7,540 matches
-
orală a unei imagini pentru comunicarea orală, o rezolvare de probleme, o anchetă etc.). Referitor la competențele generale formulate și detaliate de Eliza Maria Dulamă (2009, 2010), precizăm că acest demers are în primul rând un scop orientativ, formulările și detalierile putând fi completate, schimbate și corelate cu conținuturile vizate a fi studiate și nevoile actuale ale societății și elevilor. Pentru fiecare competență sunt precizate câteva cunoștințe declarative (reprezentări care permit unei persoane să reprezinte obiectele, fenomenele, procesele, faptele, evenimentele din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
citată de Paraschiv, 2009) adică reprezentări complexe, dispoziții sau predispoziții care permit unei persoane să reacționeze sau să se manifeste într-un fel specific într-o situație, față de datele realității (Brien, 1997, apud Dulamă, 2009). Remarcăm faptul că în cadrul componentelor (detalierea) competențelor generale sunt integrate unele competențe specifice și subcompetențe, alături de cunoștințele procedurale. Facem precizarea că unele competențe, cum ar fi cea de a identifica probleme cu conținut de Geografie este diferită de competența de a le rezolva, astfel o persoană
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
numai cu verbul ,,a interpreta”. În acest caz au fost incluse ambele verbe, pentru a se face distincție între nivelurile analizei și interpretării, multe persoane rămânând frecvent la nivelul analitic (descriptiv) în abordarea învelișului geografic sau în cunoașterea acestuia. În detalierea competențelor generale se observă că unele cunoștințe sunt integrate mai multor competențe, deci ele sunt dobândite și utilizate în situații mai variate, într un mod flexibil. În formularea competențelor sunt utilizate, ca și în cazul obiectivelor operaționale, verbe de acțiune
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sociale (Dulamă, 2009). Fiecare verb de acțiune este corelat și cu o abilitate - intelectuală sau motrice - un mod învățat de a răspunde adecvat la un ansamblu sau la o categorie de sarcini aparținând unui anumit domeniu (Dulamă, 2009). Prin urmare, detalierea ne ajută să cunoaștem nivelul capacităților care se dezvoltă și a abilităților care determină procesul de dobândire a unei competențe. Un curriculum axat pe dobândirea de competențe necesită și o schimbare, nu numai o reducere și o selecție a conținuturilor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
poate fi integrată altei competențe, cum ar fi, de a interpreta sau explica procesul respectiv. Pentru formularea și selectarea riguroasă a competențelor ar trebui parcurs următorul demers: alegerea competențelor generale care trebuie dobândită de către elevi în liceu, prin studierea geografiei; detalierea conținutului fiecărei competențe generale (cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale, cunoștințe atitudinale, capacități dezvoltate); formularea competențelor specifice derivate din fiecare competență generală și corelate cu fiecare element de conținut dintr-o unitate de învățare; detalierea conținutului fiecărei competențe specifice. Pentru ca autorii de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de către elevi în liceu, prin studierea geografiei; detalierea conținutului fiecărei competențe generale (cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale, cunoștințe atitudinale, capacități dezvoltate); formularea competențelor specifice derivate din fiecare competență generală și corelate cu fiecare element de conținut dintr-o unitate de învățare; detalierea conținutului fiecărei competențe specifice. Pentru ca autorii de manuale școlare să poate elabora materialele suport (documente în manuale) necesare în formarea competențelor și pentru ca profesorii să poată dezvolta aceste competențe la elevi, în programele școlare ar trebui să fie precizate competențele
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
fiecărei competențe generale și specifice. Această schimbare și completare a programelor școlare se poate realiza fără schimbarea manualelor școlare actuale, deci fără costuri financiare. Faptul că aceste competențe specifice nu sunt formulate în mod adecvat în programele școlare, absența unor detalieri și a corelării cu un anumit element de conținut face dificilă proiectarea lecțiilor și punerea lor în practică de către profesori. Cu siguranță că dacă profesorii ar fi întrebați ce competențe specifice au dobândit elevii de liceu într-o lecție, ei
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ce se vor desfășura În cadrul proiectului sunt În concordanță cu acesta. Structura proiectului are la bază activități și sarcini precise: - Întocmirea unei structuri defalcate a activităților- descompunerea proiectului În activitățile care Îl alcătuiesc, descompunerea acestor activități În sarcini precise până când detalierea devine suficientă ca proiectul să poată fi gestionat; - adăugarea duratei de timp fiecărei sarcini; - stabilirea relației de timp Între sarcini; - determinarea tipurilor și cantităților de resurse necesare; - stabilirea responsabilităților membrilor echipei de proiect pentru fiecare sarcină. Stabilirea bugetelor este un
