1,683 matches
-
Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Culturii. ... (4) Structura de personal și regulamentul de funcționare a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare și a centrelor culturale se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe. ... (5) Numirea directorilor centrelor culturale și a diplomaților cu atribuții exclusive în domeniul relațiilor culturale se va face cu avizul obligatoriu al ministrului culturii. ... (6) Numirea diplomaților cu atribuții în domeniul relațiilor cultural-științifice și educaționale se va face în consultare cu Ministerul Culturii, Fundația Culturală Română și cu
HOTĂRÂRE nr. 837 din 14 octombrie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125672_a_127001]
-
oficiilor consulare și a centrelor culturale se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor externe. ... (5) Numirea directorilor centrelor culturale și a diplomaților cu atribuții exclusive în domeniul relațiilor culturale se va face cu avizul obligatoriu al ministrului culturii. ... (6) Numirea diplomaților cu atribuții în domeniul relațiilor cultural-științifice și educaționale se va face în consultare cu Ministerul Culturii, Fundația Culturală Română și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale interesate. ... (7) Numirea atașaților apărării și a personalului care încadrează birourile atașaților apărării
HOTĂRÂRE nr. 837 din 14 octombrie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125672_a_127001]
-
fost continuată cu succes de ministrul plenipotențiar al României la Paris, Mihail Kogălniceanu. Acesta i-a expediat la 10 august 1880 un memoriu lui Vasile Boerescu, drept răspuns la circulara în care se pronunța cu fermitate împotriva Comisiei Mixte 54. Diplomatul român arăta că executarea regulamentelor alcătuite de CED trebuie să le fie încredințată în exclusivitate statelor riverane, acesta fiind, în concepția sa, "un drept inerent al suveranității statelor liberale și independente"55. Comandamentul suprem al guvernului român, care trebuia respectat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
poziției Marii Britanii în problema navigației danubiene, așa cum reiese ea din raportul din 11 decembrie 1880, înaintat de ministrul plenipotențiar al României la Paris, Mihail Kogălniceanu, lui Vasile Boerescu. "Anglia nu a comunicat încă maniera sa de a vedea lucrurile - informa diplomatul român acreditat în capitala Franței - cel puțin în detaliu, dar se știe foarte bine că Cabinetul englez nu va admite în nici un caz ca durata Comisiei Mixte să fie la fel de lungă ca și aceea a Comisiei Europene a Dunării și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
raporturilor dintre România și Austro-Ungaria, a stat și în atenția ministrului plenipotențiar al Marii Britanii la București, William Arthur White. În raportul expediat lordului Granville la 4 decembrie 1880, având drept subiect Mesajul Tronului la deschiderea Camerelor din 15/27 noiembrie, diplomatul englez preciza că "cele mai importante pasaje (ale discursului lui Carol I, n.n.) se referă la problema Dunării și la succesiunea la tron", amândouă fiind primite "cu călduroase aplauze"77. Avându-se în vedere faptul că în cadrul CED tocmai era
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
telegrama confidențială expediată centralei Foreign Office la 6 decembrie 1880, White se referă la problema danubiană și la impactul acestei chestiuni asupra poziției României în cadrul rivalității dintre Rusia și Austro-Ungaria în Balcani. Deși s-a afirmat că Guvernul României - arată diplomatul britanic - se opune schemei Austriei de preponderență pe Dunăre, mai ales la instigația Rusiei, miniștrii de aici se folosesc de fiecare prilej pentru a contrazice acest lucru într-o manieră pozitivă"79. Din informațiile deținute de diplomatul englez, autoritățile de la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Guvernul României - arată diplomatul britanic - se opune schemei Austriei de preponderență pe Dunăre, mai ales la instigația Rusiei, miniștrii de aici se folosesc de fiecare prilej pentru a contrazice acest lucru într-o manieră pozitivă"79. Din informațiile deținute de diplomatul englez, autoritățile de la Sankt Petersburg arătau "puțin interes față de problema Dunării", dar "prin agenții lor se foloseau de orice avantaj care ar fi derivat din nepopularitatea generală propusă de schema Austro-Ungariei pentru a pune bazele unui sentiment ostil la adresa acestei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
diplomației austro-ungare, contele Gyula Andrássy, în România, în ultimele zile ale lunii august 1881. Această vizită, cu toate momentele, implicațiile și consecințele ei, nu a scăpat atenției lui Percy Sanderson, ea constituind tema unui lung și detaliat raport expediat de diplomatul britanic centralei Foreign Office la 31 august 1881. Cu zece zile înainte de evenimentul narat - arăta Sanderson în raportul său - centrala Ministerului Afacerilor Străine al României fusese anunțată de intenția contelui Andrássy de a-l vizita pe regele Carol I la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la implicațiile problemei Dunării în viața politică a României. White remarca de la bun început că "deși nici o problemă internă nu pune în primejdie poziția cabinetului, sentimentul popular privind Chestiunea Dunării se răspândește foarte repede în cercurile înalte"125. În continuare, diplomatul englez arăta că Rusia, care își schimbase între timp atitudinea dușmănoasă avută între anii 1878-1880, se arăta acum favorabilă guvernării Brătianu, această atitudine fiind ilustrată și prin persoana și comportamentul ministrului plenipotențiar al acestei mari puteri la București, prințul Leon
