2,244 matches
-
stabilit apoi în Ghioroc pentru următorii doi ani. Au revenit la Ghioroc în septembrie 1997. Dumnezeu i-a binecuvântat cu trei fete: Alina, Laura și Amalia. Fratele Carol a slujit la renovarea din 1999 a casei de rugăciune și ca diacon în perioada 1999 - iulie 2000. 7.3. EVENIMENTE 7.3.1. Botezul din 1995 În data de 16 septembrie 1995 în biserica creștină baptistă din Cuvin a avut loc un botez nou testamental. Botezul a avut loc în curtea bisericii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
-1968. Leric Ioan a terminat seminarul teologic la București dar avea și talent în domeniul muzical. Având neamuri în biserica din Cuvin nu este dificilă observarea legăturii cu această biserică și implicarea în slujire. Miculiț Cornel a slujit și ca diacon al bisericii din Cuvin. Deși nu a avut o școală în domeniu, a văzut nevoia unui dirijor pentru cor și s-a implicat în această slujire. Dumnezeu i-a dat darul acesta și astfel nevoia bisericii a fost împlinită. El
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Fanfare de la Seleuș din vara anului 1996 prin piesa „Bine ai venit!”, cu aranjamentul unui solo de fligorn. Lucrarea misionară 12. LUCRAREA MISIONARĂ A BISERICII DIN CUVIN 12.1. ISTORIC Implicare la Covăsânț: Este cunoscut faptul că Petru Cicireanu, primul diacon al bisericii din Cuvin, a slujit împreună cu frații din Covăsânț la evanghelizări pe stradă în Covăsânț. Biserica din Cuvin a vizitat multe biserici de-a lungul vremii, a susținut chiar financiar zidirea unor lăcașe de cult (exemplu clădirea bisericii din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
botezat în anul 1913. Arhivele Naționale menționează că Cicireanu Gheorghe a trecut la „sectanții baptiști” în 26 martie 1941. Ioan Ungureanu afirmă în istoricul bisericii baptiste „Speranța” că fratele Gheorghe Cicireanu (același cu cel din Cuvin) a slujit biserica ca diacon între anii 1939 - 1954. Cel mai probabil este că Cicireanu Gheorghe sa botezat în anul 1913 dar autoritățile au sesizat abia la doi ani după ce a fost ales ca diacon al bisericii creștine baptiste „Speranța” adică în 1941. Astfel că
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Cicireanu (același cu cel din Cuvin) a slujit biserica ca diacon între anii 1939 - 1954. Cel mai probabil este că Cicireanu Gheorghe sa botezat în anul 1913 dar autoritățile au sesizat abia la doi ani după ce a fost ales ca diacon al bisericii creștine baptiste „Speranța” adică în 1941. Astfel că un membru al bisericii din Cuvin a ajuns să slujească o biserică din Arad timp de 15 ani în calitate de diacon. Foșlea Mircea este fiul lui Ilie și Maria Foșlea din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
sesizat abia la doi ani după ce a fost ales ca diacon al bisericii creștine baptiste „Speranța” adică în 1941. Astfel că un membru al bisericii din Cuvin a ajuns să slujească o biserică din Arad timp de 15 ani în calitate de diacon. Foșlea Mircea este fiul lui Ilie și Maria Foșlea din Cuvin. Mircea Foșlea s-a născut la data de 15 decembrie 1954. Familia Foșlea a locuit o perioadă la Brad, loc în care Mircea Foșlea a terminat liceul „Avram Iancu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
biserica creștină baptistă din Sebeș - Alba. În același timp a absolvit la Universitatea „Emanuel” din Oradea - Facultatea de Teologie Baptistă Pastorală. Daniel Miculiț s-a născut la data 25 februarie 1960, în familia Miculiț Cornel și Elena. Crescut în familia diaconului bisericii creștine baptiste din Cuvin primește o educație spirituală sănătoasă astfel că la 1979 încheie legământ cu Dumnezeu în apa botezului în biserica din Cuvin. Fratele Daniel este căsătorit cu sora Violeta și împreună au fost binecuvântați de Dumnezeu cu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Bejan. 2 oct. 1931.” Comercializându-se și mașini de scris apar adresele „tipizate” precum cele din 9 noiembrie 1931 cu nr. 5467 prin care Gheorghe Bejan e numit paroh în comuna Giurgioana pe 1 noiembrie când a fost și hirotonisit (Diacon pe 1, și, preot pe 4 noiembrie, avea studiile necesare) conform adreselor 5467/ 9 noiembrie 1931. Cu această ocazie noul preot semnează o Declarație (de fapt angajament ferm) de credință, ceea ce dovedește și posibilitatea unor acte de presiune în clerul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
