14,288 matches
-
originală și deci feminină" 1919). Topârceanu caută un ton mai obiectiv, dar spune în fond același lucru: Faptul că autorul de care ne ocupăm e o femeie explică în mare parte însușirile operei sale" 1920). Lovinescu: "Din eternul feminin, scriitoarea desprinde momente ce tulbură și amețesc" 1919). Tudor Vianu trece de la diferența specifică la genul proxim încă din titlul articolului dedicat scriitoarei în Sburătorul, 1919: O ideologie feminină noua feminitate. Iorga face drumul invers, îi concede autoarei-femeie că se ridică "mult
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și zonelor adiacente, după ce cu zece ani mai devreme, același Gh. Niculescu publica articolului "Raionarea geomorfolică a Raionului Ploiești" În anul 1966, iese de sub tipar prima sinteză documentară referitoare la "Subcarpații romanești", realizată de profesorul Victor Tufescu, din care se desprind o serie de elemente inedite, de mare interes în sistematizarea datelor legate de structura fizică a teritoriului regiunii. CAPITOLUL II ELEMENTE DE IDENTIFICARE Orașul Breaza este localizat în partea de sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe o rețea de văi pe care curge apa, în special în urma ploilor. În rest ele sunt seci ăi servesc drept căi de curgere pentru pietrișurile care nu și-au găsit stabilitatea. Din Dealul Frumos care domină regiunea Frăsinetului, se desprind continuu blocuri de conglomerate; ele se opresc pentru scurt timp pe pante pentru a ajunge în final pe fundul văii. Analiza densității fragmentării a permis evidențiunea sectoarelor cu cele mai caracteristice valori. În zonele limitrofe orașului, densitatea fragmentării reliefului prezintă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
distanțe mai mari, sunt rezultatul necesarului de forță de muncă pentru unitățile industriale din diferite zone, al stresului exercitat de concentrările urbane, al condițiilor socio-economice pe care le impune un anumit moment etc. O primă concluzie ce s-ar putea desprinde din urmărirea fluxurilor migraționiste, ar fi aceea că, pentru majoritatea anilor vizați, orașul Breaza se confruntă cu un spor migratoriu negativ, cu valori mai mult sau mai puțin apropiate. Valorile negative ale sporului migratoriu imediat după revoluția din 1989 se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în cadrul fabricii Breaza rămânând un atelier de serie mică pentru elemente de injecție și supape de refulare. În același an, Mefin Sinaia a transferat la Breaza liniile de fabricație pentru variatoarele automate de avans. În mai 1990, unitatea s-a desprins de „Mefin” Sinaia, devenind o societate cu personalitate juridică sub denumirea de „Fabrica de Mecanică de Precizie” Breaza, iar în noiembrie s-a transformat în societate comercială pe acțiuni sub denumirea de „Hidrojet” Breaza. În prezent gama activității desfășurate de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de factură sătească (fosta Alexandru Bondoc) str. Republicii nr.72 -Locuință de factură romantică, str. Victoriei nr. 5 (fosta General Ceausu) -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii nr. 210 -Locuință orășenească de factură montană, str. Republicii, nr. 133 Se desprinde concluzia că Breaza are un potențial turistic valoros caracterizat printr-un cadru natural, cu marile forme de relief, munții în nord și dealurile în sud, climat propice desfășurării unei intense activități turistice, numeroase tradiții și obiceiuri locale, ceea ce face să
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
motelul “Belvedere”este situat în cartierul Nistorești, pe malul stâng al Prahovei în cartierul Nistorești. Pensiunile turistice private-adevărate bijuterii arhitectonice-vin să completeze într-un mod fericit posibilitățile de primire a oaspeților. Din salba de vile transformate în pensiuni private se desprinde ”Casa Ianuș”- o Asociație Familială cu activitate în domeniul turismului, asigurând servicii de cazare, alimentație publică și alte servicii suplimentare. Ea dispune de 9 camere (18 locuri de cazareă, 2 terase, locuri de parcare, având dotări moderne (încălzire centrală proprie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1975-1976 mi-a fost pus pe masă manuscrisul unui tratat de versificație românească. Autorul, absolvent al Universității din Cernăuți, acum câștigându-și pâinea ca fochist la instalația de încălzire a unui bloc din București, mi-a apărut ca un personaj desprins dintr-o pagină de istorie rămasă necunoscută. Era un bătrân înalt, drept, sprijinit într-un baston de corn. Pe găvanul ochiului stâng avea un petec de cauciuc negru, fixat cu un șnur petrecut oblic peste cap. Când mi-a spus
