1,353 matches
-
cu IC sistolică, dar avantajul scade în grupa de vârstă de 75 de ani i peste atât la femei, cât și la bărbați (41). În schimb, în Cardiovascular Health Study, numărul deceselor a fost mai mare la pacienții cu IC diastolică, în majoritate femei (35). De remarcat este și faptul că femeile vârstnice cu IC diastolică asociază în mod particular un număr mai mare de comorbidități, ceea ce poate condiționa evoluția, prognosticul, răspunsul la tratament. De exemplu, trialurile CHARM și I -PRESERVE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
peste atât la femei, cât și la bărbați (41). În schimb, în Cardiovascular Health Study, numărul deceselor a fost mai mare la pacienții cu IC diastolică, în majoritate femei (35). De remarcat este și faptul că femeile vârstnice cu IC diastolică asociază în mod particular un număr mai mare de comorbidități, ceea ce poate condiționa evoluția, prognosticul, răspunsul la tratament. De exemplu, trialurile CHARM și I -PRESERVE (42,43) au sesizat că o treime din decesele la pacienții vârstnici (40-60% femei) cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
în mod particular un număr mai mare de comorbidități, ceea ce poate condiționa evoluția, prognosticul, răspunsul la tratament. De exemplu, trialurile CHARM și I -PRESERVE (42,43) au sesizat că o treime din decesele la pacienții vârstnici (40-60% femei) cu IC diastolică au fost de cauză non-cardiovasculară. Situația reflectă realitatea practică a pacientului vârstnic cu comorbidități frecvent întâlnite - DZ, boală cronică de rinichi, anemie, BPOC, AVC, afecțiuni tiroidiene. Situația este și mai bine reprezentată la femei, având în vedere că speranța de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de o valoare etalon. Valoare medie are aceleași dimensiuni concrete cu ale variabilei a cărei repartiție de frecvență o caracterizează. Valorile medii pot fi exprimate prin cifre absolute sau prin indici. De exemplu, în cazul cunoașterii tensiunii arteriale sistolice sau diastolice la un grup de populație, valorile medii se exprimă prin cifre absolute (mmHg, cm, Kg). În cazul mortalității sau morbidității generale sau specifice pe vârste sau sexe, cauze de boală, valorile medii se exprimă prin cifre relative (la 100 sau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
risc aterosclerotici. Substratul modificărilor structurale ale arterelor senescente este reprezentat de îmbătrânirea celulară, disfuncția endotelială și modificările interstițiale, inclusiv fibroza matricei (10,11). Funcția sistolică la vârstnicul sănătos nu este alterată în repaus. Raportul dintre prevalența IC sistolice și cea diastolică este modificat în favoarea celei diastolice, în special la femei (12). Lusitropismul este afectat odată cu îmbătrânirea. Modificările pattern-ului de umplere ventriculară sunt progresive, inițial faza de umplere ventriculară este întârziată, ulterior treptat o proporție din ce în ce mai mare a umplerii ventriculare are
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ale arterelor senescente este reprezentat de îmbătrânirea celulară, disfuncția endotelială și modificările interstițiale, inclusiv fibroza matricei (10,11). Funcția sistolică la vârstnicul sănătos nu este alterată în repaus. Raportul dintre prevalența IC sistolice și cea diastolică este modificat în favoarea celei diastolice, în special la femei (12). Lusitropismul este afectat odată cu îmbătrânirea. Modificările pattern-ului de umplere ventriculară sunt progresive, inițial faza de umplere ventriculară este întârziată, ulterior treptat o proporție din ce în ce mai mare a umplerii ventriculare are loc către sfârșitul diastolei, în timpul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
tot mai mulți oameni trăiesc cu IC. Doar 17% dintre pacienții cu IC au vârsta sub 65 ani (16). Clasificarea IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai precis prin disfuncție diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de fibroză intramiocardică. Dacă la paciențiisub 65 de ani IC cu funcție sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
oameni trăiesc cu IC. Doar 17% dintre pacienții cu IC au vârsta sub 65 ani (16). Clasificarea IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai precis prin disfuncție diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de fibroză intramiocardică. Dacă la paciențiisub 65 de ani IC cu funcție sistolică afectată reprezintă circa
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
cum sunt bronșita cronică obstructivă sau pneumoniile. Secundar tabloului clinic nespecific, examinările paraclinice devin mai importante (4). Radiografia pulmonară evidențiază staza pulmoară, cardiomegalie în cazul IC cu disfuncție sistolică de VS, însă cu indice cardiotoracic normal în caz de IC diastolică, forma cea mai frecventă la vârstnici. Măsurarea BNP și NT-pro-BNP poate fi utilă pentru diagnosticul diferențial al dispneei brusc instalate, mai ales la pacienții cu multiple comorbidități. BNP și NT-pro-BNP cresc la vârstnici odată cu declinul funcției renale, element de care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
