1,762 matches
-
cumva e de salutat o astfel de "incompetență"? Să prevezi, mai ales astfel de evenimente, nu înseamnă să dovedești că oamenii nu sunt liberi? Relațiile lor nu cu viitorul, ci cu trecutul și cu prezentul repun în discuție științele umane. Determinismul, reprezentat mai ales de opera lui Braudel, e mai criticat ca niciodată. Istorici, sociologi, economiști, psihologi se declară conștienți de boala profesională care îi pîndește și care înseamnă să justifice post factum drumul pe care a apucat-o umanitatea, să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ultimul sfert provenind din documente 121." Autocritica este substanțială. Specialiștii în uman insistă asupra necesității de a revaloriza evenimentul, de a redescoperi neprevăzutul și hazardul. Ei anunță sus și tare că științele umane au început o cură de "defatalizare". CRITICA DETERMINISMULUI ȘI PROMISIUNILE DEȘARTE François Furet așează, în deschiderea cărții sale consacrate prăbușirii regimului sovietic, o substanțială profesiune de credință antideterministă: Nimic n-a fost necesar și istoria secolului nostru, ca și a celor precedente, ar fi putut să se petreacă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al XIX-lea"; "Căci, pentru a încerca să înțelegem ce anume l-a fabricat pe Hitler..." În nenumărate rînduri, argumentația începe prin a avansa teza nedeterminării, într-o primă etapă, pentru a o anula apoi în etapa a doua, în favoarea determinismului. Iată două exemple: "Între atentatul de la Sarajevo și decizia de a ordona mobilizarea generală, în iulie 1914, cînd s-a decis soarta Europei, era oricînd posibil ca angrenajul declanșat de Austro-Ungaria să fie oprit (...) Dar, dacă în termeni tehnici conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
consolidează un imposibil monstruos. CĂUTĂTORI AI REALITĂȚII, APOSTOLI AI ADEVĂRULUI După ce ne-am oprit asupra cărții unui mare istoric, anti-determinist prin profesiunea de credință, ne aplecăm asupra lucrărilor unui sociolog, și el o referință în domeniu. Critică, la rîndul său, determinismul și spiritul fatalist care guvernează științele umane. Pierre Bourdieu 123 insistă asupra faptului că nu trebuie să confundăm sociologie și sociologism, care înseamnă "să consideri probabilul ca pe un destin". Reamintim, dar vom reveni asupra acestui aspect, că sociologul gîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
omul modern "realitate" înseamnă "adevăr", a arăta realitatea înseamnă a spune adevărul. Specialiștii în uman se cred apostolii adevărului. ÎNTEMNIȚAREA TRECUTULUI, PREZENTULUI, VIITORULUI: O DORINȚĂ "ȘTIINȚIFICĂ" Nu vedem nici o schimbare semnificativă în demersul științelor umane. Nu e suficient să critici determinismul, să decretezi întoarcerea la eveniment, la neprevăzut și la hazard, să folosești expresii precum "arie de posibilități" ca boala profesională pe care o denunțăm să se vindece. La ce servesc științele umane? Ele produc cunoaștere. E răspunsul care le convine
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
realitate economică sau de realitate socială (sociologică) reprezintă o decizie politică esențială. Înseamnă să participi la un demers care reduce, neagă libertatea umană. Avînd drept obiectiv cunoașterea realității, științele umane nu produc libertate, ci servitute voluntară (legată de constrîngerile și determinismele impuse de ideea de realitate.) Aservirea omului modern față de științele umane este una din componentele servituții voluntare moderne. Problema care se pune este cea a relațiilor dintre cunoaștere, realitate, libertate și responsabilitate. Limitînd libertatea oamenilor, în numele pretinsului imperativ științific, științele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
munca de cercetare creează incertitudine: Istoria a apucat-o pe un drum, dar ar fi putut la fel de bine să o apuce pe un altul, cu totul diferit. Umanitatea ar putea la fel de bine să fie astăzi alta. "Dar, dacă refuzăm teza determinismului, trebuie să ne punem problema responsabilității." Mergînd pînă la capătul demersului său, Ashby Turner Jr. estimează că vinovat este Franz von Papen. Cu gîndul că, prin Hitler, va reveni la putere și că-l va putea ține în frîu, fostul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o propunem refuză ideea de "marjă de libertate", credința potrivit căreia suntem liberi în interiorul unei arii "arie de posibilități" delimitată de constrîngerile realității. Lumea nu este o constrîngere exterioară, este viziunea noastră asupra lumii. Lumea nu răspunde nici unei necesități, nici unui determinism, nici unei constrîngeri exterioare. Produsă de imaginația omenească, lumea este efemeră și contingentă. Noi înșine suntem constrîngerea: sunt poveștile pe care le istorisim și care devin temnița noastră atunci cînd le luăm drept realitate. Libertatea noastră? Putem oricînd inventa, istorisi alte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