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se așază fluturii. Omul nu este fluture, este mai mult decât un fluture...” „- Atunci mie de ce îmi spui fluturaș?” „- Fiindcă iubești fluturii și dorești să zbori ca ei.” „- Bunicule, vrei să-ți arăt cum zbor eu?” „- Da!” Clara și-a desprins brusc mânuța din strânsoare și a țîșnit înainte săltând de pe un picior pe altul. Vântul îi răvășea părul blond ca și cum ar fi luat-o pe sus, după cum păreau să spună țipetele-i ascuțite și exclamațiile: „Uite, bunicule! Uite, bunicule!” * * * Drumul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
formînd o boltă uriașă și, după scurtă vreme, li se înfățișă ochilor o priveliște cum nu mai văzuseră niciodată și cum nu crezuseră că poate exista. De sus, din vîrful unui zid de piatră, cioplit parcă de mînă omenească, se desprindea un șuvoi de apă care cădea în bulboana de la baza stîncii, născînd acel zgomot înfiorător. Și, cît vedeai cu ochii, în toate părțile se deschideau alte bolți, care mai de care mai mare și mai frumoasă, susținute de stîlpi uriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să ne cadă în cap. Și, după ce se feriră cu toții din preajma sa, nea Petrică împinse bolovanul într-o parte, dar nu reuși să-l dea jos. Atunci însă se produse un fapt care-i uimi pe toți. Lespedea dreptunghiulară se desprinse singură din blocul de piatră, de parcă ar fi fost împinsă de-o forță a umbrelor din adîncul muntelui. Pe urmă nu le-a fost deloc greu s-o dea la o parte, mai ales că mergea aproape singură, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
celelalte planete din Sistemul nostru Solar. Sigur, o să întrebați ce se întămplă cu Luna, fiica naturală a Pămăntului. Cineva, odată, m-a întrebat de ce nu cade Luna pe Pămănt. Animație în sală. Oamenii de știință presupun că Luna s-a desprins de Pămănt cu miliarde de ani în urmă, cănd acesta a fost lovit de o mare nebuloasă înghețată, ca o cometă, sau de un asteroid de mari proporții. Luna se află la o distanță de cca 400.000 km. Apoi
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
un platou de pămănt cu o înălțime de peste 3.000 de metri. Profesorul: în urmă cu miliarde de ani, cănd Pămăntul încă se mai răcea, s-a ciocnit de un asteroid foarte mare de care, după ultimele cercetări, s-au desprins două Luni. Vă rog proiecție. Observați în proiecție două discuri; o lună mai mică de culoare verde și o lună mai mare de culoare galbenă. A fost inevitabil ca luna mare să n-o atragă pe cea mică. S-au
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ochiul transcendental decantarea cauzelor până se ajunge la cea dintâi, la Causa sui...neștiutoare de ea însăși !... Și tot din gândirea hindusă, ochiul din Bhagavad-Gîta vede cea mai înaltă etică a faptei în a o dărui, dar apoi să te desprinzi de ea. "Desparte-te de jertfa ta". Cu un al treilea ochi gânditorii presocratici au instituit primele deschideri filozofice, au întemeiat adevărurile fundamentale ale gândirii reluate apoi de întreaga istorie a filozofiei europene, începând cu Platon, care efectuează prima lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
superioară. Dintru început, a revenit poeziei gânditoare, această demiurgie, în care sensibilitatea și reflecția se îmbină indisolubil, astfel că emoția inimii este totodată și emoție a minții. Mai apoi, din poezia gânditoare arhaică Ghilgameș, RigVeda, Iliada, Miorița avea să se desprindă filozofia ca meditație teoretică, "obiectivă", asupra vieții, a omului, a lumii. * Dintre toate disciplinele filozofice, singurele în care omul poate fi în acord cu adevărul, adică poate afirma idei conforme cu realitatea umană este etica și, corelativ, juridicul, care elaborează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sine, și poate crea pe Dumnezeu. În felul acesta, cel mai de seamă mistic al Evului Mediu depășește nu numai creștinismul, ci și orice religie, căci toate religiile concep aservirea omului de către divinitate. Iată un text capital: Când sufletul se desprinde de esența sa creată, strălucește pe el imaginea originală increată în care și el se află ca un lucru increat". Este "moartea în Dumnezeu moartea divină" . Drept care, la finele unui "microtratat", Eckhart scrie: "Acest discurs nu este adresat nimănui decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