duminică și de sărbătoare predica în parohii. Sfântul și primii frați, fără o pregătire teologică, predicau prin piețe, pentru că în biserică nu ar fi putut să o facă întrucât erau laici (pentru Francisc, cel puțin până când nu a fost făcut diacon, aceasta este o știre ce poate fi considerată adevărată, însă e generică, din moment ce lipsește orice referință la timpul în care aceasta s-a întâmplat). Motive fundamentale comune Să vedem acum câteva motive de bază comune acestor mărturii: 1) se subliniază
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestei secțiuni; cf. îndeosebi titlul „Mărturii non-franciscane”. 1. 1. Episoade unice A) Luca de Tuy Luca, spaniol din naștere, a primit apelativul „de Tuy” pentru că în 1239 a fost făcut episcop de Tuy, în Galiția. A scris împotriva ereticilor. Era diacon la canonicii regulari de la Biserica Sfântul Isidor de León când a scris această lucrare, unde se poate găsi o notă prețioasă referitoare la stigmatele lui Francisc. El respinge afirmația celor care susțineau că Răstignitul a avut doar trei răni provocate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sătuc din Valea Spoletană, în Umbria, în jurul anului 1195. Conform fratelui Nicolaie Glassberger, a fost primit în Ordin chiar de Francisc, însă acest lucru este puțin probabil, deoarece Giordano nu ar fi omis o astfel de informație. Pe când era tânăr diacon, a participat la Capitulul Rogojinilor de la Assisi, din 1221. Se pare că fusese primit în Ordin de curând, poate în anul 1219, atunci când s-au reîntors frații din prima misiune de dincolo de munți, din Ungaria și Germania. După ce le ascultă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
față de care are un profund respect, se poate percepe personalitatea sa plină de voioșie, concretețe și discreție ce-și lasă amprenta asupra relatării respective (nr. 47 și 49). Parcurge întregul său itinerariu franciscan: tânăr întreprinzător și curios, la Assisi; încă diacon (nr. 18), misionar inventiv și cerșetor răbdător de-a lungul anevoioaselor cărări din Alpi și din temuta și necunoscuta Germanie (însă teama de germani, atât de bine evocată în scena finală a Capitulului Rogojinilor, pare să fie depășită în curând
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Porțiunculei. La capitul, conform uzanței ce se respecta pe atunci în Ordin, au venit atât frații cu profesiune, cât și novicii, iar numărul fraților reuniți a fost estimat la circa trei mii. La capitul, a fost prezent domnul Raniero, cardinal diacon, împreună cu mulți alți episcopi și religioși. Din porunca cardinalului, un episcop a celebrat liturghia și se crede că atunci fericitul Francisc a citit Evanghelia, iar un alt frate epistola. Deoarece nu erau clădiri suficiente pentru atât de mulți frați, ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îi întreba: «Cine ești și de unde ești?», deoarece considera că este o mare onoare, în cazul în care ar fi fost martirizați, să poată spune: «l-am cunoscut pe acesta, l-am cunoscut pe celălalt». Printre aceia era un frate diacon pe nume Palmerio, care mai apoi a fost numit guardian la Magdeburg; era o persoană veselă și glumeață, originar din Monte Gargano din ținuturile Pugliei. Ajungând la el, acel frate curios l-a întrebat: Cine ești și cum te cheamă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lombardă și germană; Toma de Celano, care mai apoi a scris prima și a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul Petru din Camerino; preoții Iacob și Walter; diaconul Palmerio; fratele diacon Giordano din Giano și câțiva frați laici, și anume: germanul Benedict din Soest, Henric din Suabia și mulți alții al căror nume nu mi-l amintesc. Au fost în total doisprezece clerici și treisprezece laici. După ce i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Toma de Celano, care mai apoi a scris prima și a doua Legendă a Sfântului Francisc, Iosif din Treviso; ungurul Abram, toscanul Simon, fiul contesei Collazzone; clericul german Conrad; preotul Petru din Camerino; preoții Iacob și Walter; diaconul Palmerio; fratele diacon Giordano din Giano și câțiva frați laici, și anume: germanul Benedict din Soest, Henric din Suabia și mulți alții al căror nume nu mi-l amintesc. Au fost în total doisprezece clerici și treisprezece laici. După ce i-a ales pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o zi de marți, după sărbătoarea Nașterii Sfintei Fecioare, care în acel an cădea duminica, frații minori, patru clerici și cinci laici, au ajuns pentru prima oară la Dover, în Anglia. 