50,442 matches
-
marile evenimente ale artei europene și mondiale este tocmai această existența reală în contemporaneitate, în dinamică vie a timpului în care trăim. Nu genurile tradiționale sînt aici discutabile și nimeni nu invalidează ideea de pictură, sculptură sau desen, ci în dezbatere intra sensul care se dă acestor genuri, faptul de a le stoca într-un univers finit în spațiu și stopat în timp, sau de a le reconstrui, de a le redimensiona expresiv, formal și ideatic în funcție de provocările vieții de astăzi
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
părintească, pe fondul unei absențe totale a libertății. Vremurile roșii, ctitorite de Lenin și continuate draconic de către Stalin, se ridică amenințător, încât băiatul visează în permanență la eliberare. Scriitorul polonez Piotr Bednarski a procedat destul de inteligent în selecția personagială ofertată. Dezbaterea clasică de odinioară în critica literară europeană, la ceva timp și după aceea, s-a dovedit sterilă până la urmă, căci personajul, ca entitate sau actant epic, indiferent cum este - static sau în mișcare, trebuie să-și califice identitatea prin trei
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Ba s-a mers până acolo, încât după 1950 (în Franța) s-a vorbit despre romanul fără personaje. Desigur, mai încoace de noi (ca vârstă), ele au fost substituite de documente. Sau romanul a cunoscut scriitura eseului, fiind astfel o dezbatere de morală, de conștiință, de psihologie a cazului ș.a.m.d. Odată cu impunerea autoreferențialității, personajul a fost dezlegat de rigorile teoretice de ieri, luându-și asupră-și tot mai multe medii socio-profesionale, dar și individuale, de natură psihologică. Multitudinea ipostazelor
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Nicolae Manolescu Cartea lui Mircea Cărtărescu de la Humanitas, intitulată Postmodernismul românesc, are, între altele, meritul de a relansa (dacă nu cumva de a lansa pur și simplu) la noi dezbaterea despre cel mai la modă fenomen cultural din lume. Reacțiile au fost imediate. Bănuiesc că autorul s-a așteptat că ele să fie contradictorii, entuziaste și ironice, deopotrivă vehemențe și superficiale. Faptul intra in regula jocului postmodern, care are în
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
aproape deloc în critică. Mai mult, eseurile lui Kundera, de exemplu, sînt excepționale, ca și ale lui Nabokov, dar sînt tot asa de puțin critifictions cum e cartea lui Cărtărescu. În ce mă privește, aș susține, în confuză și stufoasa dezbatere despre postmodernism, la care contribuția lui Cărtărescu este remarcabilă prin limpezime și puritate, necesitatea a doua sau trei axiome. Una ar fi chiar aceea a logicii inerente în orice discurs critic și, în consecință, imposibilitatea critifictiunilor de tip Federman. O
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
ci, după cum ne amintim, si cu faptă. Care faptă nu apare nici ea neînsoțita de cuvânt, de reflecție. Volumul de față cuprinde fotografii ale acestei implicări - articole, interviuri, luări de cuvânt, emisiuni radio și TV. El are rezonanță sălii de dezbateri evocate mai înainte, unde autorul își schimbă succesiv locul pe diferite scaune. O dată vorbește despre Europa; altă dată despre starea învățământului românesc; despre virtuțile dialogului; despre adevăr; despre Academia Română; despre Eugen Ionescu; despre Emil Cioran; despre binele public; despre propriul
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
trezit semnați pe o listă despre care nu aveau știință sau care nu voiau să semneze un proiect de federalizare, ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în prim-plan că chestiunea economică națională a început să producă serioase nemulțumiri regionale. Foarte netă reacție a președintelui Constantinescu, aflat într-o vizibilă vînătoare de procente, are un singur merit, acela
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
pricina. După cum nu e de invocat, ca inocentă absolută, nici prezenta pedagogilor în juriile care testează calitățile propriilor lor discipoli. Din nou, chiar dacă nu dau note, ei sunt "acolo!". Autoritate, prestigiu, influențe mute. Dar ne întoarcem din nou la o dezbatere angajată împotriva celui mai elementar realism. Asta se petrece pretutindeni! Ar trebui să apreciem că pe o bună ținută coordonatoare (director artistic Petru Stoianov) alcătuirea concertului de debut și mai ales a Galei: mă așteptam ca aceasta din urmă să
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
