1,930 matches
-
ești... Mai așteaptă și tu să mai crești! Să mai cresc? Doar în pământ, ca morcovii sau pe lățime, ca varza... Hai, stai jos! Mâna ei rece mi se plimba pe față, pe ochi și pe frunte ca într-un descântec. Nu spui și hocus pocus, ceva? Poate un hocus porcus îți spun, că în loc să-mi mulțumești, tu mă faci vrăjitoare. I-am oprit palma în dreptul buzelor și i-am sărutat podul palmei, cerându-i iertare. Nu vreau să te supăr
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cei fără zile, cei despre care se spune că sunt pe ducă, numai când îi vezi. M-a distrat de-a dreptul locul pe care îl ocupă în carte problema lui evil eye. A deochiului. De mică știu de la străbunica descântecul de deochi, cu tot ritualul său. Prietenele mele mă sunau să le descânt copiii chiar și prin telefon. Și mergea. O sălbatică est-europeană. Asta sunt. Dar din respect pentru etica utilitaristă, mă doare în cot de lipsa de raționalitate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de deochi, cu tot ritualul său. Prietenele mele mă sunau să le descânt copiii chiar și prin telefon. Și mergea. O sălbatică est-europeană. Asta sunt. Dar din respect pentru etica utilitaristă, mă doare în cot de lipsa de raționalitate a descântecului o dată ce copiii se linișteau și trăgeau un pui de somn. Hait! La radio se anunță marea grevă a gunoierilor în Chicago! Probabil că vor trăi câteva zile ca în București, mai specific, Berceni, Mandravela, deși le va lipsi farmecul local
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ea îl simțea încă în preajmă. Cine-i fata asta? am întrebat pe barcagiu. Ștefan Gâdea era un om strict. Deci îmi răspunse: —Care fată? Eu i-am făcut un semn cu ochii. Glasul abia se mai auzea, ca un descântec neostenit. A! Raruca? se făcu a înțelege omul meu. A fost ea fată, când va fi fost. Informațiile lui Gâdea se opriră aici. Scuipă în palme, într-o ultimă silință. La cotitură se zărea coliba. Acolo era Fundul Lintiții. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și mai multă băutură. După tăriile care mi-au adus-o în poziția de drepți, am gonit până acasă și am abandonat Fiasco-ul în mijlocul străzii. Sunt deja un adevărat vrăjitor al halelii și băuturii, al licorilor fermecate și al descântecelor pentru sex. Selina intră în dormitor cu bărbia înfiptă în piept. O întâmpin cu un râgâit măreț și fierbinte chiar când mai slobod băierile burții. Am luat teancul de scrisori de pe măsuța de serviciu și am început cu una de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și țipătul de maimuță, apoi focuri înfloresc pentru a alunga monștri. Fii atent străzile sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
semn profetic și mi-am pierdut virginitatea cu sora mea. Era destul ca să te facă să crezi că a împlini douăzeci și unu de ani însemna un lucru deosebit. PATRU Șamanul a intrat în cortul lui Vultur-în-Zbor agitându-și toiagul ju-ju pentru descântece, întocmai ca un dascăl trist și sadic, plin de profunde regrete pentru suferința pe care-i plăcea s-o provoace. Șamanul spunea că-i plăcea să le aducă durere celorlalți doar atunci când datoria îl obliga s-o facă, pentru că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Cruci și la rugăciunile repetate obsesiv pentru a domoli zbuciumul sufletului și pentru a apela la mila lui Dumnezeu. Toate aceste gesturi nu au nimic mecanic sau ostentativ. Superstiția începe atunci când se recurg la practici ce țin de dimensiunile magicului: descântece, farmece, incantații pentru a se feri de duhule rele și de alte primejdii. Deochiul și blestemul, două practici care se bazează pe puterea cuvântului de a face rău, puteau fi combătute doar cu ajutorul aghiazmei, apă sfințită care poate alunga inclusiv
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