relativismul 193 Capacitatea oamenilor de a crea lumi este limitată? 196 III. NEBUNIE POETICĂ 198 Sunt nebuni, sunt liberi? 199 Imaginea drumului 200 Munca istoricului împotriva libertății umane 201 O capacitate unică de a prezice trecutul și prezentul 205 Critica determinismului și promisiunile deșarte 207 Căutători ai realității, apostoli ai adevărului 210 Întemnițarea trecutului, prezentului, viitorului: o dorință "științifică" 214 Marjă de libertate și libertate 216 A elibera ființa umană de științele umane 217 De la cunoașterea realității la cunoașterea posibilului 218
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Folosirea metodelor matematice aveau scopul de investiga mai adînc cunoașterea și înțelegerea acțiunii umane în întreaga sa complexitate, fără teama de a formaliza excesiv sau de a anula incertitudinea comportamentală a indivizilor dintr-o societate. Individualismul metodologic și maximizarea comportamentală, determinismul cognitiv al interacțiunilor economice între participanții în funcție de calculul marginal, păreau elementele lipsă dintr-un puzzle uriaș. În plus, ofereau premisele unei paradigme care explica, prin metoda aleasă (utilitatea marginală descrescătoare a bunurilor economice), fenomene complexe cu un minimum aparent de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mintea umană este supusă erorii în cadrul proceselor de judecată. Principala sa lucrare se intitulează Teoria economiei politice (1871) și este bazată pe utilitatea marginală și metoda matematică de analiză. Teoria valorii bazate pe utilitate o înlocuiește pe cea clasică a determinismului valorii unui bun bazat pe munca încorporată. Jevons face deosebirea între utilitatea cantității totale dintr-un produs și utilitatea unei anumite porțiuni din el. Stabilind o scală asemănătoare cu a lui Menger, Jevons construiește un grafic, introducînd pe axa OX
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tratată pe larg de autori importanți (Kant, Arrow, Lange, Bergson, Hayek, Samuelson ș.a.) nu și-a aflat rezolvarea căci, așa cum afirmă Serge-Cristophe Kohn, "definirea noțiunii de optim presupune existența unei alegeri, ceea ce pune, pe de o parte, problemele filosofice ale determinismului, liberului arbitru etc., iar pe de altă parte, problema contingentă: optimul social poate fi realizat de către un ipotetic dictator binevoitor?"7. Cînd vorbim de valori individuale și alegere socială, ordine socială de preferințe și justiție socială, criterii și normative sociale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
piatră (una culcată, alta înclinată drept spătar) așezate în cercul care alcătuiește comunitatea. Posibilele și imposibilele care guvernează lumea Kogi, lumea mo dernă, o întreprindere, o familie, o persoană sunt cerute de o nece sitate oarecare, sunt ele expresia unui determinism? Pot fi expli cate, acceptate ca fiind îndreptățite? Am numit această capacitate uimitoare a oamenilor de a-și crea și recrea posibilele și imposibilele imaginație zămislitoare de lumi. 4. Colțul cu Cioran Cioran și exilul în limba Celuilalt S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o anumită interpretare a cartezianismului, din care, bineînțeles, este exclus rolul subiectivității. Critica structuralismului 49 se centrează pe câteva coordonate esențiale: lipsa unui concept adecvat pentru istoricitate, structuralismul acționând sincronic și nu diacronic (din moment ce sistemele sunt permanent stabile); "propovăduirea" unui determinism total, deoarece se referă doar la structuri anonime, care ar exclude libertatea, inițiativa sau alegerea; însăși definirea conceptului de structură, care pare a masca chiar fundamentul metafizic pe care dorește să-l combată, și anume subiectul. În plus, structuraliștii mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sfârșitul contradicțiilor interne ale sistemului, din moment ce nu mai există un reper referențial, cât și al revoluției ca atare, înțeleasă în termenii potențialului original al omului de a schimba ordinea lucrurilor. Teoria lui Baudrillard pare a suferi aici de un profund determinism, din moment ce realul este încastrat în regulile codului, iar subiectului nu-i mai revine decât sarcina de a răspunde la testările codului. Astfel, din obiectul consumat, utilizat (după cum a fost el prezentat în primele lucrări) se ajunge deja la o altă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dispăruse niciodată. Gl obalizarea nu a estompat identitățile naționale, ci doar le a făcut mai complexe. Capitolul II GLOBALIZAREA FINANCIARĂ - PROCES IREVERSIBIL Aprecieri privind conținutul procesului de glob ali zare financiară Abordări contradictorii privind înțelegerea glo bal izării financiare * Teoria determinismului tehnologic * Abordarea puterii hegemonice * Abordarea raționalistă din perspectiva grupuril or de interese * Înțelegerea globalizării financiare din perspec tiv a pieței și a statului-națiune Integrare financiară versus globalizare financi ară Perspectiva istorică a globalizării financiare * Globalizarea financiară în secolul al XIX
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de guvernarea democratică, economia de piață, respectarea drepturilor omului, dinamismul economic și revo luț ia comunicațiilor. Pe baza cercetării efectuate, putem identifica, în literatura econo mică și politică actuală, diferite moduri de ab ord are a globalizării finan ciare: teoria determinismului tehnologic, abord ări le cu privire la puterea hegemonică și cele referitoare la grupurile de int eres raționaliste. Fiecare abordare ne ajută să înțelegem de ce gl oba lizarea financiară internațională a continuat să se extindă după 1 970 . 2.2.1. Teoria