4. Clericii erau aceștia: primul, fratele Agnello de Pisa, diacon, de circa treizeci de ani, pe care Sfântul Francisc îl numise ministru provincial pentru Anglia în ultimul capitul general. Anterior, el fusese custode de Paris și acționase cu o atât de mare prudență, încât își câștigase bunăvoința fraților și laicilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu a făcut excepție nici măcar pentru secretarul regelui, pe care l-a retras de la curte fără a-i permite să dea sau să primească nimic. 95. Adăugire. Fratele Agnello fusese pentru mult timp ministru [provincial] de Anglia, deși era doar diacon, și nu a voit să fie promovat la preoție înainte ca în capitulul provincial să se ceară capitulului general ca acest lucru să-i fie poruncit. Era atât de evlavios în oficiul divin, încât, nu doar la liturghie, ci și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și Ciric și până la Sărărie și Cucu. Și această epitropie (administrație) a sfintei biserici “Buna Vestire”, fiind atotstăpânitoare, dădea pământ de casă și ocol pentru vite și păsări, cu bezmăn (impozit) tuturor acelora care erau fețe bisericești: preoți de mir, diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc. Astfel că și părintele Panuș căpătă o bucată de pământ, în 1835, pe care construi casa descrisă mai sus. Peste doi ani, în 1837, un diacon primi pământ de la aceeași epitropie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fețe bisericești: preoți de mir, diaconi, dascăli, clopotari, călugări care doreau să se mirenească etc. Astfel că și părintele Panuș căpătă o bucată de pământ, în 1835, pe care construi casa descrisă mai sus. Peste doi ani, în 1837, un diacon primi pământ de la aceeași epitropie și construi și el o casă cu “două cămări și una în spate”, acoperită cu stuf - viitoarea bojdeucă a lui Ion Creangă, situată pe strada Țicăul de Sus nr. 4. Deci, cele două case stăteau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
călduroasă. Bătrâna îi salută scurt și ei se aliniară în spatele ei ca o escortă falnică. Așa au intrat și au traversat biserica până în față, la tronurile arhiepiscopești și domnești. Ilinca a înaintat doi pași în spațiul care rămânea liber pentru diacon, a ridicat ochii să se cuprindă de frumusețea catapetesmei, s-a închinat și a oftat. S-a întors și a înclinat capul, salutând mai întâi mitropolitul și apoi voievodul. Șerban Vodă a răspuns, a coborât cele două trepte ale tronului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ea, a luat-o de braț și a condus-o la tronul rezervat doamnei țării. Ilinca a căutat din ochi privirile lui Dinu și ale lui Mihai, a urcat cele două trepte și s-a așezat. Utrenia se terminase și diaconii au ieșit din altar să ceară binecuvântarea mitropolitului ca să înceapă ectenia mare. Marele spătar Mihai Cantacuzino era probabil singurul care nu se putea ruga, întorcea capul când spre vodă, când spre doamna Ilinca, și i se părea ciudat că până
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
alți oameni, sau răi, sau nebuni să o piardă, ci fii. Marii boieri îl ridicară de subsuori și-l conduseră spre altar. Theodosie, în ușile împărătești, cu cârja și îmbrăcat în odăjdii argintii, cu mitra pe cap, încadrat între doi diaconi, îl aștepta binecuvântând adunarea. Ahmed aga era în strana din stânga. Theodosie citi clar cu glas tare rugăciunile și jurământul pe care Brâncoveanu îl repetă cuvânt cu cuvânt. Îl mirui și-i dădu crucea să o sărute. Dinspre strana din stânga, capugiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâine și să pun un popă de la biserica Bunei Vestiri să-i citească stâlpii. Mitropolitul se ridică în picioare și se îndreptă spre ușă. Se întoarse spre cei adunați, îi binecuvântă și ieși. Avea în gură un gust amar. Călugărul diacon care-l aștepta alături de dorobanțul de pază se uită îngrijorat la mai-marele său. Theodosie încercă să și controleze ținuta, dar o oboseală inexplicabilă îi trăgea umerii în jos și-i dădea un aspect șovăielnic în mers. În speranța că nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să și controleze ținuta, dar o oboseală inexplicabilă îi trăgea umerii în jos și-i dădea un aspect șovăielnic în mers. În speranța că nu se va observa deprimarea pe care o resimțea, grăbi pasul în așa măsură încât firavul diacon alerga ca un cățel în urma lui. A doua zi, 29 octombrie, în fața bisericii domnești cu hramul Bunei Vestiri, dis-de-dimineață, când încă nu se luminase de ziuă, începură să se adune călugării de la toate mânăstirile din București. Veniseră și stareții și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]