1,136 matches
-
se consideră a fi cea reușită. Ea constă dintr-o administrare corectă, echilibrată, a propriei sale vieți, prin cultivarea valorilor pozitive, în mod selectiv, și prin apărarea lor. Ea este tipul de viață echilibrată, egală, morală. Viața devotată sau de devoțiune are în plus față de viața medie dăruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana. Se remarcă o proiecție dominantă în domeniul unor idealuri superioare de viață morală, care depășesc persoana. Acestea sunt, în primul rând, credința
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în plus față de viața medie dăruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana. Se remarcă o proiecție dominantă în domeniul unor idealuri superioare de viață morală, care depășesc persoana. Acestea sunt, în primul rând, credința și devoțiunea. Viața creatoare este corelată vieții de devoțiune. Ea se caracterizează prin actele de creație, fapt care presupune „producerea de valori”. Destinul creatorului este de a depăși realitatea, de a o schimba în sensul adevărului, binelui și frumosului. Creatorul este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana. Se remarcă o proiecție dominantă în domeniul unor idealuri superioare de viață morală, care depășesc persoana. Acestea sunt, în primul rând, credința și devoțiunea. Viața creatoare este corelată vieții de devoțiune. Ea se caracterizează prin actele de creație, fapt care presupune „producerea de valori”. Destinul creatorului este de a depăși realitatea, de a o schimba în sensul adevărului, binelui și frumosului. Creatorul este cel care dăruiește umanității valori spirituale, culturale, morale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferențele dintre ele: Gibson (musai era vorba de Les Paul de Luxe!) era chitara pentru blues; Ibanez-ul era marca predilectă a heavy-metaliștilor (de tipul Kiss sau Scorpions), iar Fender-ul era însuși potirul Sfântului Graal devenit palpabil. De altfel, doar cuvântul devoțiune ar putea exprima simțămintele noastre atunci când am pus mâna pentru prima oara pe un Fender adevărat, grație marelui chitarist Iuliu Merca, leaderul Semnal M-ului, trupă pentru care devenisem, în liceu, grație unui coleg bun dispărut dintre noi de mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dedicate unor artiști plastici (Constantin Brâncuși, Theodor Pallady ș.a.) și o bogată corespondență cu Nicolae Titulescu, Virgil Madgearu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Dinu Pillat, V. Voiculescu, Vladimir Ghika ș.a. Versurile debutantului N. anunță un poet religios autentic - în sensul sincerității devoțiunii -, devansând poezia ortodoxistă a „Gândirii”. „Deniile” lui sunt laude și adorații de mistic medieval, străin de spiritul religios dilematic al modernilor, în această privință distanțându-se și de poezia lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
timp de trei ani la Speco din Subiaco fără împărtășanie și fără spovedanie, și a fost pentru el inițierea la viața creștină în forma specifică vocației sale monahale. Și-n ziua de azi, în care nu lipsesc forme nostalgice de devoțiuni puțin cam talibane, fratele Charles reprezintă un mare pariu: euharistia și evanghelia; euharistia ca evanghelie, iar evanghelia ca euharistie. Nu este vorba de euharistie și de evanghelie văzute prin prisma unui cod religios de identificare - ca și cum ar fi o chestiune
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
din care, de obicei, se închega o compasiune extraordinară față de toți... efectiv față de toți. Văduvia nu a făcut altceva decât să radicalizeze stilul său de viață, deja axat pe rugăciune și pe caritate. Era mereu într-o atitudine de profundă devoțiune față de Dumnezeu și de mare încredere față de toți. Avea mereu un cuvânt bun pentru fiecare și de multe ori, prin gesturi ascunse, ușura suferința multora. Asemenea văduvei elogiate de Domnul Isus în ajunul patimii sale, străbunica mea dăruia mereu «tot
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
se dedica unei existențe solitare, departe de zgomotul mundan, cu scopul de a-și clarifica, în liniștea confruntării directe cu sinele, crezul artistic. Într-o vreme în care intertextualitatea ia de obicei forma parodiei superficiale, D. este original prin sinceritatea devoțiunii cu rol purificator în propriul discurs. El știe să regizeze însă și explozii imagistice prin notații nemediate de subterfugiile livrești. Starea poetică, aptă să „comunice” întreg cuprinsul lumii fenomenale, încearcă să surprindă momentul desfacerii lumilor și a timpului, al condensării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
