3,808 matches
-
șină, și, ține, țipă, ziuă, zină. Iată puntele în care se mărginește posibilitatea clasif[ic]ărei pronunției. Afară de aceste punte totul e anomalie fonetică care, suferită, într-adevăr c-ar fi în stare de-a ne aduce la dezbinare în dialecte. Arhaismii poate că-i va încetățeni cu-ncetul poezia, dar numai ea, căci e un drept escluziv al ei de-a revifica colorile limbei prin vorbe dezgropate din mormântul trecutului. Astfel Gothe dă lui Faust, prin arhaismi în vorbe și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rețineri încât ne copleșește. Schwab a reușit din multe puncte de vedere o performanță care l-a singularizat, dar în același timp l-a și însingurat: a reinventat limba prin care și-a scris literatura. Există scriitori care folosesc regionalisme, dialecte pentru a-și sublinia apartenența la un spațiu cultural și de civilizație. Schwab nu face parte dintre ei. El reinventează limba pentru a o face compatibilă cu substanța pieselor sale, cu trăsăturile, mentalitatea și gândirea personajelor. Cu alte cuvinte, inventează
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Revoluția și progresul. Mai mult, marea majoritate a oamenilor care locuiau în interiorul granițelor Hexagonului, îndeosebi țăranii care locuiau în zone geografice foarte restrânse și care nu obișnuiau să călătorească, nu vorbeau limba franceză, care era considerată limba clasei elitiste, ci dialecte și limbi regionale, cum ar fi limbile bască, bretonă, corsicană și occitană, și dialectele provensale și germanice (în Flandra și Alsacia). Rezistența cea mai puternică opusă Revoluției a venit din partea acestor populații, cu precădere a celor din vestul țării (Vandeea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
îndeosebi țăranii care locuiau în zone geografice foarte restrânse și care nu obișnuiau să călătorească, nu vorbeau limba franceză, care era considerată limba clasei elitiste, ci dialecte și limbi regionale, cum ar fi limbile bască, bretonă, corsicană și occitană, și dialectele provensale și germanice (în Flandra și Alsacia). Rezistența cea mai puternică opusă Revoluției a venit din partea acestor populații, cu precădere a celor din vestul țării (Vandeea). Chiar dacă anumite secțiuni ale acestei populații, în mare parte funcționarii și clasele de mijloc
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cetățeni/ În batalioane vă adunați/Și să pornim/ Căci ale noastre brazde/ De-un sânge impur/ Fură îmbibate..." (nota trad.). ** "federalismul vorbește limba bretonă" iar "aristocrația în exil și cei care urăsc Republica vorbesc limba germană" (nota trad.). *** "să înlăturăm dialectele locale și să universalizăm limba franceză." (nota trad.). * ,,o acumulare de state" (nota trad.) * "frați dușmani" (nota trad.) * Țăranii (nota trad.). * Ideea descentralizării (nota trad.). * Din țărani în cetățeni francezi (nota trad.) * Franța se numește diversitate (nota trad.) ** Franța este
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Series Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999, p. 1. (trad. n.) 13 limbă greacă, împreună cu Leontius Pilatus a încercat să-l traducă pe Homer.3 Cu toate acestea au optat pentru scrierea majorității operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru latină. Din fericire, a început cu Infernul, nu cu Paradisul, și văzând că nu cunoaște și nu găsește cuvinte latine echivalente ale noțiunilor pe care dorea să le ilustreze, a renunțat și a continuat să conceapă capodopera sa în dialectul toscan.4 Autorii asupra cărora ne îndreptăm atenția au preluat de la scriitorii latini date în ceea ce privește subiectul unor opere, dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Amphiaraos 3. (412) Și unul, și celălalt au fost pusela Încercare,pe cât se pare, de Însuși Mardonius 4. Acesta a trimis la Amphiaraos un lydian, iar la Ptoion un carian 5. Profetul acestui ultim oracol, care răspundea de obicei În dialect eolic, cu această ocazie a dat răspunsul În limba barbarilor, astfel Încât să fie Înțeles numai de cel care consulta oracolul și de cei care-l Însoțeau 1. În delirul lui inspirat, dovedea astfel că nu le este dat barbarilor să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a suferit În viața lui de vreo boală datorită fructului unei plante medicinale cu gust amar pe care nu-l bea decât o dată pe lună. A Învățat să vorbească nenumărate limbi. Cu mine s-a Întreținut În permanență Într-un dialect doric, folosit În poezie 3. Atunci când vorbește, locul În care se află se impregnează de o mireasmă Încântătoare emanată de gura sa. Este În permanență preocupat de tot felul de studii și de cercetări, pe lângă divinație. Cât privește mantica, este