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
abțină de la orice contact personal cu guvernul pe lângă care era acreditat și să-și limiteze relațiile cu acesta, până la noi ordine, la comunicări scrise privind afacerile curente"129. Într-un raport având de asemenea mențiunea "Confidențial", din 6 decembrie (1881), diplomatul britanic analizează în detaliu efectul ultimelor evenimente asupra relațiilor bilaterale dintre cele două state: "Se fac multe speculații aici, la București - precizează el - cu privire la apropiata linie politică pe care Cabinetul de la Viena urmează să o adopte cu privire la România", instrucțiunile primite
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
multe speculații aici, la București - precizează el - cu privire la apropiata linie politică pe care Cabinetul de la Viena urmează să o adopte cu privire la România", instrucțiunile primite de contele Hoyos cu două zile în urmă fiind numai preludiul acestei chestiuni 130. În continuare, diplomatul englez enumeră o serie de aspecte constatate de el personal, care ar putea reprezenta consecințe în planul vieții politice interne românești ale ultimelor evenimente care au marcat relațiile româno-austro-ungare, și anume: 1. Atacurile recente ale opoziției conservatoare, care l-a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în această parte a fluviului, înainte și după tratatele de la Paris și Berlin, supravegherea și poliția fluviului au aparținut întotdeauna statelor riverane, adică Turciei, Serbiei și României, fără nici un control din partea vreunei alte puteri"165. Prin urmare, arată în continuare diplomatul român, "se poate pune întrebarea pentru ce această persistență din partea guvernului austro-ungar de a dori să exerseze o acțiune preponderentă asupra navigației Dunării, între Galați și Porțile de Fier, cu excluderea celorlalte puteri semnatare ale tratatelor de la Paris și Berlin
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
aceasta va fi foarte probabil modificată și va deveni o propunere austriacă"178. Apoi, contele Wolkenstein o va duce la Londra spre a fi analizată. "Berlinul a aderat la tot ce a fost hotărât la Paris"179, arăta mai departe diplomatul român. Austro-Ungaria a renunțat în consecință la votul preponderent, însă numai după ce obținuse două victorii diplomatice importante: participarea la Comisia Mixtă și președinția acestui organism 180. Din capitala Franței, Alexandru Odobescu raporta la 3 februarie că avusese, chiar în ziua
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a analiza acest subiect, ne vom referi la o frumoasă și nobilă inițiativă umanitară, aparținându-i ministrului plenipotențiar al României la Londra, Ion Ghica, din primăvara anului 1882. În cadrul discuțiilor purtate cu lordul Granville în anii 1882-1883 cu privire la problema Dunării, diplomatul român a abordat o seamă de subiecte "fierbinți" și anume: 1. Măsurile sanitare necesare pe parcursul fluviului, pe porțiunea încredințată în 1856 Comisiei Europene a Dunării (Galați - Sulina). 2. Prelungirea mandatului CED, care expira la 24 aprilie 1883. 3. Extinderea autorității
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
acelui an. La 7 ianuarie (1882), plenipotențiarul Marii Britanii acreditat în capitala României încunoștiința în mod confidențial Foreign Office despre plângerile adresate de unii "români cu poziție" cu privire la "apatia domnului Brătianu și a Guvernului" în fața "gravelor exigențe ale cabinetului austro-ungar"197. Diplomatul englez remarca astfel că "un sentiment crescând de nemulțumire și neliniște este perceptibil chiar și în rândul persoanelor favorabile relațiilor României cu Marile Puteri", în timp ce "multă lume declară că această țară se află într-un iminent pericol de a fi
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
atunci când era momentul"202. În telegramele din 6 și 8 februarie, White informează despre atacurile opoziției, în Parlament și în presă, la adresa guvernului și a premierului Brătianu, caracterizat drept "mult prea servil față de Austria"203. Bineînțeles - nu uita să precizeze diplomatul britanic - "toate aceste acțiuni sunt aprobate și încurajate în mod tacit de Legația Rusiei și de partizanii rusofili"204. Întrebarea care s-ar pune imediat ar fi următoarea: acțiuni numai aprobate și încurajate în mod tacit sau chiar mai mult
