6,256 matches
-
poate fi prilejuită de o descriere sau de comentariile prelungite ale unui narator. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese peste tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul reprezentat (de Muntele vrăjit). Pe de altă parte, "După pește a urmat o foarte gustoasă mîncare de carne, cu maioneză, apoi o salată de legume, apoi pui fript, o plăcintă... și, în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Muntele vrăjit). Pe de altă parte, "După pește a urmat o foarte gustoasă mîncare de carne, cu maioneză, apoi o salată de legume, apoi pui fript, o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o pauză descriptivă (în aceeași narațiune). ¶Genette 1980. pămînt [earth]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale sau FUNCȚII, izolate de Souriau (cînd vorbea despre posibilitățile dramei). Pămîntul (analog DESTINATARULUI greimasian) beneficiază de rezultatele LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. percepție reprezentată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Horst S., Ingrid Daemmrich. 1986. Themes and Motifs in Western Literature: A Handbook. Tubingen: Francke. Dällenbach, Lucien. 1977. Le Récit spéculaire. Paris: Seuil. Danto, Arthur C. 1965. Analytical Philosophy of History. Cambridge: Harvard University Press. Debray-Genette, Raymonde. 1980. La Pierre descriptive. "Poétique" 43:293-304. . 1982. Traversées de l'espace descriptif. "Poétique" 51:359-68. van Dijk, Teun A. 1972. Some Aspects of Text Grammars: A Study in Theoretical Linguistics and Poetics. The Hague: Mouton. . 1974-75. Action, Action Description, and Narrative. "Poetics" 5
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Trad. Kathleen McLaughlin, David Pellauer. Chicago: University of Chicago Press. . 1985. Time and Narrative. Vol. 2. Trad. Kathleen McLaughlin, David Pellauer. Chicago: University of Chicago Press. Riffaterre, Michael. 1972. Système d'un genre descriptif. "Poétique" 9:15-30. . 1972-73. Interpretation and Descriptive Poetry. "New Literary History" 4:229-56. . 1978. Semiotics of Poetry. Bloomington: Indiana University Press. . 1980. La Trace de l'intertexte. "La Pensée" 215:4-18. . 1983. Text Production. Trad. Terese Lyons. New York: Columbia University Press. Rimmon, Shlomith. 1976. A Comprehensive Theory
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
2004, realizând o analiză sistematică și comparativă a negocierii europene.18 Ole Elgström și Christer Jönsson au abordat conceptul și practicile negocierii europene din perspectiva procesuală, a rețelelor și instituțiilor (2005).19 În ultimii ani, s-a insistat asupra analizei descriptive și procesuale a negocierilor europene, precum conferințele interguvernamentale și tratatele 20 sau aspectele de putere și leadership în negocierile europene 21. În fine, centrele de pregătire și antrenare a negociatorilor europeni s-au înmulțit (Bruxelles, Viena, Maastricht etc.), iar EIPA
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
poate fi construit pe: * citat; * metaforă sau comparație; * slogan, formulă fixă, proverb; * calambur (joc de cuvinte); * sfaturi; * balansul teză - antiteză (dezvoltă două argumente contradictorii). Poate avea formă interogativă (lansează tema în forma unei probleme care va fi rezolvată în text), descriptivă, explozivă, ex abrupto. Paragraful final exprimă o concluzie adecvată temei și echilibrează textul. Poate avea forma sintetică (rememorarea succintă a ideilor din articol), circulară (reia ideea din paragraful inițial), de interpelare (se adresează direct unui interlocutor imaginar), final deschis, final
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
au niciun înțeles cognitiv. Pentru emotiviști judecățile morale manifestă atitudini, exprimă o stare afectivă a vorbitorului în legătură cu obiectul avut în vedere și răspândesc această stare publicului, influențându-i astfel conduita 15. Conform lui Stevenson, termenii valorici au atât o componentă descriptivă, cât și una emoțională, iar specificul judecăților morale constă în faptul că ele induc atitudini tocmai datorită înțelesului lor emoțional 16. Emotivismul, apărut ca o reacție la criticile aduse meta-eticilor naturaliste și inuiționiste, a demonstrat că judecățile morale nu sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și una emoțională, iar specificul judecăților morale constă în faptul că ele induc atitudini tocmai datorită înțelesului lor emoțional 16. Emotivismul, apărut ca o reacție la criticile aduse meta-eticilor naturaliste și inuiționiste, a demonstrat că judecățile morale nu sunt pur descriptive, ci au și o componentă evaluativă. Neajunsul major al emotivismului a constat însă în iraționalismul său, el susținând teza că dimensiunea emoțională a limbajului nu se subordonează regulilor logicii. Ca o reacție la derapajele iraționaliste ale emotivismului s-a născut
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate fi redus doar la dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria actelor de vorbire a lui J. Austin, Hare arată că propozițiile morale performează actul ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le distinge de imperativele propriu-zise. Înțelesul descriptiv al unui cuvânt presupune reguli semantice de utilizare a sa, care, pentru a fi posibilă comunicarea coerentă, trebuie să fie constante și universale. Dominanța e proprietatea formală ce ierarhizează datoriile după
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le distinge de imperativele propriu-zise. Înțelesul descriptiv al unui cuvânt presupune reguli semantice de utilizare a sa, care, pentru a fi posibilă comunicarea coerentă, trebuie să fie constante și universale. Dominanța e proprietatea formală ce ierarhizează datoriile după tăria lor, datoriile morale situându-se în vârful piramidei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
