doar că bodogăneam fiecare-n legea lui și-n limba lui. Ne depănam din mers romanele vieților noastre pline de isprăvi de râs și de plâns, adunându-ne Într-o istorie atotcuprinzătoare și pe veci ferecată, păi până când ne-om mai Învârti aiurea În țarcul ăsta? — În câte zile suntem azi? m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prezentul în legea lui și m-am întors cu fața spre trecut, spre aduceri aminte, de oameni și întâmplări petrecute altădată, demult... dincolo de ușa închisă din fața mea. Și, timpul din mine a început să curgă înapoi... Mintea începu să-mi depene, cu iuțeala gândului, firul amintirilor, limpezi, înșirate ca mărgelele pe ață. ... În liniștea, din clasă, că-ți puteai număra bătăile inimii se auzi vocea groasă și profundă... a profesorului. Ei domnilor elevi, azi ați scăpat de ascultare. Data viitoare... „pocitania
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uitându-se după noi.. cu lacrimi în ochi, dar fără să plângă.. parcă nu îndrăzneau să plângă. Mama pășea dreaptă, cu opinci în picioare, cu grimeaua strânsă pe frunte și înnodată sub bărbie, fără să scoată o vorbă, iar eu depănam mărunțel pe lângă dânsa. Când m-am uitat în sus, la dânsa, mi s-o părut că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi..!”. Și, profesorul nostru, de greacă-veche, tăcu o vreme, poate.. ca să-și înghită lacrimile, apoi, după
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
felinar Smucit de vânt, răsare, ades, un peticar Mișcând din cap, cu mersul șovăitor și-ncet, Izbindu-se de ziduri mereu, ca un poet, Și fără să-i mai pese de vreun vardist, în gând Își varsă focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Așa am aflat că la ei, acolo, se muncește cu seriozitate și se chivernisesc banii pentru acțiunile plănuite În industrie, finanțe, agricultură, sistemul fermelor aducând o anumită rentabilitate. În nopțile târzii, argintate de lumina selenară și poleiala licuricilor cerului, fiecare depănam amintiri despre „locurile” dragi ale copilăriei, când totul părea un basm continuu cu zâne, zmei și Feți-Frumoși, apoi făceam haz de unele fotografii mai vechi cu zâmbete convenționale care acum ni se păreau caraghioase. Cu Înfrigurarea pelerinului În deșert, Însetat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care au participat la operațiunile sângeroase din Vietnam. Pe Esplanadă Întâlnim mulți pescari cu undițele Întinse În așteptarea unui exemplar mai deosebit. Și dacă astăzi vor avea ghinion, urmează șansa din următoarea zi. Poveștile pescărești, ca și cele vânătorești, se deapănă mărunt, seara la un pahar de vin, iar după două trei, totul devine posibil, și bietul peștișor se transformă În ditamai rechin... Copii aleargă pe plajă, intră În apă plini de veselie sau bat mingea. Soarele strălucește cu dăruire, dar
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau din alte materiale fibrocelulo- zice, deșeuri de hârtie sau de carton - Capitolul 48: Hârtie și carton: articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton - Subcapitolul 5001.00.00: Gogoși de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire - Subcapitolul 5201.00: Bumbac, necardat, nepieptănat - Subcapitolul 52.02: Deșeuri de bumbac (inclusiv deșeuri de fire de bumbac și deșeuri desfibrate) - Subcapitolul 5203.00.00: Bumbac, cardat sau pieptănat - Capitolul 53: Alte fibre textile vegetale; fire de hârtie și
HOTĂRÂRE nr. 165 din 15 aprilie 1994 privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110672_a_112001]
-
în jurul Dv., a ajuns până la București. Rămâne ca generația actuală să și facă un titlu de cinste, din a vorbi mereu despre activitatea Dv. Cu liniștea în care viețuiți, aveți prilejul să stați de vorbă mereu cu Dv. înșivă, să depănați șirul amintirilor (și slavă Domnului, sunt multe!), deși ar fi fost mai plăcut să le asculte și mult regretata și prețuita Dv. soție. Dar, destinul e mai presus de oameni! Am fost săptămâna trecută la Dl. Prof. Ciurea și mi-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și a fost executat, l-a impresionat mult și a suferit pe această chestie. Îi plăcea muzica și cânta din chitară. Împreună cu Ionescu el cânta din chitară, îl acompania pe Protopopescu, care cânta cu vocea și petreceam serile până târziu depănând șirul amintirilor. Povestea cu mult drag de prietenia legată în Italia cu cântărețul Dumitru Onofrei și Ștefănescu, de la Opera Română. Știa că este condamnat (referire la tuberculoza de care suferea Băeșu, n. E.D.), dar o chemare lăuntrică îl îndemna să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dimitriu, Mulțumim cu puțină întârziere dar cu multă recunoștință pentru „Albumul viselor frumoase” care ne-a umplut din nou sufletul de nostalgia locurilor și oamenilor care, o parte, nu mai sunt, dar care nu se pot uita. Împreună cu Dorel 521 depănăm regulat amintiri fălticenene și vorbim des despre Dvs. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, poate ne vom învrednici și noi să refacem într o bună zi un pelerinaj pe tărâmurile moșilor și strămoșilor. În orice caz, ținem să vă felicităm pentru opera Dvs.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
