1,975 matches
-
Țării Românești pe Basarab cel Tânăr (Țepeluș), Laiotă se refugiază în Transilvania, unde moare nu peste multă vreme. După alungarea lui Laiotă, Ștefan s-a intitulat: „domn a toată țara Moldovlahiei”, formulă pe care o întâlnim pentru prima dată în diplomatica medievală a Moldovei, formulă ce va reveni abia peste un secol, cu voievozi care vor domni pe rând în Moldova și Muntenia. S-a afirmat în istoriografia noastră că unitatea de luptă românească împotriva turcilor nu s-a putut realiza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dorea să vadă realizarea unei Polonii atât de puternice, încât să-i poată amenința scaunul. Oricât s-a străduit Ioan Albert să țină secrete discuțiile purtate la Levocea, Ștefan cel Mare a aflat despre planul urzit împotriva sa. Acțiunile sale diplomatice s-au intensificat în direcția Lituaniei. Marele duce nu participase la Levocea și era important ca el să nu se alinieze la politica fratelui său, Ioan Albert. Dar, pentru a-l convinge pe duce cât de importantă era o alianță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conținut, echilibrat, într-un stil clar și concis, scris cu talent, ca toate celelalte lucrări ale autoarei. Documentele oferă pentru cititor toate amănuntele asupra conținutului Tezaurului, valoarea lui și eforturile românești desfășurate în vederea recuperării lui. În plus, autoarea detaliază metodele diplomatice rusești/sovietice tipice în desconsiderarea rolului și importanței țărilor mici, cărora li s-a impus o atitudine de dictat, de mare putere. Că problema Tezaurului are un caracter politic și că poate fi soluționată tot prin metode politice este un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin "El Gran Rio Azul", prin "Insule în derivă" în jurul Cubei, cu Pilar, Gregorine la timonă, instrumentele de pescuit pregătite, o carte, un pahar de rom, hârtie și toc la îndemână! 638 de Recviemuri pentru Fidel Privind retrospectiv misiunile mele diplomatice permanente șase la număr constat cu surpriză că ele m-au purtat, în Europa și America Latină, doar prin țări cu dictaturi în istoria lor recentă Germania, cu Hitler, Spania cu Franco, Chile, cu Pinochet, Brazilia cu Ernesto Geisel, Uruguay cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Origins of the Modern State, Princeton University Press, Princeton, 1970. Terza, Dante della, "The Most Recent Image of Machiavelli: The Contribution of the Linguist and the Literary Historian", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 91-113. Theseider, Eugenio Dupré, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, Carlo Marzorati, 1945. Tully, James (ed.), Meaning & Context: Quentin Skinner and His Critics, Princeton University Press, Princeton, 1988. Teneti, Alberto, Stato: un 'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Richard C., "Florence, By the Grace of the Lord Pope...", în Studies în Medieval and Renaissance History, 9 (1972), pp. 115-215. Uccelli, Giovan Battista, Îl palazzo del podestà. Illustrazione storica, Tip. delle Murate, Florența, 1865. Vedovato, Giuseppe, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florența, 1946. (De) Vergottini, Giovanni, "Ricerche sulle origini del vicariato apostolico", în Scritti di storia del diritto italiano, vol. 3, Guido Rossi (ed.), Giuffrè, Milano, 1977, ÎI, pp. 537-584. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes and Prelates, trans
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Edward P., Two Aristotelians of the Italian Renaissance: Nicoletta Vernia and Agostino Nifo, Ashgate, Aldershot, 2000. Maier, Anneliese, Die Vorläufer Galileis im 14. Jahrhundert, ed. a II-a, rev., Edizioni di storia e letteratura, Romă, 1966. Maiocchi, Rodolfo (ed.), Codice diplomatico dell'Università di Pavia, vol. 2, Fuși, Pavia, 1905-1915. Marrou, Henri-Irénée, "Saint Augustin, Orose et l'augustinisme historique", în La storiografia altomedievale. 2 vol., editat de Centro Italiano di Studio sull'Alto Medioevo, Spoleto, Presso la șede del Centro, 1970
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