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tehnologic, abord ări le cu privire la puterea hegemonică și cele referitoare la grupurile de int eres raționaliste. Fiecare abordare ne ajută să înțelegem de ce gl oba lizarea financiară internațională a continuat să se extindă după 1 970 . 2.2.1. Teoria determinismului tehnologic Adepții acestei teorii susțin că evoluția finanțelor globale este, în mod fundamental, un produs al schimbărilor tehn olo gice care au submi nat viabilitatea barierelor ce separă piețele f ina nciare interne. Astfel, revoluția tehnologică din domeniul comunicării și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de pe urma atragerii investitorilor străini. Reglementarea la nivel global rămâne o posibilitate teoretică, care suferă, însă, de așa numita problemă “free rider”, de vreme ce va exista mereu cel puțin o jurisdicție care să vrea să accepte piețele fin anc iare offshore. Teoria determinismului tehnologic consideră, de as emenea, că glo balizarea financiară contemporană este diferită de cea de dinainte de 1914. Atunci, costurile relativ ridicate și întârzier ile în comunicarea informațiilor, slaba dezvoltare a piețelor financiare și a ser vic iilor din multe țări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
astăzi sunt atât de radicale, iar controlul asupra capitalu lui nu poate aduce niciun beneficiu macroeconomic. Multe guverne din țările în dezvoltare continuă să creadă că propria lor experiență le-a arătat ca acest control al capitalului poate funcționa. Abordarea determinismului tehnologic explică te ndi nța generală de liberalizare financiară de după 1970. Totuși, datorită folosirii factorilor tehnologici pentru înțelegerea unei schimbări politice, această perspectivă nu poate explica, pe deplin, oportunitatea instituirii liberalizării fi nanciare în diferite țări. În plus, această abo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a menține, sub diferite forme, controlul asupra capitalului. Explicațiile treb uie să țină cont fie de eșecu rile cognitive ale guvernului - lipsa înțelegerii implicațiilor revoluției teh nol ogice, fie de acele teorii de politică economică care des consideră factorii tehnologici. Determinismul tehnologic consideră globalizarea financiară ca fiind produsul schimbărilor tehnologice care înlătură , t reptat, barierele din calea integrării piețelor financiare naționale. Facto rii politici ar putea ajuta la ex plicarea detaliilor ce țin de oportunitatea lib era lizării în unele cazuri
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
id=”63”>Gilpin, R., Global Political Economy: Understanding the International Economic Order, Princeton University Press, 2001, p. 112</footn ote > fundamental asemănătoare - datorită promovării de către S.U.A. și respectiv Marea Britanie a deschiderii finan cia re internaționale. Spre deosebir ehnolo re de determinismul t gic, inte pretarea acestei teorii este de na tură politică, vizând interesul propriu și pute rea politică a hegemonului. Helleiner pornește de la această explicație în studierea rolului pe care guvernele S.U.A. și Regatului Unit l au avut în inițierea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de interese, pentru a pute a a răta de ce puterile hege monice adoptă liberalizarea financiară și de ce al ții le urmează exemplul. 2.2.3. Abordarea raționalistă din perspectiva g rup urilor de interese După cum am remarcat anterior, atât perspectivele determinismului tehnologic, cât și explicațiile hegemonice asup ra globalizării financiare tind să se bazeze, în analiza fenomenului, pe intere sul de grup. Totuși, teoriile de politică economică a grupurilor de interese rep rez intă o ramură relativ nouă în sfera finanțelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
timp, spre o deschide re mai mare a contului de capi tal, deschidere ce ar trebui să ofere guvernulu i u n stimulent pentru a urmări o inflație scăzută, din cauza amenințării pe ca re o reprezintă ieșirile de capital. În contrast cu determinismul tehnologic, aceast ă t eorie acceptă faptul că guvernele pot alege să accepte costuri ridic ate pentru închiderea finan ciară, dacă beneficiile procesului de liberaliz are sunt insuficiente. Închiderea financiară rămâne o opțiune politică viabilă, cel puțin pe termen scurt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
polemică între un student la filosofie și un student la medicină, în marginea unei tâlhării sângeroase, petrecute la un han învecinat și soldate cu nu mai puțin de cinci morți. Pasajul este un tribut plătit de narator zolismului și aplicației determinismului științific în literatură, iar explicațiile furnizate integrează datele problemei în contururile plauzibile ale eredității deficitare. Portretul-robot al maniacului criminal care rezultă din analiza naturalistă se suprapune, în mintea deja tulburată a lui Leiba, imaginii lui Gheorghe. Reveria posterioară coșmarului oniric
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]