valabil și pentru neonaziști, ca și pentru simpatizanții Al-Qaeda. Oriunde ființele umane au libertatea de a crea comunități, ele pot crea comunități progresiste sau comunități criminale... Dar este o realitate faptul că Internetul a mărit capacitatea indivizilor de a-și depăna propriile povești și de a se Înscrie În conștiința lumii atât ca indivizi, cât și ca elemente componente ale comunității. Are rost să ne Împotrivim? Desigur că nu“. La data tipăririi acestei cărți, motorul de căutare Google era disponibil În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
insist să Încercăm, dar abordez această problemă foarte conștient de posibilele limitări ale capacității și cunoștințelor unui străin. În general, imaginația este produsul a două forțe formatoare. Una se compune din poveștile cu care sunt alimentați oamenii - istoriile și miturile depănate de ei Înșiși și de conducătorii religioși și laici - și modul În care aceste povești le hrănesc imaginația Într-un fel sau altul. Cealaltă este contextul În care cresc oamenii, care are un impact major asupra modului În care văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
verișoară a mamei, tanti Leonorica - era în drum - a lăsat-o pe fetiță acolo ca să meargă amândouă la părinți. Iar el s-a întors după mine. La țară, Duminica după amiază lumea iese la portiță, mai ales femeile, și-și deapănă amintirile sau spun fel de fel de vorbe de clacă. Când finu’ Vasile s-a întors, mi-a zis: Nașule, țin-te bine, o să trecem prin sat ca fulgerul, că toată lumea e pe drum. Revederea cu părinții Mi-am înfipt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și când a terminat l-a chemat pe tata să-i dea ligheanul afară. Tata n-a observat că era îmbrăcată toată în negru. De altfel, mai toate veșmintele mamei erau cernite. Seara, mama nu a mâncat nimic; și-au depănat amintirile până târziu. A două zi dimineața mama l-a rugat stăruitor pe tata să stea pe lângă casă. Tata tocmai ieșea afară să dea mâncare la păsări. Mama s-a ridicat din pat și probabil a vrut să-l cheme
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am gândit să scriu un jurnal, nu pentru a consemna întâmplări, dat fiind că nici un fel de întâmplare nu va mai avea loc de aici înainte, ci pentru a-mi înregistra gândurile amestecate și observațiile zilnice: „filozofia mea“, „panseurile“ mele, depănate pe un fundal de simple descrieri ale schimbărilor vremii și ale altor fenomene naturale. Acum, ideea mi se pare din nou bună. Marea! Aș putea umple un tom numai cu imaginile mele despre mare. Da, neîndoielnic, mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zice că amân în mod constant momentul din care ar trebui să încep să scriu organizat despre mine („M-am născut la începutul acestui secol în orașul...“, sau așa ceva). Va fi destul timp și vor exista destule rațiuni să-mi depăn povestea vieții, după ce mă voi fi izolat în norul propriilor mele reflecții. Mă simt încă intimidat de emoții, intimidat de forța teribilă a unor anumite amintiri. Numai povestea anilor mei de prietenie cu Clement ar putea umple un volum întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întâmplări nu mă va răvăși până la limita suportabilului? Sau nu va fi pur și simplu un sacrilegiu? Și dacă nu voi găsi tonul potrivit, și voi transforma miraculosul într-un element grotesc? Poate c-ar fi mai bine să-mi depăn istoria vieții fără să o menționez pe Hartley, chiar dacă această omisiune va duce spre o mare minciună. E posibil oare, într-un asemenea autoportret, să omiți ceva care ți-a afectat întreaga ființă și care ți-a stăpânit gândurile zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lui Gilbert la „Leul Negru“. Peregrine a ieșit ca să-și mai înece migrena în whisky, după care s-a retras din nou. James hoinărea în căutare de pietre pentru a-și termina desenul mandala, sau ce-o mai fi fost. Depănându-mi în continuare gândurile legate de Hartley și, în consecință, simțindu-mi disperarea parcă mai potolită, am urcat o bucată de drum peste stânci, în direcția satului. Zăream, spre marginea mării, spuma valurilor din ce în ce mai neîmblânzite, pulverizată în sus, ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de a se lăsa ațâțată de interes și curiozitate, care, uneori, este definit, în mod convingător, drept rațiune. Eram îndeajuns de lucid pentru a ști că sunt prada unei obsesii acaparatoare, și că tot ce puteam face era doar să depăn, iar și iar și iar, aceleași gânduri chinuitoare, știam că nu puteam decât să străbat continuu aceleași făgașuri întortocheate ale intenției și ale fanteziei. Și totuși, nu eram îndeajuns de lucid ca să pot întrerupe mișcarea aceasta mecanică sau măcar să doresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
planul de a pleca în Australia. La urma urmei, nici mie nu-mi spusese nimic. Această omisiune îmi apărea acum de bun augur. Nu-mi pomenise nimic, pentru că luase hotărârea să nu plece. Titus o definise drept o „fantezistă“. Pe măsură ce depănam gândurile, proporția de falsitate din tot ce-mi istorisise ea părea să ia dimensiuni tot mai mari. Structura ei interioară plesnise, asemenea unor oase fracturate care n-aveau să se mai închege vreodată; strivită de Ben, de Titus, își rătăcise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]