loc la Șomcuta, cu discursul de o lirică elevație, "Poporul român în poezia sa", al lui Iosif Vulcan, cu donația lui Iacob Mureșan, directorul gerant al "Gazetei de Transilvania" pentru fundarea unei Academii de drepturi, la Sibiu sau Oradea, cu dezbateri premergătoare întemeierii Fondului de teatru român în Ardeal, dezbatere din cele mai fructuoase, și la care participă exponenți ai intelectualității transilvănene și din țară, de toate generațiile, printre care și Eminescu." (Opere, VI, Literatura populară, E.A., București, 1963, p. 13
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
Poporul român în poezia sa", al lui Iosif Vulcan, cu donația lui Iacob Mureșan, directorul gerant al "Gazetei de Transilvania" pentru fundarea unei Academii de drepturi, la Sibiu sau Oradea, cu dezbateri premergătoare întemeierii Fondului de teatru român în Ardeal, dezbatere din cele mai fructuoase, și la care participă exponenți ai intelectualității transilvănene și din țară, de toate generațiile, printre care și Eminescu." (Opere, VI, Literatura populară, E.A., București, 1963, p. 13). M. Eminescu a publicat în Familia (1870) articolul Repertoriul
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
hram poartă această publicație rusească care a scris despre eventualitatea ca dacă în România și în Rusia vin la putere regimuri de stînga ele să poată folosi un fir scurt, preexistent. Practic, postul de televiziune care a aruncat nada acestei dezbateri a fost Antena 1. Și cum se întîmplă îndeobște în România, dacă ceva se discută, atunci trebuie discutat în continuare, așa că subiectul s-a tot discutat. Dar tot în talk-show-uri. Acolo, alte televiziuni, firește, au adus alți invitați, pe o
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
de România și exprimă puncte de vedere care trebuie înțelese ca atare, nu ca sprijin pentru președintele Constantinescu. * Pentru dl Tinu și nu numai, ultimele pățanii politice din România ar fi urmarea faptului că Puterea e cea care stabilește temele dezbaterii preelectorale. Iar opoziția pică victima acestei gherile, scrie dl Dumitru Tinu. Dar, să ne ierte editorialistul ziarului Adevărul, dl Iliescu nu e chiar un nou venit în ale politicii, ca să pice victimă manevrelor puterii. Să nu uităm însă că redactorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi cerut unui colaborator "să termine odată cu recenziunea Țintei că și așa nu e nimica nou întrînsa". Oricum, izbutise să-și publice broșura scrisă în temniță și se așteptase să trezească intens și sămînță de dezbateri. În iulie 1895 e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
urmă și ea neputincioasă în a discerne între nebunie periculoasă și farsă, între real și aparență. Dezamăgirea - civică, în ultimă instanță - dă tonul de multe ori cinic și lipsa de compromis a paradoxurilor înnădite pe față, care sînt incontestabil sclipitoare . Dezbaterea unor probleme ce nu-și vor pierde actualitatea, precum distanța dintre eu și ceilalți, insurmontabilă sau - în ce măsură? - negociabilă, cu ajutorul unor evenimente ancorate într-un cotidian bine delimitat (rata ridicată de sinucidere a soldaților în termen, furtul de ajutoare din străinătate
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
sau accentul abuziv pus de media occidentale, în goana după senzațional, pe handicap și sărăcie) poate convinge sau irita cu aceeași forță. Această prezentare ar fi putut la fel de bine să poarte titlul Înapoi la Lovinescu sau despre mutația valorilor estetice, dezbatere ce poate primi un nou impuls din partea unor piese de teatru precum Viitorul e maculatură. Distanța dintre faptul divers cu toate implicațiile lui și actul artistic, dintre demonstrativ și dramatic, este încă o temă de actualitate. Tonul polemic al lui
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
cînd își pune cenușă în cap vorbind despre propria sa înfrîngere nu obține o reacție de presă care să-l ajute să facă din această recunoaștere un cap de pod pentru o eventuală recîștigare a simpatiei pierdute. Dacă examinăm presa, dezbaterea cazului Babiuc s-a terminat în coadă de pește, cam același lucru s-a întîmplat și cu "înfrîngerea" președintelui în exercițiu. Așa că nu s-a prea mai băgat de seamă că România are de terminat un buget de care atîrnă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
legionari, în publicațiile și convorbirile cu legionarii în exil. Încît, pînă la urmă, a rezultat o carte bine documentată, pe care autorul a dorit-o și este "o contribuție la problema fascismului internațional". După o introducere în tema pusă în dezbatere, dl Armin Heinen se reîntoarce în trecut, analizînd, în două capitole dense, situația României în interbelic și chiar fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial și consecințele sale se integrează
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