supun legilor naturii lor, omul nu face la fel și cade în păcat?", o ilustrare a confuziei existente între legile naturii și legile care le cer oamenilor să se comporte într-un anumit fel. Primele legi sunt numite de Mill "descriptive", ele putând fi descoperite prin observare și raționare, celelalte, numite "prescripții" nu pot fi deduse, deoarece nu sunt declarații sau descripții ale faptelor, ci prescripții sau revendicări care dictează oamenilor un anumit comportament. Așadar, răspunsul dat de Mill la întrebarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cel puțin trei sensuri net distincte: legi ale statului, legi ale naturii, legi ale logicii (și matematicii). Deși este evident că legile naturii și ale statului sunt foarte diferite, identitatea de nume nu este o simplă coincidență. Legile naturii sunt descriptive. Ele descriu regularități pe care omul le descoperă și pot fi adevărate sau false. Legile statului sunt prescriptive. Ele reglementează conduita oamenilor și relațiile interumane. Nu au valoare de adevăr, scopul lor fiind influențarea comportamentului 5. Există și legi care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
descoperă și pot fi adevărate sau false. Legile statului sunt prescriptive. Ele reglementează conduita oamenilor și relațiile interumane. Nu au valoare de adevăr, scopul lor fiind influențarea comportamentului 5. Există și legi care nu pot fi caracterizate nici ca fiind descriptive, nici prescriptive. Acestea sunt legile logicii sau ale matematicii, numite și "legi ale gândirii", care nici nu descriu, nici nu prescriu, ci determină ceva. Von Wright distinge, fără a avea pretenția unei enumerări exhaustive, șase specii de norme, și anume
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu descriu cum este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar, între propozițiile descriptive și cele evaluative este sprijinită de o anumită imagine pe care o avem despre modul în care cuvintele sunt legate de lumea exterioară"28. El arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva exemple
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sprijinită de o anumită imagine pe care o avem despre modul în care cuvintele sunt legate de lumea exterioară"28. El arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva exemple de așa-numite propoziții descriptive, de genul: "mașina mea merge cu 100 km/h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite. Rolul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
actelor normative demonstrează că structura tehnico-legislativă a acestora în articole, paragrafe, aliniate, de regulă, nu coincide cu structura logică a normei juridice 59. 2.3.2. Relația dintre trebuie și este (II) Dreptul, ca știință normativă, în opoziție cu științele descriptive, se ocupă de ceea ce trebuie să fie, nu de ceea ce este, de comandamente, nu de fapte. Spre deosebire de științele descriptive, care constată și explică faptele, științele normative caută soluții, ceea ce trebuie să fie60. Dreptul este o știință bazată nu pe ideea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a normei juridice 59. 2.3.2. Relația dintre trebuie și este (II) Dreptul, ca știință normativă, în opoziție cu științele descriptive, se ocupă de ceea ce trebuie să fie, nu de ceea ce este, de comandamente, nu de fapte. Spre deosebire de științele descriptive, care constată și explică faptele, științele normative caută soluții, ceea ce trebuie să fie60. Dreptul este o știință bazată nu pe ideea de cauzalitate, ci pe cea de finalitate. Obligativitatea normelor juridice este considerată o trăsătură dominantă a dreptului. Unii autori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
121, 136, 159, 160, 161, 164, 172 contract social, 89, 144, 209 conviețuire, 44 culpabilitate, 171, 172, 177 curent narativist. See D datorie: absolută, 28; asociată ideii de drept, 12; morală, 29 datorii: conflictuale, 112; perfecte și imperfecte, 24, 88 descriptiv, 22; legi descriptive, 94 discernământ, 142, 174, 175, 176, 201, 207 doctrina pură a dreptului v. Kelsen, 53 doctrine deontologice, 7, 12 dreapta judecată sau rațiune v. dreptul natural, 38 drept perfect și drept imperfect v. Grotius, 62 drept: conexiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
160, 161, 164, 172 contract social, 89, 144, 209 conviețuire, 44 culpabilitate, 171, 172, 177 curent narativist. See D datorie: absolută, 28; asociată ideii de drept, 12; morală, 29 datorii: conflictuale, 112; perfecte și imperfecte, 24, 88 descriptiv, 22; legi descriptive, 94 discernământ, 142, 174, 175, 176, 201, 207 doctrina pură a dreptului v. Kelsen, 53 doctrine deontologice, 7, 12 dreapta judecată sau rațiune v. dreptul natural, 38 drept perfect și drept imperfect v. Grotius, 62 drept: conexiune necesară între drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la cele interne, de la general la specific, de la simplu la complex, de la global la diferențiat, de la egocentric la sociocentric", pentru ca abia după 10-11 ani să se ajungă la comparația socială, la organizare și la o anumită stabilitate a procesului/actului descriptiv 61. Universul ,,de ce-urilor" (care apar pe la 3 ani și sunt foarte frecvente până spre 7 ani62), caracterizând așa-numita ,,a doua vârstă a întrebărilor la copil", în condițiile în care prima vârstă vizează numele și locul, iar cea de-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Catalogul grupei cuprinde: date despre copil: nume, prenume; data nașterii; adresă; telefon; semestrul; tipul de evaluare (inițială, pe parcurs, finală); activitățile: cunoașterea mediului, activitate matematică, educarea limbajului, educație pentru societate, educație muzicală, educație plastică, activitate practică, educație fizică; concluzii evaluare descriptivă, cărora li se pot adăuga alte elemente considerate de către cadrul didactic relevante, utile în optimizarea valențelor individualizante ale demersului instructiv-educativ. (b) Caietul de evidență a prezenței și a activității educatoarei (planificarea calendaristică și planificarea tematică) se impune a fi completat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
proză sau în versuri; subiectul gradarea/succesiunea logică a episoadelor (momentele subiectului); corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]