Profesiunea de scriitor, București, 1979, 276-283; Ștefănescu, Jurnal, 58-59; Culcer, Serii, 170-177; Grigurcu, Critici, 575-578; Al. Călinescu, Istorie și ficțiune, CL, 1984, 6; Condurache, Portret, 150-152; Raicu, Fragmente, 376-381; Iorgulescu, Prezent, 234-238; Dimisianu, Subiecte, 224-229; Holban, Profiluri, 277-238; Tia Șerbănescu, Devoțiune și rigoare, RL, 1988, 16; Cosma, Romanul, I, 235-238; Alex. Ștefănescu, Dana Dumitriu, RL, 1992, 33; Lovinescu, Unde scurte, IV, 11-17; Simion, Scriitori, IV, 239-259; Liana Cozea, Dana Dumitriu. Portretul unei doamne, postfață Nicolae Manolescu, Pitești, 2000; Dicț. esențial, 274-275
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Mi-ntinsese mâna și murise. Când plouă, "bat îngerii în tobe de nori", îngerii zidesc raiul, păzesc la poduri, albinele sunt "îngeri iuți", avionul e "un arhanghel de fier". În mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune în legătură cu Dumnezeu în chipul unei voluptăți de a fi risipit, strivit de factorul divin. Simțindu-și uscate pădurile de gânduri, poetul cere un "pîlc de îngeri, în spate cu securi" să i le taie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fond, dincolo de orice explicație; că noi, oamenii de rând, suntem în definitiv dincolo de orice răspundere"170. Fenomenul de mitizare a lui Eminescu, specific generațiilor posterioare poetului, continuă să împiedice receptarea adecvată a operei și să favorizeze circulația unor etichete procustiene, devoțiunea pentru Eminescu sfârșind în cele din urmă într-o obnubilare. Ambele atitudini sunt condamnabile din cauza excesului, a radicalismului și a închiderilor pe care le operează la nivel de interpretare: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio nu oferă soluția unei apropieri
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analizelor vulgar-conținutiste și prin demersurile de circumscriere a spațiilor de convergență dintre poezia și publicistica eminesciană. Fenomenul de mitizare, specific generațiilor posteminesciene, continuă însă să împiedice dezvoltarea unei relații firești cu opera poetului și să favorizeze circulația unor etichete procustiene, devoțiunea pentru Eminescu sfârșind în cele din urmă într-o obnubilare. "Ne-am obișnuit să spunem că Eminescu este un geniu. Cu aceasta nu spunem nimic chibzuit și spunem în schimb două lucruri proaste: că Eminescu este, în fond, dincolo de orice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
e a bărbatului”; frumusețea femeii e „singura religie care uimește înțelepciunea” etc. Lungi poeme (volume întregi nefiind decât un asemenea unic text, compus muzical) sunt expresia chinului spiritual și a slavei, a suferinței mundane și a salvării, a rugăciunii și devoțiunii / umilinței ( Aproape tac, aproape plâng, aproape sunt, 1995), a „melanholiei deșertăciunilor” (amplul poem din 1996), a presiunii realității care „țâșnește ca apa din sifon” și a transformării ei, a graniței subtile dintre ființă și neființă - totul, acum, sub dominanta aspirației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
a întâlnit probabil cu Francisc, având în vedere că Sărăcuțul a asistat, în mod cert, la moartea lui Inocențiu al III-lea (cf. Eccleston, conv. XV, nr. 121 și nota 100). Nu s-ar explica, de altfel, entuziasmul Sfântului pentru devoțiunea euharistică a franco-belgienilor, despre care nu putea fi informat decât de persoane ce proveneau din regiunile renane. Această Scrisoare este transmisă integral de H. BOEHMER, Analekten, paginile 94-101; doar parțial de LEMMENS, Testimonia minora, 79-80, și de GOLUBOVICH, Biblioteca bio-bibliografica
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel 36. Martor al acestui eveniment a fost și Federico Visconti, arhiepiscop de Pisa care, într-o predică rostită în 1265, spusese: «Cu adevărat fericiți aceia care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al șaptelea an apar iacobiții, purtând mantii negre și răspândind cuvântul vieții. Iar sub Grigore al nouălea, frații încinși cu funie Și desculți îl predică pe Cristos gol ca niște adevărați izraeliți. Toți sunt cuprinși de compasiune și purtați spre devoțiune de acești slujitori ai lui Cristos. Înflorește înțelepciunea, schismele sunt alungate. Datorită acestor două ordine, beghinele își pun vălul. Ei locuiesc numai în orașe și trăiesc din roadele Evangheliei. Mulți disperați sunt evanghelizați. F) Cronica din Danemarca Autorul anonim al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Așadar, dacă, pe de o parte, în aceste scurte mărturii găsim o anumită atenție acordată altor episoade particulare din viața lui Francisc, cu scopul de a schița o imagine diferită de cea prezentată de biografia oficială, sau din motive de devoțiune spirituală, pe de altă parte, cronicile ne oferă o realitate puțin diferită, și anume aceea a unor frați mulțumiți de dezvoltarea și de rolul pe care îl avea propriul Ordin. Francisc reprezintă pentru aceștia doar un început, oricât de eroic
