1,830 matches
-
necrofilie. Când ai, de peste zece ani, obligația să citești cel puțin o carte pe zi, dând seamă public de efectele lecturii, faptul că în doar câteva luni ți-e dat să treci din homosexualitatea lui Gide și Tennessee Williams în diabolicul arhitecturant ce încrâncenează lectura unui roman precum Hawksmoor, de Peter Ackroyd, înotând prin mâzga profanatoare din Mutilare a lui Dan Stanca, torționările din Ochiul și pulberea, de Liviu Bârsan, suita bestială, cu violuri în lanț și dezvirginări cu degetul din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
precare de conștiință, traseiști la comuniști. Alții, rezistenți, la carceră. Regim sever. Penitenciarul ticsit. Înfometare maximă. Severitate excesivă. 6 Decembrie 1949! Spre zori. Care zori? Spre lunga noapte a sistemului comunist și a unei ideologii care a furnizat cele mai diabolice proceduri de distrugere a personalității umane. Uneori moarte bruscă. În general, moarte lentă. Îl mai aud încă pe comunistul Eugen Țurcanu: „Vă vom distruge pe toți! În curînd trotoarele vor deveni culoare de penitenciare!” Doi frați eram deja izbiți de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
noastre. Un miracol a fost și vremea blândă ca-ntr-o primăvară a reînvierii noastre și tot o minune a fost și unitatea din început a tuturor doritorilor de schimbare, căci Caligula - călăul organizase înfrângerea voinței poporului cu cele mai diabolice metode, mijloace, scopuri conform ideii: oderint dum metuant („lat. să mă urască dar să se teamă de mine”). Și câmpul minunii s-a acoperit cu trupurile inocenților copii, tineri și tinere, bărbați și femei, eroi de multe naționalități, înfrățiți în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
se fabrica autoturismul Fiat. Vă imaginați neîncrederea mea când, chiar pe aeroport, prietenul Marco m-a întâmpinat cu cuvintele: „Știai, bănuiesc, că Torino e un oraș ma gic.“ Și-apoi, după o ezitare: „Unii folosesc chiar un cuvânt mai greu: diabolic...“ În mașină, pe când priveam năuc peisajul din jur, ca-ntotdeauna când mă trezesc în altă țară, Marco a continuat: „Se zice că toate orașele dintre două ape sunt locuri propice vrăjitoriei. Torino e unul dintre ele. Tenebrele lui sunt cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
am trezit, singur pe toată latura din spre oraș a terasei, în fața ființei din muzeu! Era lipită cu omoplații de balu strada dincolo de care Torino, cu acoperișuri, ziduri și cupole, se-ntindea până la orizont. Pe fondul orașului magic (și poate diabolic) se detașa ca o sibilă, ca o atotștiutoare. Părea de fapt o protuberanță-a orașului trimisă spre mine și care mă ajunsese chiar și aici, la două sute de metri deasupra arcadelor nesfârșite. De data asta mă privea. Desigur mă recunoscuse
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de ani aceleași frământări eterne În necuprins și-n clipele prea terne. Doar c-am pierdut de-atunci un Paradis, Tărâm ce l-am păstrat prea mult în vis. Și fiecare Eden împovărat de așteptări neîmplinite Pierit-a-nvins de diabolice ispite.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93379]
-
Liniștea copleșită de diabolice ispite Învăluit de´atâtea liniști siderale Alerg înspre meleaguri mai însuflețite; Lăsând în urmă încâlcite căi astrale. Ascult cântul hieratic al pietrelor stelare, Fantastice ființe apar în zbenguieli nedeslușite, Iar Corul cosmic țintuit în auziri jeluitoare Netulburat, interpretează imnuri nesfârșite
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93385]
-
în urmă încâlcite căi astrale. Ascult cântul hieratic al pietrelor stelare, Fantastice ființe apar în zbenguieli nedeslușite, Iar Corul cosmic țintuit în auziri jeluitoare Netulburat, interpretează imnuri nesfârșite. Mă-ndrept apoi spre alte tărâmuri milenare, Dar copleșit de multe și diabolice ispite Mă ostenesc să scap din lunga mea visare Plecând din nou spre alte Luturi liniștite. Unde tronează Cronos, rămas în nemișcare.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93385]
-
de sînge și-i șoptește fioros: — Luați-l! Luați-l, domnu’ Bartlett! Trageți În ticălos, dacă-ncearcă să vă lovească! Între timp negrul se tot retrage Încet, dar acum nu mai are privirea ațintită asupra dușmanului său, ci asupra licăririi diabolice a cilindrului de oțel albăstrui din fața lui; Își ține brațele Întinse Înainte, orb și inutil, În timp ce dușmanul său se apropie, iar fața neagră, brăzdată la Început de dîre de roșu aprins, se transformă Într-o masă zdrobită și sîngerie pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