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Series Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999, p. 1. (trad. n.) 13 limbă greacă, împreună cu Leontius Pilatus a încercat să-l traducă pe Homer.3 Cu toate acestea au optat pentru scrierea majorității operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru latină. Din fericire, a început cu Infernul, nu cu Paradisul, și văzând că nu cunoaște și nu găsește cuvinte latine echivalente ale noțiunilor pe care dorea să le ilustreze, a renunțat și a continuat să conceapă capodopera sa în dialectul toscan.4 Autorii asupra cărora ne îndreptăm atenția au preluat de la scriitorii latini date în ceea ce privește subiectul unor opere, dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zic și eu cuvântare". Orice alte comentarii sunt, credem, de prisos. Asupra originii acestui tip de discurs mai planează încă incertitudinea, el fiind tributar, în concepția celor ce-l urmează pe E. Gilson din Rabelais franciscain, modului de a amesteca dialectele și chiar limbile specific acelor predici din Evul Mediu târziu, când "tradiția creștină a melanjului de stiluri ajunsese la o hipertrofiere extremă: aceste predici sunt în același timp grosolan populare, creatural realiste, savante și edificatoare conform interpretării figurative a scenelor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
succes și trece și în Franța și în alte țări vest-europene, în haine ușor schimbate. În Germania, umaniștii preiau specia ca atare și în special câțiva învățați din Suabia ca Augustin Tünger, prim autor de faceții scrise în latină și dialect șvab, Facetiae-Latinae et Germanicae, apărute în 1486. Apoi Heinrich Bebel va da, între 1508 și 1512, cele trei cărți, Libri facetiarum, în care limba latină acoperă un fond de inspirație popular german, constând din scurte povestiri glumețe cu tăiș critic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
țară nouă... Acea vară a trecut între port și șantierul nautic. Ca român lucram zi lumină, iar vara ziua este lungă... iar banii puțini, puțini chiar și pentru aici. Vrând nevrând am învățat limba italiană în două luni... mai exact dialectul calabrez. Dar mi-am dat seama repede că ei (calabrezi n.a) de români știau foarte puțin. Odată unul m-a întrebat dacă la noi se mănâncă carne și se bea Coca-cola.... Acum îmi vine să râd... dar atunci nu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
poate confrunta fără să-i fie teamă că ar putea fi cucerită. Ne spunea Antonio Gramsci: "[...] o mare cultură poate să fie tradusă în limba unei alte mari culturi, [...] o mare limbă națională, istoric vorbind, bogată și complexă, poate în comparație cu dialectele traduce oricare altă mare cultură. Dar putem să tragem o altă lecție din interviul lui George Pruteanu. Adevărata identitate ne spune acest mare intelectual nu este reprezentată niciodată de o închidere sau de un șovinism cultural, ci reprezintă întotdeauna deschiderea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cerca di formazione, în Il Sole 24 ore, din 23 august 2009. În Veneto, încă din 2003, formarea profesională a Badantelor s-a desfășurat prin intermediul unor cursuri finanțate în România (încluzând lecții de limba italiană și chiar cu specific al dialectului veneto). 85 În "La finestra dei pensionari italiani", august 2009. 86 G. Dalla Zuanna, P.Farina, S.Strozza, op. cit., p. 97. 87 Întâlnirea cu tema "Cetățeni ale lumii-cum văd femeile expatrierea" a fost găzduită de ambasadorul Italiei la București, Mario
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în puterea centrală și în birocrație. Ei militează pentru descentralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Ei apără granițele locale sau municipale și zonele intermediare în general. Din punct de vedere cultural, periferiștii apără tradițiile și obiceiurile locale, graiurile regionale și dialectele precum și valorile provinciei sau populației rurale. Din punct de vedere socio-economic, ei se opun capitalismului prin apărarea celor numiți "cei mici", dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor intermediare dintre capital
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