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de Dunăre. Ea avea astfel dreptul de a participa la o conferință internațională, deoarece drepturile sunt prin natura lor juridică imprescriptibile, neputând fi modificate decât cu asentimentul tuturor părților. Sub pretextul alcătuirii unui nou regulament de navigație - preciza mai departe diplomatul român -, propunerea Wolkenstein-Barrère inaugurează un nou regim de navigație pe Dunărea de Jos, creând o nouă persoană morală, o autoritate menită a funcționa în paralel cu CED, care să exercite astfel dreptul de jurisdicție și administrație pe teritoriul și în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și Italia 228. Pentru a înțelege mai bine poziția înverșunatei inamice a României, Austro-Ungaria, ne vom referi la nota din 24 decembrie 1882 a ambasadorului Italiei la Viena, C. Robiland, adresată superiorului său, ministrul de externe al Italiei, în care diplomatul italian preciza punctul de vedere oficial al Ballplatz-ului. Contele Kálnoky își rezerva dreptul, înainte de a formula un răspuns, de a se înțelege cu alte cabinete asupra poziției ce urma a fi acordată reprezentantului României în cadrul conferinței. El a ținut ulterior
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Foreign Office, pe 14 martie (1883), starea de profundă nemulțumire care domnea în capitala României, în rândul oamenilor politici, de stat și al poporului român, la aflarea veștii semnării Tratatului de la Londra 254. Patru zile mai târziu, la 18 martie, diplomatul englez expedia o adresă a oamenilor politici din opoziție, adresată regelui, cu privire la problema Dunării și publicată în numărul din 17 martie al ziarului L'Indépendance Roumaine, în care este exprimată rezistența hotărâtă împotriva Conferinței și a Tratatului de la Londra, care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
recomandăm spre consultare studiul lui Vasile Netea "Les relations de Ion Ghica avec certains diplomates anglais, ses missions et ses fonctions à Londres", în Revue Roumaine d' Histoire, XI, t. 1, Bucarest, 1972 și lucrarea lui Anastasie Iordache, Ion Ghica. Diplomatul și omul politic, Editura Majadahonda, București, 1995. 196 Ibidem, p. 277. 197 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 133, P.R.O. F.O. 104/28, f. 29-31. White către Granville, raportul confidențial din 7 ianuarie 1882. 198 Ibidem, f. 30. 199
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
un post avansat al civilizației occidentale, o sentinelă vigilentă a ideilor și a instituțiilor pe care se bazează existența societăților moderne. Iată de ce românii, puternici în dreptul lor, așteaptă cu o deplină și întreagă încredere, sub toate raporturile, viitoarea reuniune a diplomaților europeni care și-au dat întâlnire în capitala Regatului Unit. Note 1 Ducele de Dalberg. Emmeric-Joseph, duce de Dalberg (1773-1833). German prin naștere, naturalizat ulterior francez. Moștenind proprietăți paterne pe malul stâng al Rinului, a fost reprezentantul Margrafului de Baden
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
fiind unul dintre cei cinci membri ai guvernului provizoriu. În 1815 devine pair al Franței și ministru de stat. În 1816 este numit ambasador la Torino. A avut o puternică și constantă relație cu Talleyrand. În Dictionnaire Diplomatique, cuprinzând biografiile diplomaților, din Evul Mediu și până în zilele noastre, constituind un Tratat de Istorie Diplomatică, sub coordonarea lui A.F. Frangulis, Secretar General perpetuu al Academiei Diplomatice Internaționale, fost delegat al Societății Națiunilor, Academia Diplomatică Internațională, Paris și Geneva, pp. 266-267. 2
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
26 decembrie 1876), Elveția (28 decembrie 1876), Belgia (20 martie 1877) și Grecia (23 aprilie 1877). În Ion Calafeteanu, Cristian Popișteanu (coord.), Politica externă a României. Dicționar cronologic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 129-131. Postfață Emanoil Porumbaru (1845-1921) Diplomatul și omul politic și de stat liberal Emanoil Porumbaru s-a născut în anul 1845 la București. Fiu al unor boieri munteni, și-a făcut studiile juridice și de economie politică în Franța și în Belgia, luându-și licența în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
1866-1916), Editura Silex, București, 1994, p. 228. 3 Stelian Neagoe, Oameni politici români. Enciclopedie, Editura Machiavelli, București, 2007, p. 594. În aceeași colecție au apărut (selectiv): Cazul Wallenberg, Jacques Derogy Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu Diplomatul, Jules Cambon Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu Florin Dobrinescu Franța și Principatele Dunărene (1789-1815), Principele Dimitrie I. Ghika Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale și internaționale de la Paris, 1867-1937, Laurențiu Vlad La sfîrșit de ciclu, Al. Zub
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
o discuție cu lordul Beaumont pe 8 februarie 1849 ca urmare a recomandării aceluiași lord Stuart. Acesta devenea la scurt timp după discuțiile purtate cu emisarul român un avocat al cauzei românești. Din păcate, întreaga disponibilitate de susținere acordată de către diplomatul englez amintit nu determina guvernul englez să se poziționeze critic față de politica intervenționistă a Rusiei în sud-estul european. Pentru societatea românească în general și clasa politică în special, dezbaterile din cercurile politice englezești erau importante pentru că arătau faptul că, dincolo de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]