imbecilități. Prima oară a fost un șoc, acum m-am obișnuit să dau, din când în când, de cadavrele mele virtuale roase de viermi prin curtea vreunui blogger. Le îngrop, le aprind o lumânare și gata. Amin. Cu timpul, te desprinzi de lucrurile astea. Devii, așa, puțin schizoid. Îi lași să te terfelească în legea lor și asiști impasibil, aproape, la spectacol. Plătești bilet, câteodată, să-ți recuperezi hârca din virtualul lui neica nimeni. Te consolezi că el e un obsedat
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
înșele agerimea și de data aceasta. Omalissan își plătește ierburile care-o fac stearpă cu perle dăruite de el. A cumpărat o slujnică arabă, cu buza despicată, și-i dă, în fiecare lună, o nouă sferă perfectă de lumini roz-gălbui, desprinsă din șiragul care-i înconjoară mijlocul. Oare ce va face când se vor termina? Musa așteaptă cu interes rezolvarea ecuației. Între timp, închide ochii. Și tu îi închizi. Pleoapa cade cu foșnet, acoperă pupila. Catifea grea ca de cortină. — Ce
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pânză. După care auzise și vocea, într-o limbă neînțeleasă, din care numai numele ei de împrumut, numele spaimei, al rușinii și al giuvaierelor care-i îndoiseră grumazul îi suna cunoscut. Omalissan. O duruse. O duruse când sunetele i se desprinseseră din gâtlej, într-un urlet care de-abia mijise a firicel de voce la supra față, o șoaptă firavă ca licărul de viață pe care-l mai simțea în piept. Măcar, dacă așa, în durere și întuneric, sfârșea această a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Aici era familia lui adoptivă. Pleca acum s-o găsească pe cea adevărată. Lăsa amintirile, bune și rele, și se-ndrepta către viitor. Ești pregătit, Lupino? Era Arus. Șeful haitei apăru din întuneric, chiar cînd puiandrul se hotărîse să se desprindă. Acum, ori niciodată, Mare Arus. Rămîi cu bine și nu-ți fă griji pentru mine. Am să mă descurc. Ai grijă de toți. Rămîi cu bine. Mergi sănătos, Lupino. Gîndurile noastre bune te vor însoți, oriunde-ți vei purta pașii
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
întîmplat să vă găsiți, măcar o dată, într-o situație disperată, care să vă paralizeze toate gîndurile, și în fața căreia să vă simțiți neputincioși? Vi s-a întîmplat, apoi, ca o forță venită, fără îndoială, de undeva din afara voastră să vă desprindă din amorțire, să vă împingă în mijlocul evenimentelor, să vă dicteze exact ce să faceți și să vă părăsească, lăsîndu-vă incapabili de altă reacție, abia după ce criza s-a stins? ... Dacă da, atunci veți înțelege ce s-a petrecut cu Lupino
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
variantă de-a dreptul îngrozitoare, nu era exclus să aibă de-a face cu un pretendent la bunătățile cărate de ape! Domnule, nu vă sfătuiesc! Aici... viperele... uriașe... colcăie... imense... înfiorătoare! Pur și simplu nămolul se încăpățîna să nu se desprindă de pe ochi. "Bulgărele" mai mare, despre care Lupino bănui că trebuie să fie șeful, făcea eforturi disperate să-și zărească interlocutorul. Da, nu merită să vă apropiați! Plecați, domnule, salvați-vă pielea! ... Sau blana! Sau ce veți fi avînd... neînglodat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
era grozav de așezat și incredibil de imparțial. În scurt timp, cuvîntul lui a devenit la fel de ascultat precum cel al marilor noștri înțelepți. Îl veneram. Lupino ascultase fără să îndrăznească a-l întrerupe. Era o relatare zguduitoare și, cumva, părea desprinsă dintr-o poveste pe care-o auzise cîndva. Nu știu de ce, puiandrul simți nevoia să plîngă. Își înăbuși suspinul și întrebă: Și unde este acest înțelept acum? Pe el nu l-ați întrebat, nu știe nimic care să mă ajute
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Asia, Australia), însă numele de lipoveni îl poartă doar cei din România. Până la apariția, răspândirea și permanentizarea termenului de lipovean, rușiiortodocși de rit vechi din România se numeau între ei staroveri (de credință veche) sau staroobreadțî (de rit vechi). Se desprinde astfel, ca o idee generală, unanim acceptată, teoria că numele de lipoveni a fost dat de reprezentanții populațiilor cu care au intrat în contact, iar împrejurările istorice vitrege și de natură diferită de-a lungul veacurilor au impus ca această
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
văzut și voi ce-am văzut eu: o matahală stând pe labele din spate, cu două urechi ascuțite și botul căscat imens, a urlet mut? În ce fantomă am tras? - Hai să vedem ce dracu' am făcut! mormăie Mihai înciudat, desprinzându-și lanterna agățată la brâu. O aprinde și ne apropiem de pâlcul de cătină. La naiba! Nici un lup! - Uite ce formă aiurită poate avea păducelul ăsta! Ce drăcie! Lup, nu alta! Ce mai vânători!...Iată-ne iar de batjocora Unchiului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]