originea în aspirația cea mai intransigentă a mișcării de independență. Odată independența cucerită, partidul continuă să lupte pentru autenticitatea națională, culturală, lingvistică și religioasă a țării. Fianna Fail din Irlanda nu-și pierde încrederea că va reuși să reînvie practicarea dialectului gaelic limba oficială a Irlandei, care nu mai este vorbită decît de 70.000 cetățeni din vestul insulei și se opune atît introducerii divorțului cît și avortului. Dacă partidul de stînga norvegian, Venstre, este cel mai vechi partid de tip
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Formal, este vorba de cel mai vechi partid irlandez fondat în 1902 practic, de un cadru legal al IRA din Irlanda de Nord după numeroase epurări și dizidențe. O dată cu prelungirea războiului civil, de aproape trei decenii, partidul al cărui nume înseamnă în dialectul gaelic "singuri printre noi" a devenit organizatorul, de fapt și mediatorul, ghetourilor irlando-catolice din Belfast și Derry. Cei doi lideri actuali, Gerry Adams și Martin McGuinnes, au crescut și s-au format în această atmosferă de luptă pentru independență și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate religioasă, de a vorbi o anumită limbă, sau chiar un dialect al unei limbi, și din asumarea anumitor practici sociale. Aceste asemănări de sânge, vorbire, obiceiuri și așa mai departe sunt văzute ca inefabile, și uneori covârșitoare, coercitive, în și prin ele însele. Oricine este legat de ruda sa, vecinul său
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
elemente ale culturii grupurilor mai largi de care aparțin (vezi și Hobsbawm, 1983), pentru a-și atinge scopurile. Brass (1991:19) identifică trei vectori pe care conceptul de identitate poate fi construit: obiectivi "markerii culturali obiectivi pot fi limba sau dialectul, un port distinctiv sau obiceiuri alimentare, religie sau rasă" -, subiectivi autodefiniri ale identității și comportamentali modalități specifice de comportament și interacțiune. Practic, pentru Brass constituirea unei identități colective este procesul trecerii de la stadiul de categorie la stadiul de comunitate ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
următorii pași: delimitarea elementelor în contexte identice; delimitarea elementelor în contexte echivalente; clase de echivalentă; ordinea propozițiilor. Această procedură utilizează anumite tehnici: subdiviziunea propozițiilor sau transformări gramaticale. 5 Principalul scop al acestei perspective este axat pe documentare, descriere și clasificarea dialectelor. Limba este analizată din perspectiva lexiconului și gramaticii și a unor structuri guvernate de anumite reguli, care reprezintă relații arbitrare (Duranti 2003: 326). 6 În opinia lui Theo van Leeuwen (2005), resursele semiotice, care ajută la construirea unor reprezentări sociale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în urma cuceririlor și colonizărilor, la schimbarea pe spații largi a peisajului etnolingvistic. Prin analize etimologice eu demonstrez că tocmai baza silabică și aglutinantă este factorul care conferă unitatea limbilor i.-e. și pune în evidență înrudirea genetică a acestora cu dialectele ungro-finice, mongolo-turco tătare, arabice etc., ceea ce vine în concordanță cu concepția lui Mircea Eliade care socotea că „orice istoric, începând de la un anumit moment al activității sale, este obligat să-și situeze cercetările de «specialitate» în perspectiva istoriei universale.” I.N.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Grecilor. Multe din pământurile ei erau lăsate nelucrate, dar se tăiau pe an 400.000 de vite pentru seu, iar alte 250.000 capete erau exportate la Constantinop ol. Limba cultă vorbită era greaca modernă și franceza pentru clasele culte. Dialectul autohton era limba valahă, vorbită de poporul de jos. Despre boieri, nobilii Moldovei, se spunea că „nu sunt oameni educați”. Ei își petrec tot timpul în distracții ușoare - baluri și cărți de joc. Mai toți locuiesc în capitală. Își vizitează
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
KENT: Șir, în good faith, în sincere verity, Under th' allowance of your great aspect, Whose influence, like the wreath of radiant fire On flick'ring Phoebus' front CORNWALL: What mean'st by this? KENT: To go ouț of my dialect, which you discommend șo much. I know, șir, I am no flatterer. He that beguiled you în a plain accent was a plain knave, which, for my part, I will not be, though I should win your displeasure to entreat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]