și umil). Cărțile înseși devin vise, virtualități ce îngînă trăirea sortită inactualizării. Dintr-o atare incongruență cu viața cu care se confruntă poetul, ia naștere o tonalitate sarcastică. Preluînd principiile vieții, principii neonorate, acesta îi intentează un proces, ale cărui "dezbateri" notifică neîmplinirile, frustrările, dezamăgirile ce dau în vileag "adevărul" primordial, promisiunile respectării lui. Autenticității i se atribuie, prin invocarea concretului, o natură divină: "Mai stai, mai crede încă, nimic nu pare a fi decît la început./ Chiar sfîrșitul. Urcăm în
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
și restul, chiar dacă au fost importate, și-au făcut lucrarea, așa-zicînd, pe mîna noastră. Protagoniștii par a fi, în concepția d-lui Ungheanu, în marea lor majoritate evrei (sau/și unguri, bulgari etc.). Cunoaștem de mult acest reducționism xenofob. O dezbatere serioasă ar trebui să renunțe la astfel de prejudecăți. La dl Ungheanu însă, sugestia rasială e o componentă prețioasă a concepției. În al treilea rînd, kominternismul e criticat de către dl Ungheanu nu în numele principiilor democratice și liberale, ci în numele șovinismului
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
caz, o foarte tulbure moștenire. Este, va fi un lung drum, cu multe piedici și capcane (episodul austriac, al ascensiunii lui J. Haider, nu e decît un exemplu mai mult), cu dispute, controverse, confruntări inevitabile. Și vital necesare. Dar nici o dezbatere nu este posibilă atunci cînd se procedează prin distribuire de etichete, prin spînzurarea celuilalt și a celorlalți de calificative dezonorante, prin abandonarea prezumției de bună credință.
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
români de azi, ceea ce era Secolul 20 pentru cei din anii '70 și mai mult decît atît fiindcă, în absența cenzurii, poate să ne țină la curent nu doar cu numele cele mari ale literaturii universale contemporane, ci și cu dezbaterile de ultimă oră din domeniul științelor umaniste, de la istorie și politologie, la filosofie și sociologie. În sumarul fiecărui număr, contribuțiile românești, de același nivel cu acelea străine, dovedesc că sub aspect intelectual integrarea e un fapt împlinit (nu știm cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
de... hai să-i zicem - Crăciun. În anii din urmă, odată cu creșterea numărului de spectatori, Solothurn a devenit prea mare pentru a mai păstra acest aspect cordial, amical. De aceea, acum încercăm să-l readucem, în jurul meselor rotunde și al dezbaterilor despre cinematografia elvețiană. Îmi place ca "Solothurner Filmtage" să fie un loc al schimburilor de idei, dar și al colaborărilor care să se lege și al proiectelor care să se nască aici". Dacă în privința dezbaterilor, ediția din acest an de la
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
în jurul meselor rotunde și al dezbaterilor despre cinematografia elvețiană. Îmi place ca "Solothurner Filmtage" să fie un loc al schimburilor de idei, dar și al colaborărilor care să se lege și al proiectelor care să se nască aici". Dacă în privința dezbaterilor, ediția din acest an de la Soleure a stat bine, trebuie să mărturisesc, în schimb, că n-am știință de vreun proiect cinematografic născut aici. În mod sigur însă, pe afișul Festivalului au figurat titlurile unor filme, unele chiar revelații ale
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Johnson - întotdeauna admirative, dar și cu o discretă necruțare, având la fiecare și rezerve. Emisiuni radiofonice, televizate, cursuri universitare de succes - Marcel Reich-Ranicki, supranumit "papă al criticii", e omul care nu știa să uite. Astfel că și în ultima mare dezbatere germană și americană a istoricilor în legătură cu problema amintirii Holocaustului, atitudinea lui rămâne nenuanțată. Cu toate acestea, în concluzia autobiografiei, nu omite să menționeze sentimentele de recunoștință și de satisfacție pentru o carieră împlinită. Marcel Reich-Ranicki - Mein Leben șViața meaț, Deutsche
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
că duhul discuției cuprinde parteneri de forță inegală și de orientări diferite; diferiți vectori, tendințe diferite se înfruntă, așa cum este și firesc să fie pretutindeni, dar mai cu seamă într-o societate deschisă (sau, cel puțin, întredeschisă." * Fără 22, toate dezbaterile găzduite de G.D.S. ar fi rămas între zidurile clădirii din Calea Victoriei 120, analizele, controversele și propunerile n-ar fi avut nici un impact asupra societății, și n-ar fi trezit reacții, uneori nervoase sau doar "agasate". Are dreptate Mihnea Berindei să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]