îndeosebi pp. 29-67 (Skinner), pp. 194-203 (Nachan Tarcov), pp. 218-228 (Charles Taylor) și pp. 246-273 (partea centrală a răspunsului lui Skinner). 2 Friedrich Meinecke, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, München & Berlin, 1924; Eugenio Dupre Theseider, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, 1945, îndeosebi pp. 197-204 asupra relazioni venețiene; Federico Chabod, Scritti șu Machiavelli, Torino, 1964; Sergio Bertelli, "Machiavelli e la politica estera fiorentina", în Studies on Machiavelli, (ed.) Myron P. Gilmore, Florența, 1972
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
luni, asupra celor Șase din Arezzo, interzicându-le să numească comisari în timpul caelei perioade; ASF, SĂ, 6, fols. 16v-17r. 45 Asupra procedurilor de alegere a comisarilor în timpul Republicii, a se consulta, legile publicate parțial în Giuseppe Vedovato, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florence, 1946. 46 Vezi supra, nota 9. 47 ASF, SCM Ia Canc., 37, fol. 125v, 1 July 1448: "piena autorità, potestà et balìa di potere provedere, ordinare et fare nella cità di Volterra et per tutto
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
iar granițele lui se restrîngeau, Poarta a fost forțată să recunoască că trebuia să accepte termenii impuși de puterilor europene. Întrucît ea nu-și putea învinge adversarii pe cîmpul de luptă, era obligată să învețe să trateze cu ei pe cale diplomatică și prin negocieri. Din cauză că oficialii turci nu învățau cu ușurință limbi străine, ei au ajuns să depindă de serviciile cunoscătorilor acestora în relațiile lor cu străinii. Fiind cel mai bine educați dintre popoarele balcanice și cei mai apropiați de țările
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și naționale, acum sprijineau alături de Franța programele naționale. După 1848, conducerea mișcării naționale a românilor se afla mai ales în mîinile celor care participaseră la revoluție. Odată cu modificările radicale ale aliniamentelor internaționale, ei puteau spera în atingerea obiectivelor lor pe cale diplomatică. Programul național era constituit în continuare de unirea Principatelor și numirea unui domnitor străin. Transpunerea în viață a unui plan mai radical, care includea independența deplină și cuprinderea în noul stat a tuturor ținuturilor locuite de români, adică a Transilvaniei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nouă constituție, care, susținea el, garanta egalitatea deplină a tuturor cetățenilor imperiului și făcea inutilă intervenția puterilor. Propunerile europene au fost deci respinse, iar lucrările conferinței au fost suspendate. Cu tot acest eșec, alte eforturi de înlăturare a crizei pe cale diplomatică au continuat să fie depuse din ianuarie pînă în aprilie 1877. Odată cu eșuarea acestor negocieri, liderii ruși au fost puși în fața probabilității izbucnirii unui război. Principala lor temere era legată de posibilitatea repetării evenimentelor care duseseră la izbucnirea războiului Crimeei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea să vină din altă parte. Ziarul «Bucovina» propagă în mod deschis ideile democratice și liberale și critica pe față stările din Ardeal și mai ales din Moldova. Lucrul acesta îl neliniști pe consulul rus de la Iași, care interveni pe cale diplomatică la Ministerul de interne austriac, ca să interzică apariția ziarului după ce același consul intervenise la guvernul Moldovei ca să oprească intrarea ziarului în Moldova. Cu toate că avea la îndemână cenzura, Mihail Sturdza promulgă o draconică lege de presă care pedepsea foarte aspru pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Apartamentul, Visul lui Liviu, Stejarii verzi) și trei documentare : Marele jaf comunist, Decrețeii și Adam + Eva. Aici, cum s-ar spune, s-a vândut film românesc (la propriu) : sălile au fost pline nu doar la gala inaugurală, inevitabil „oficialăș și diplomatică, ci și la Filantropica, la Occident sau la ciclul de scurtmetraje. în condițiile în care fiecare titlu cuprins în Panoramă a avut parte de două proiecții, nu doar că nu s-a anulat nici un spectacol din lipsă de spectatori (cum
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