ciungul Îi desfășură În fața ochilor un sul, plin de tot felul de hieroglife. „Foarte interesant”, conchise Noimann, care Încerca să-și mascheze tulburarea.... „Uitați-vă ce o să facem acum”, spuse interlocutorul. „Dumneavoastră o să vă opintiți, iar eu am să invoc descântecul faraonic...” Noimann se opinti, icnind. Ceva din lăuntrul lui luneca afară. „Așa”, spuse interlocutorul său, apoi citi cu o voce neașteptat de groasă câteva versete: „O, Stăpân al zeilor ce peste cele două orizonturi domnesc, O, ocean ceresc al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dinți, Încercând să atenueze strigătele ce-i răbufneau din gâtlej. „Încă un pic”, Îl Încurajă celălalt. „Partea proastă”, adăugă el după un moment de tăcere, „este că răul e Împărțit În două. Jumătate se află aici, jumătate În altă parte. Descântecul acesta a avut tocmai scopul de a rupe apele ce-l Înconjurau...” Medicul simți cum din piciorul său drept se scurge un lichid urât mirositor. „Oricum, nu vă fie teamă, vom reuși să ducem treaba noastră la bun sfârșit, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și Copacului Gros. Era un obicei acolo! Sfătuitorul tribului era Copacul Gros cu ramuri dese și stufoase. Știa soarta tuturora. Zicea: - Partea cea ascunsă omului, noi, plantele, o simțim și o vedem cu privirea lăuntrică. Copacul avea știința vindecărilor prin descântece, culori, știa rostul fiecărui om și de ce, știa totul. Astfel, băiatul află cine îi era nevasta. Se duse cu tatăl la părinții ei. Aceștia îl acceptară. De atunci, tânărul a știut care-i este soarta și privea de departe casa
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
seara, de seara până dimineața! Așa cum întorc aceste tămăduieli tot așa să se întoarcă de la el duhul bolii care l-a prins! Să rămână Curat, Luminat Și de la Soare Înviat. Vraciul prindea, în lumina vorbelor, amestecul, repetând și iar repetând descântecul. Strecură conținutul și i-l dădu lui Naim. După primele înghițituri, copilul se înzdrăveni. Se făcu sănătos, crescu, se împlini în bucuria tam-tam-urilor și viața îi deveni sărbătoare. Copacul cel Gros se bucura. Bolile în ținutul acela erau foarte rare
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
care posedă arma este mai amenințată să dispară. Să nu plângi, G.P., să nu te plângi și să nu ceri ajutor nimănui!“ Noapte bună, apă bună, Io-s Întâiè după lună! Noapte bună, apă mare, Io-s Întâiè după soare! (Descântec de dragoste din Maramureș) — Și totuși, ar fi trebui să știu cu câteva minute mai Înainte că ești frate cu Zare Popescu. — Dar, cine știe dacă suntem frați sau nu? — Pleacă, G.P., pleacă, te rog! - mai spuse ea și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
curcubeu peste fruntea boltită Alungând lacrima din vorba șoptită, Și umple-mă soare cu dor și speranță, Iubirea celestă spre tine mă-nalță... Dragobete Fecior ce umblă agale zâmbind Și-n urma lui și umbra tresare, O vrajă de dor, descântec șoptind Umple pământul din zare în zare... Iubirea doinind, patimi se-adună în palme rotunjimi se desfată, Cântec de dor sub clarul de lună Parfumu i suav sufletu-mbată... Visele scurmă jaru-n tăcere Sfărâmând lanțuri dorinți năvălesc, Buze flămânde cer
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de 07.03.1942. în prezent, domiciliază în municipiul Alba Iulia Volume publicate Se roagă pădurea-versurivolum de debut 2010 Sub zodia peștilor-versuri -2010 Așternut pe frunza toamnei-versuri -2010 Legenda Panghiei fata care s-a îndrăgostit de soare-2011Editura Gens LatinaAlba Iulia Descântec de rouă-versuri-Editura Armonii Culturale -2011 Inclus în: Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume 2010ediție bilingvă românăengleză Antologia Culorilor-Expresia IdeiiPoezii pentru copii Premii literare: Premiul I - La concursul național -Pe Aripi de Dor Domnesc secțiunea poezie-2010 Premiul IV la concursul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Privind la lumea tristă și stingheră, Vestește primăvara, calde ploi, Păcat că puritatea-i efemeră. în lumea lui, plăcerile din vis Pe portativ se-adună într-un cântec, în care albul pur e gând promis, Iar notele sunt parcă un descântec. Un anotimp, sub pași, s-a mai pierdut, în ochii săi e toată panorama, Durerile din iarnă au trecut, Doar vântul bate fluturând năframa. Un ghiocel răsare din noroi, Când noi dansăm tăcuți un vals, spre seară, O noapte-ntreagă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
zâmbet de floare ce-alină tristețea, Ești pasul legănat ce-adie speranța; Ești strop de culoare ce mbracă noblețea, Ești suflet minunat ce mângâie viața. Ești dulcea vioară cu vocea-ți duioasă, Ești farmec în noapte atingând finețea; Ești vrajă, descântec, blândeții mireasă, Ești suflet și pace cântând tinerețea. Ești mână trudită, o viață-n durere, Ești zborul miresmat, susur de izvoare; Ești simplă femeie, esti caldă-adiere, Ești suflet tresăltat pe clipe hoinare. Ești pură lumină, ne-ndrepți mereu pasul, Ești