stele de mare. Cuplurile înlănțuite zvîcneau și se învîrteau de parcă muzica era un fluid care-i făcea să vibreze. Cînd se opri, se grăbiră spre marginile sălii, ca niște corpusculi într-un bulgăr de lut. Drummond oftă și zise: — Sînt diabolice, Duncan, diabolice de-a dreptul, absolut diabolice. Cine? — Femeile. Drummond se uită în jos, la dansatori, și zise: — Una s-a tot ținut după mine toată seara, se uita întruna la mine... apoi s-a dus cu altul peste zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mare. Cuplurile înlănțuite zvîcneau și se învîrteau de parcă muzica era un fluid care-i făcea să vibreze. Cînd se opri, se grăbiră spre marginile sălii, ca niște corpusculi într-un bulgăr de lut. Drummond oftă și zise: — Sînt diabolice, Duncan, diabolice de-a dreptul, absolut diabolice. Cine? — Femeile. Drummond se uită în jos, la dansatori, și zise: — Una s-a tot ținut după mine toată seara, se uita întruna la mine... apoi s-a dus cu altul peste zece minute. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se învîrteau de parcă muzica era un fluid care-i făcea să vibreze. Cînd se opri, se grăbiră spre marginile sălii, ca niște corpusculi într-un bulgăr de lut. Drummond oftă și zise: — Sînt diabolice, Duncan, diabolice de-a dreptul, absolut diabolice. Cine? — Femeile. Drummond se uită în jos, la dansatori, și zise: — Una s-a tot ținut după mine toată seara, se uita întruna la mine... apoi s-a dus cu altul peste zece minute. Cred c-aș fi putut s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vechi de cînd lumea - Plutarh o face în biografia lui Coriolan - dar Hobbes construiește deliberat o metaforă monstruoasă. Statul lui este un gen de creatură a lui Frankenstein: mecanică, dar plină de viață, fără idei, totuși ghidată de o minte diabolică; lipsită de pricepere morală și fizică, dar plină de forța obținută de la cei care trebuie să-l hrănească, cu alte cuvinte, piața. într-o celebră pagină de titlu, acest stat amenință întregul pămînt cu simboluri războinice și religioase. Hobbes și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
societăți știu că, din pricina noastră, profiturile de pe hârtie nu au nici o legătură cu fondurile lor fixe. Nu cunosc însă diferența adevărată. Întrucât noi dorim o ameliorare generală a eticii financiare și economice, nu numai planuri și mai iscusite, și mai diabolice, pentru a ne contracara, preferăm să le întreținem această ignoranță. Făcu o pauză. De data asta îl cercetă cu ochi scrutători pe Fara, continuând să-i vorbească: - Trăsătura de-a dreptul unică a societăților de pe această listă, în speță, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
o să tragem un pui de somn. Alexandru, albit de groază, îi privea fără grai. Peste ochii maiorului se lăsă o pânză groasă. Strânse tare pleoapele și se sprijini de Azimioară. ― Au măști la ei! Cum dracu'?! comentă stupefiat locotenentul. ― E diabolică! Diabolică!! ― Ce facem? ― Ia legătura cu Ciobanu. Simți căutătura fixă, fierbinte a locotenentului și avu brusc impresia că se află pe marginea prăpastiei. Privea jos, amețit, incapabil să reziste tentațiilor adâncului. Își scutură umerii și rosti sec, cu respirația tăiată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tragem un pui de somn. Alexandru, albit de groază, îi privea fără grai. Peste ochii maiorului se lăsă o pânză groasă. Strânse tare pleoapele și se sprijini de Azimioară. ― Au măști la ei! Cum dracu'?! comentă stupefiat locotenentul. ― E diabolică! Diabolică!! ― Ce facem? ― Ia legătura cu Ciobanu. Simți căutătura fixă, fierbinte a locotenentului și avu brusc impresia că se află pe marginea prăpastiei. Privea jos, amețit, incapabil să reziste tentațiilor adâncului. Își scutură umerii și rosti sec, cu respirația tăiată. ― Ești