în IC. Betablocantele cu beneficii pe supraviețuire în tratamentul IC inclusiv la vârstnic sunt: metoprolol (24), carvedilol (25) și bisoprolol (26). La populația geriatrică, în mod special, a fost studiat nebivololul, care a arătat beneficii în IC sistolică, dar și diastolică (27). Ca tratament diuretic se preferă diureticele de ansă datorită declinului funcției renale la vârstnici. Terapia de resincronizare cardiacă la pacientul cu disfuncție sistolică, simptomatic, cu durata QRS > 150 ms reduce mortalitatea și spitalizările. Studiile care au arătat beneficiul acestei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
studii mici care arată un beneficiu al verapamilului în IC cu funcție sistolică prezervată (28). 48.4. Urgențele hipertensive la vârstnici La pacientul vârstnic, HTA se definește ca valori ale tensiunii arteriale (TA) sistolice >140 mmHg și/sau ale TA diastolice > 90 mmHg, ca și pentru celelalte grupe de vârstă adultă (29). Prevalența HTA este de 40% din populația României, conform studiului SEPHAR (30). Prevalența HTA crește odată cu vârsta. Conform Raportului JNC-7, peste două treimi dintre persoanele în vârstă de peste 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
persoanele în vârstă de peste 65 de ani suferă de HTA (31). Riscul ca o persoană care la 55 de ani nu era hipertensivă să dezvolte hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace ischemice la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
55 de ani nu era hipertensivă să dezvolte hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace ischemice la vârstnici, așa cum evidențiază studiul Framingham, în timp de la pacienții de peste 50 de ani, TA diastolică se corelează cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică și presiunea pulsului sunt elementele care se corelează cu apariția bolii cardiace ischemice la vârstnici, așa cum evidențiază studiul Framingham, în timp de la pacienții de peste 50 de ani, TA diastolică se corelează cu riscul de boală coronariană (33) . HTA este cel mai prevalent factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare la vârstnici (34). Ghidul actual al ESH/ESC pentru managementul HTA definește urgențele hipertensive ca salturi importante ale TA sistolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar, pe o lungă perioadă de timp, în urma fenomenului de glicozilare proteică, se produce o importantă depunere de material PAS+, colesterol
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
non-invazive radioizotopice, monito- rizare Holter pentru determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a afectării cardiovasculare în diabet
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de depolarizare (d) și una de repolarizare (e) și apare la un prag de potențial (c; pragul de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și fără platou distinct. In faza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și fără platou distinct. In faza de depolarizare lentă diastolică mecanismul principal este inactivarea lentă a unor canale de potasiu (canalele care în cadrul potențialului de acțiune anterior au determinat repolarizarea, împreună cu închiderea canalelor de tip L), în timp ce permeabilitatea bazală pentru sodiu este mare și cvasiconstantă. Există totuși o populație particulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mare și cvasiconstantă. Există totuși o populație particulară de canale lente de sodiu ce se deschid tranzitoriu în această perioadă. Modificarea ratei de descărcare se poate produce prin trei mecanisme diferite. Astfel, bradicardia poate fi determinată de un potențial maxim diastolic mai negativ, o pantă mai mică a depolarizării diastolice, un prag crescut pentru declanșarea potențialului de acțiune. Subliniem ne-implicarea canalelor de sodiu rapide în depolarizarea din cadrul potențialului de acțiune declanșat de aceste celule pacemaker (canalele rapide de sodiu nici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
canale lente de sodiu ce se deschid tranzitoriu în această perioadă. Modificarea ratei de descărcare se poate produce prin trei mecanisme diferite. Astfel, bradicardia poate fi determinată de un potențial maxim diastolic mai negativ, o pantă mai mică a depolarizării diastolice, un prag crescut pentru declanșarea potențialului de acțiune. Subliniem ne-implicarea canalelor de sodiu rapide în depolarizarea din cadrul potențialului de acțiune declanșat de aceste celule pacemaker (canalele rapide de sodiu nici nu sunt exprimate de către aceste celule). Aceasta duce la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Hz). Ascultatoriu se disting două zgomote de origine cardiacă, având următoarele caracteristici de intensitate, frecvență și durată: unul din ele (zgomotul I, sitolic) este mai puternic, mai grav (35-100 Hz) și prelung (0,08-0,15 s) iar celălalt (zgomotul II, diastolic) este comparativ mai slab, mai acuțit, (100-150 Hz) și mai scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]