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
10. " În ziua aceea, zice Domnul, îți voi nimici cu desăvîrșire caii din mijlocul tău, și-ți voi sfărîma carăle; 11. voi nimici cu desăvîrșire cetățile din țara ta, și-ți voi surpa toate cetățuile. 12. Voi nimici cu desăvîrșire descîntecele din mijlocul tău, și nu vei mai avea vrăjitori; 13. voi nimici cu desăvîrșire idolii tăi și stîlpii tăi idolești din mijlocul tău și nu te vei mai închina la lucrarea mîinilor tale; 14. voi nimici cu desăvîrșire din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
VOLATUS 1 Cuvântu-mi se destramå rostind în adieri descântece de vamå privirii spre luminå Acvile adormite în aripi și tåceri se-avântå påråsite într-o plutire linå Cu sufletu-mi alåturi în astå zi seninå nåscutå dinspre ieri tu så-nflorești din roua cåzutå peste meri
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1605]
-
pe câinele mare, bunul meu tovarăș de joacă, spunându-i repetat de trei ori: „Scaiule, scaiule! Dacă nu-mi vindeci pe Leul (așa îl chema pe câine), după trei zile te tai cu cuțitul acesta! Ai auzit?” și reluam același descântec la același scai, amenințându-l în fiecare zi, înainte de a răsări soarele... și minunea, adică amenințarea, își producea efectul și scaiul respectiv scăpa netăiat. Mai târziu, când am sădit doi peri (existenți și astăzi) în timp ce unul, ceva mai mic în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
autobuz, o stăpâneau cuvinte-refren, cadențând anapoda, un fel de transă idioată. Din punctul de vedere al morții... punctul punctul punctul... punctul de maximă vedere, noaptea perfect limpede, morții absenți, ca și viii... punctul fix, final, iluminare și orbire. Ca un descântec. Un fel de impuls senil, un biet punct abia vizibil, revenind, revenind. Iluminare, orbire, da, da, un ac fosforescent al neantului, noaptea perfect limpede, morții absenți, ca și viii, da, da. Zgomote. Gureșe groase gingașe. Auzea, undeva, departe, spectacolul lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
încăperii. Nici o pâlpâire nu se mai auzea, nici o mișcare, doar respirația prizonierului. Degetele catifelate, mătăsoase, ritual lin lin. „Tudor, Tudor“, repetă, necunoscuta, alintarea. „Tudore“, așa însuflețea vrejul. Șarpele torid, tot mai erect în palma ei fluidă, magnetică. Înviat, puternic, sub descântecul vestalei. „Tudor, Tudor“, ritma, în transă. În genunchi acum, ca pentru rugă. „Tudor, Tudor“, buzele lipite de capul de obsidian. Un totem în expansiune, cu numele absentului pe care urma să-l înlocuiască. Strainul urma sa-l inlocuiasca. Un înlocuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Pe la 5, gazda îi aduse un ceai și câteva felii de pâine unse cu un soi de magiun suspect. Ușa rămăsese întredeschisă. Auzi, cândva, bizare bolboroseli. Tresări, atent. Șoaptele se repetau, greu de deslușit. Un fel de surdină, ca un descântec. Ieși, se strecură, tiptil, în vestibul, avansă, se ghemui. Ușa spre sufragerie era întredeschisă, vorbele se repetau, începea, treptat, să înțeleagă. Liberi? Mai liberi? Suntem mai liberi? Mai liberi decât bănuim? Mai liberi decât credem, mutulache? Mai liberi decât credem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
gura, după care o Închide la loc. Apoi se Întoarce pe călcâie, deschide ușa și iese. O clipă, În micul birou e o tăcere mormântală. — Așa ! spune Jemima, plesnindu-și palmele, triumfătoare. Să se Învețe minte ! Și, brusc, parcă un descântec nefast s-a rupt. Brusc, mă pot mișca din nou. Pot să respir. — Ești... Tremur atât de tare, că abia mai pot vorbi. Ești o idioată... o tembelă... o cretină fără pic de creier În capul ăla de găină ! Ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
vedeam un copac mare, înflorit în zorii unei zile de primăvară în zarea dintre cer și pământ. Acum îl simt ca pe o inefabilă chemare dintr-un nebănuit tărâm al poeziei. Și poate că, în realitate, nu e decât un descântec cu puteri vindecătoare pe care fata l-a scornit în noaptea aceea ca să-mi aline suferința, căci pe ea n-am mai văzut-o niciodată, iar eu m-am făcut sănătos încă de a doua zi și pentru totdeauna.” Femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]