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu pot să înțeleg... ― Ce? întrebă rătăcit Matei. Își simțea capul golit de gânduri, o cutie vidă de care se izbeau sunete cu reverberații dureroase. ― Nu se moare așa din senin, mârâi înfundat Popa. E un mister aici, o mână diabolică. Sculptorul îi privi lung. Izbucni dintr-o dată în râs. Hohote oribile, fără veselie care umplură odaia. ― Banii se împart la trei! Au crăpat doi din cinci. Și-acum cine vine la rînd? Următorul! Poftiți, vă rog! Următorul! Sînteți invitații mei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fanatismul revoluționar și politica dictaturii militare și a crimei de stat. L’Île noire este un tur de forță al unui povestitor care împrumută de la contemporanii săi elementele dinamicii narative de factură cinematografică. Confruntarea dintre Tintin și organizația animată de diabolicul Müller este afină, ca tematică și punere în scenă, cu ficțiunile cinematografice ale primului Hitchcock, cel din 39 steps ori The lady vanishes, după cum poate fi plasată în același teritoriu al suspansului politic explorat de Greene în divertimentele sale timpurii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
călător între planete și vârste istorice. Singurii aliați ce pot stăvili avansul său implacabil sunt membrii unei eficiente și providențiale „patrule a timpului”, pregătite să intervină spre a menține echilibrul galaxiei. Domnul Ming este personajul ce animă un întreg proiect diabolic, populând teritoriile cartografiate de Bob Morane și Bill Balantine cu armatele sale de zombi și cu roboții săi indestructibili. Ming este și un descendent al rasei de creatori damnați și orgolioși ai romantismului german. Pasiunea pentru automate și clonarea ființei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din al cărui trup nu se mai zărea decât o codiță pradă unei agitații teribile. „Iată că lucrurile de care mă temeam atât de mult se întâmplă, în cele din urmă ! Totul pare să se lege, Milou, ca și cum o minte diabolică ar pune la cale un eveniment pe care îl pot ghici, dar despre care nu știu încă nimic !” Era această exclamație începutul unei noi aventuri. Privirile lui Milou și ale lui Haddock se întâlniră pentru o clipă. Amândoi știau că
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sa tumultoasă, Olrik sfidase moartea. Condamnat la închisoare pe viață în cea mai bine păzită închisoare americană, se părea că prodigioasa sa carieră se apropia de sfârșit. Iscusința și curajul lui Philip Mortimer și a lui Francis Blake învinseseră intelectul diabolic al celui care slujise atât de loial pe crâncenul stăpân al Imperiului Galben. Și totuși, ceea ce nimeni nu mai credea că se poate întâmpla era pe cale de a se înfăptui. Seară de seară, prin mijlocirea unui gardian, Olrik schimba mesaje
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
grădina mânăstirii, iar în timpul liber juca zaruri la cafenea. Apoi se trezi cocoțat în postul de director de închisoare, unde s-a hotărât să se răzbune pentru toți anii în care trebuise să îndure viața printre flori. Cu o șiretenie diabolică născocea tot felul de metode pentru a-i chinui pe deținuți. Îi plăcea în special să-i fie aduși deținuți tineri vârâți în saci bine legați, pe care îi bătea cu bățul, fără martori, până obosea. Îl distra să vadă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tare. Cu unii a fost ceva mai simplu, mai ales că Domnul Andrei și Călugărul mi-au fost de mare folos șoptindu-le că, din moment ce-mi revenisem, însemna că mă împăcasem cu Moașa. Numai Mopsul, cu mintea lui diabolică, a mirosit că era ceva necurat la mijloc și m-a privit chiorâș. Dar și el a trebuit să-și înghită antipatia pe care mi-o purta, după ce i-am înmuiat inima lui Filip spunîndu-i că tot umblând prin bălării
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Grinberg, învinuit pe nedrept că a ascuns aur în closetul gării Bârlad și obligat să coboare pe o scară și să scoată aurul inexistent. Omul rezistă angelic înscenării ce i se face, în timp ce masele alarmate țin partea nevinovatului. Această înscenare diabolică este de o realitate atât de crudă, încât subliniază lipsa de scrupul a regimului totalitar, disprețul față de personalitatea umană. În acest moment de adevărată cumpănă pentru popor, singura sursă de informație credibilă era ascultarea posturilor de radio Vocea Americii și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sistematică a satelor românești. În epoca de aur mult trâmbițată, caldarâmul străzilor e bătătorit de tartorii roșii, secera și ciocanul se afundă în sânge, sărăcia, teama, frigul și foametea predomină în casele oamenilor, “nimeni nu avea încredere în nimeni, sistemul diabolic se baza pe represiuni și nelegiuiri.” în 1977 s-au răzvrătit minerii din Valea Jiului, în 1987 muncitorii brașoveni au ieșit în stradă manifestând viguros și au fost reduși la tăcere prin mijloace tipic comuniste, dar evenimentele se derulau spre renașterea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]