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de elaborare concretă a prognozelor, planurilor, programelor; − antrenarea specialiștilor la fixarea obiectivelor. Obiectivele, primele elemente în care se concretizează previziunea, trebuie să reflecte specificitatea organizației ,, să fie măsurabile și - mai ales - realiste ".. Rezultatele previziunii se împart în funcție de orizont, grad de detaliere și obligativitate în trei categorii principale. − prognozele − planurile − programele De reținut că previziunea are un caracter cvasipermanent, având forma așa numitului ciclu previzional fără sfârșit sau infinit. Ciclul previzional fără sfârșit (adaptat după Ed. Bobrow) b. Organizarea Funcția de organizare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
urmată de prezentarea succintă a modului în care va fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia cu tema, urmate de o dezvoltare sistematică: informații noi, explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3.4. Textul descriptiv Textul descriptiv vizează prezentarea elementelor constitutive și a particularităților unui spațiu fizic, ale unui obiect, fenomen, proces ori detalierea înfățișării și/sau a trăsă turilor de personalitate/de caracter ale unor personaje literare sau ale unor persoane reale/ale unor personalități. Textul descriptiv are ca marcă definitorie capacitatea de reprezentare a unor aspecte simultane, coexistente în spațiu. Prin predominanța
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lirice, epice sau dramatice), în texte publicistice, în comunicarea colocvială. Cumulează funcții multiple: funcția de structurare a cunoașterii (scopuri diverse: informarea receptorului și familiarizarea lui cu o perspectivă subiectivă, crearea „efectului de real“, caracterizarea personajelor etc.), funcția estetică (crearea atmosferei, detalierea principalelor repere ale universului ficțional, comunicarea emoțională etc.), funcția textuală (contribuie la progresia textului, la producerea semnificațiilor). Trăsăturile distinctive ale celor două tipuri textuale sunt: Descrierea artistică reprezintă un caz particular al descrierii subiective, chiar dacă, uneori, simulează o perspectivă obiectivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ruxandei, nu mai tăiese niciun boier. - C. Negruzzi, Ale xandru Lăpușneanul). Reperele spațiale se conformează, în general, tendinței de obiectivare, accentuând senzația de verosimilitate. Personajele sunt puternic conturate, fiecare dintre episoadele narative contribuind la reliefarea trăsăturilor morale sau psihice, la detalierea comportamentului și a evoluției eroilor. Nuvela se deosebește astfel de povestire, care nu este focalizată asupra personajelor, ci asupra acțiunii. O altă diferență specifică între cele două specii este caracterul accentuat subiectiv al narațiunii din povestire (narațiune homodiegetică), în contrast cu narațiunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evidențiind înclinația spre reflecție, spre auto analiză. 6. Fragmentul apelează, mai ales, la modalități indirecte de caracterizare. Acestea se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului, prin relațiile cu alte personaje (cu Irina, de pildă: Îi răspund conștiincios, dar grăbit), prin detalierea comportamentului și idei lor sale. De exemplu, gândirea creativă și imaginativă, capacitatea de a proiecta mental aventuri închipuite sunt sugerate prin enunțul: Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dezvăluie stări afective și reflecții entuziaste legate de certitudinea plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are rol în caracterizarea indirectă a protagonistului, reliefând bogăția vieții interioare, imaginația bogată, aspirația de a scrie romane. Preocu pările, ideile și reprezentările mentale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
posesive, persoana a IIa: (ființa) ta 5. Metafora din replica A fi tânăr înseamnă a fi de oțel sugerează ideea forței morale, a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată prin detalierea, în didascalii, a gesticii și mimicii, a comportamentului și vestimentației: Intră înzorzonat cu maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Aceeași modalitate indirectă de caracterizare se concretizează în discursul personajului, prin ideile formulate, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Rolul indicațiilor scenice este de a preciza elemente ale spectacolului (costumația personajelor, de exemplu: Intră înzorzonat) și de a dirija jocul scenic al actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului (zâmbind obosit, îi vor bește ușor, fără ură)/detalierea limbajelor scenice și a comportamentului scenic al actorilor. 