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
făcându-l puternic, glorios și competitiv în toate: confesorii, predicatorii, lectorii, în sintonie cu virtuțile caracteristice amintite anterior. Virtuțile cele mai iubite sunt prezentate ca fiind o caracteristică a fiecărei custodii a provinciei engleze. Virtuțile menționate sunt: fervoarea, evlavia și devoțiunea în recitarea oficiului divin, la Londra; studiul, la Oxford; lipsa banilor, la Cambridge; zelul pentru sărăcie, la York; afecțiunea pentru iubirea reciprocă, la Salisbury; simplitatea pură, la Worcester (nr. 41-44: FF 2462-2468). Provincia engleză se mândrește că a fost înființată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fi predat atât de bine. De aceea, crescând faima valorii sale, a fost chemat în Lombardia de ministrul general și și-a câștigat chiar și stima Curiei Pontificale. În cele din urmă, Maica lui Dumnezeu, față de care avea o mare devoțiune, i-a apărut când era pe patul de moarte și, alungând de la el duhurile rele, l-a ajutat să intre cu ușurință în purgatoriu, așa cum el însuși i-a revelat unuia dintre prietenii săi. A spus că stătea în purgatoriu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
era abia la început, cetățenii din Sassulo, care îmi erau foarte dragi, au venit să mă ia de la Modena, cu permisiunea superiorilor, și m-au dus la Sassuolo, iar ulterior la Reggio și Parma. Când am ajuns la Parma, acea devoțiune era deja vie. Într-adevăr, această pietate zbura ca un vultur ce se repede asupra prăzii și se manifesta pentru câteva zile în fiecare oraș. Și nu era nimeni, oricât de rezervat sau înaintat în vârstă ar fi fost, care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că nu vi se poate refuza un lucru prin care nu se abrogă drepturile nimănui, pe când adevărata religie cere că trebuie să vă acordăm și ceea ce este un favor special, fiindcă nu cereți o comoditate temporară, ci una spirituală pentru devoțiunea voastră, din moment ce ați profesat și ați îmbrățișat sărăcia, noi, favorabili rugăciunilor voastre, prin autoritatea prezentei scrieri, vă acordăm privilegiul ca în locuințele și oratoriile voastre să puteți celebra jertfa liturghiei și celelalte oficii divine cu altare mobile, cu excepția mereu a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cel care ne-a fost prieten pe pământ, după ce am reunit consistoriul fraților noștri [cardinali] și după ce am obținut consensul lor, am decretat să-l înscriem spre venerarea meritată în cartea sfinților. 9. Stabilim ca Biserica universală să celebreze cu devoțiune și solemnitate nașterea sa la cer, în ziua de 4 octombrie, adică ziua în care, eliberat din temnița trupului, s-a urcat în împărăția cerească. 10. Vă rugăm, așadar, pe voi toți, vă povățuim și vă îndemnăm în Domnul, comunicându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fi la Înălțimea acestei misiuni. Intră, negreșit, În hotărîrea de a scrie bine și un sentiment de onoare. Obiectul erotic este, de cele mai multe ori, disputat de mai mulți pretendenți și, pentru a cîștiga, stihuitorul trebuie să facă proba unei mari devoțiuni. Devoțiunea lui este versul frumos. Un vers cît mai savant și mai convingător, mai sincer Îndurerat și mai bine sunător. Atît de puternic este acest spirit de galanterie la petrarchiștii noștri Încît retorica pare a fi o emanație a iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la Înălțimea acestei misiuni. Intră, negreșit, În hotărîrea de a scrie bine și un sentiment de onoare. Obiectul erotic este, de cele mai multe ori, disputat de mai mulți pretendenți și, pentru a cîștiga, stihuitorul trebuie să facă proba unei mari devoțiuni. Devoțiunea lui este versul frumos. Un vers cît mai savant și mai convingător, mai sincer Îndurerat și mai bine sunător. Atît de puternic este acest spirit de galanterie la petrarchiștii noștri Încît retorica pare a fi o emanație a iubirii, un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un mare devotament față de obiectul erotic. „Discursul Îndrăgostit - zice Barthes, - este În mod obișnuit o anvelopă linsă care se lipsește pe Imagine, o mănușă moale și tandră În jurul ființei iubite. Este un discurs pios, cucernic.” Un discurs, totuși, fragil, o devoțiune ce se destramă cînd Imaginea se alterează. Poetul român se refugiază, atunci, În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de ceasul morții, cerînd milostivire... Pentru a exprima toate acestea, el are la Îndemînă (Își
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]