8. Genul dramatic are multiple trăsături definitorii: prezența didascaliilor, predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere, structurarea textului în unități compoziționale specifice (acte, scene), precum și prezența limbajelor scenice, specifice artei dramatice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limba latină, iar, mai tîrziu, în Evul mediu, cînd latina era limba oficială, a cultului și a științei, ea rămînea obiectul exclusiv al interesului filozofic și științific. De aceea, subtilitățile metafizice și teologice, care caracterizează dezbaterile de atunci, privesc analize, detalieri și îmbogățiri ale cuvintelor latine. Pe de altă parte, în literatura antică, la fel ca în literatura populară, nu se pune problema existenței unor convorbiri între eroi în afara limbii proprii, care apare astfel ca singura posibilă. În aceste condiții, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a trecerii de la ceva vechi la ceva nou. Din aceste motive, dacă este necesară o evaluare a faptului dacă schimbarea lingvistică se produce sau nu prin impulsul unor cauze, s-ar putea lua în atenție încercările de a realiza unele detalieri din perspectiva logicii în acest domeniu. Din perspectiva logicii operaționale (deosebite de logica clasică), Petre B o t e z a t u vizează identificarea mai multor specii de condiționări: 1) condiția necesară (în sens restrîns), 2) condiția suficientă (cauza
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în limba sa maternă. Cu mari dificultăți deprinde, de asemenea, un maghiar exprimarea morfologică a categoriei genului dintr-o limbă străină, întrucît în limba sa această categorie nu există. La nivel lexical, există numeroase diferențe între limbi în ceea ce privește modalitatea de detaliere a unor aspecte ale realității sau de clasificare a entităților lumii sensibile. Fiind expresie și mijloc comunicativ pentru cunoaștere, lexicul este direct legat de cantitatea și de calitatea cunoștințelor posedate de comunitatea care-l folosește. În conștiința vorbitorilor sînt însumate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest social este alcătuit din alte individualități, marcate la rîndul lor de atitudini și de tendințe variate, ce valorifică într-un mod sau altul valențele creației ori un aspect sau altul al ei. Dar, dacă interpretările sînt multiple sub aspectul detalierii, al profunzimii, al orientării sau al destinației, ele totuși nu pot fi, în principiu, fundamental deosebite sau opuse, în măsura în care textul interpretat este înțeles corect. În acest mod, creația este individualizatoare la nivelul receptării și nu produce, ca în cazul folosirii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în măsură să dea: precizie matematică, lipsă totală de ambiguitate (prin monosemantism) sau universalitate. În același timp, nu este normal să i se atribuie unei limbi ceea ce nu are: virtuți exclusive în redarea unor sentimente, noțiuni sau categorii, superioritate în detalierea realităților sau în omogenizarea etnică, funcție culturală privilegiată etc. În primul caz, al manifestării unor exigențe pe care limba nu le poate îndeplini, cugetarea filozofică este totuși legitimă, căci se produce confruntarea dintre un ideal și o realitate și se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altele, nu are mijloace suficiente pentru a reda creațiile culturii majore. Problema se pune astfel în cazul limbii literare, iar o asemenea constatare apare la intelectualii formați în alte spații culturale decît spațiul indigen. Calitățile limbii sub aspectul posibilităților de detaliere a cunoașterii sau de asigurare a specificității domeniilor profesionale decurg din ceea ce i se pune ca obiect pentru exprimare și din virtuțile subiecților vorbitori în descrierea, interpretarea și reconstruirea obiectului respectiv. Limba nu poate evolua prin ea însăși, fără activitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opune o ironie de tip filozofic, rece, casantă: Ironia ontologică; în volumul cu acest titlu (postum, 2004), eseistul nuanțează astfel: "Ironia socratică este metodologică; ironia romantică este gnoseologică; ironia radicală este ontologică, pentru că Ființa este ontologică, pentru că ființa este ironică". Detaliere clarificatoare: "Socrate se preface a accepta teza adversarului, pentru a ajuta astfel la Facerea adevărului; poetul ironic se face pe sine din coasta Ființei, ca opus al acesteia, ca unul care contrazice Ființa, care o desființează, înfrățindu-se. Originea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
investiții A) Modele de creștere exogenă Modelul Avantaje Dezavantaje KEYNES are un cadru teoretic foarte bine structurat și fundamentat folosește bazele de date existente în economia națională la momentul respectiv, utilizând îndeosebi aceste date la un nivel foarte ridicat de detaliere/structurare conchide faptul că investițiile depind de cerere și sunt rezultatul anticipărilor întreprinzătorilor face o analiză a creșterii economice cu investiții cu ajutorul unor modele matematico-econometrice științifice foarte bine fundamentate din punct de vedere teoretic și destul de sofisticate din punct de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]