1993. Evreii din România între anii 1940-1944, vol.II. Problema evreiască în Stenogramele Consiliului de Miniștri, prefață acad.prof Nicolae Cajal, volum alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antoescu (1940-1944). Documetre diplomatice franceze inedite, traducere de Cosmina Ghebaur, Iași, Polirom, 2001. Idem, Lupta internațională pentru emanciparea evreilor din România. Documente și mărturii, vol.II (1919-1939), traducere de Țicu Golstein, Editura Hasefer, București, 2004. Mamina, Ion, (ed.), Consilii de Coroană, București, Editura Enciclopedică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acum invitația, cu stema Casei Regale, care menționa: "Su Majestad el Rey y en Su nombre El Jefe de Su Casa invita al Señor Vasile Macovei y a Señora a la Recepcion que ofreceran Sus Majestades los Reyes al Cuerpo Diplomatico en el Palacio Real de Madrid el miercoles dia 17 de enero a las 19,00 horas con motivo del Año Nuevo. Caballeros: uniforme chaqui Señoras: vestido largo." Și am început pregătirile! Alegerea rochiei lungi, elegante, a pantofilor, asortarea poșetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spanioli în legătură cu politica internă și externă a României. La o săptămână de la întoarcere, ambasadorul mi-a prezentat o scrisoare de mulțumire trimisă de conducerea taberei, în care se evidențiau luările de cuvânt "interesante, documentate și convingătoare" ale lui Señor consejero diplomatico Vasile Macovei, ceea ce avea să-mi aducă o nouă deplasare la Albacete, la o reuniune organizată de Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile municipale. Pentru călătoria de aproape 600 de kilometri (dus-întors) mi s-a pus la dispoziție o bătrână Dacie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bună relație cu directorii și redactorii-șefi ai multor publicații și posturi de radio și televiziune, așa că eram o "prezență constantă în mass-media, acordând interviuri și publicând articole în cotidienele "El Pais", "Ultimas Noticias", "La Republica", în revistele "Diplomacia" și "Mundo Diplomatico", la posturile Tv. Canal 10 și Canal 12, la posturile de radio Sarandi, Carve, Danubio Azul, Cx6. Din deplasările în departamente mă întorceam întotdeauna cu o "colecție" bogată de interviuri acordate presei locale, iar cu prilejul Zilei Naționale și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de toți cei din ambasade, așa cum o declară și dl. A.T. 2 .Posesor de "ochi bleu" și trepăduș de rangul 14 la ambasadă, în ce ocazii a înregistrat Dl. A.T. declarațiile ambasadorului făcute "în cercuri de afaceri și diplomatice"? Nu cumva declarația D-lui A.T. fusese făcută cu intenția de a ajunge la urechile lungi ale "Cooperativei" ca semn al devotamentului său și pentru verificarea reacțiilor celor de la ONT? 3. Face parte din ABC-ul activității unui diplomat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
distrugând, culminând cu debarcarea în Normandia și toate acestea au dus la slăbirea Germaniei, descurajarea combatanților și la începutul lunii martie 1944 trupele rusești au ajuns la Nistru. Conducerea țării, în frunte cu regele Mihai și mareșalul Antonescu, caută, pe cale diplomatică, salvarea României și ieșirea din război și deși condițiile impuse de Uniunea Sovietică erau grele, România le-ar fi acceptat dacă s-ar fi acceptat singura condiție pusă de mareșalul Antoneacu, ca hotarele României să fie cele din 1938, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
distrugând, culminând cu debarcarea în Normandia și toate acestea au dus la slăbirea Germaniei, descurajarea combatanților și la începutul lunii martie 1944 trupele rusești au ajuns la Nistru. Conducerea țării, în frunte cu regele Mihai și mareșalul Antonescu, caută, pe cale diplomatică, salvarea României și ieșirea din război și deși condițiile impuse de Uniunea Sovietică erau grele, România le-ar fi acceptat dacă s-ar fi acceptat singura condiție pusă de mareșalul Antoneacu, ca hotarele României să fie cele din 1938, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu pas, dar ritmul ei era mult depășit de ritmul evenimentelor și ceea ce era cel mai grav, nu era sinceră. La nesinceritatea lui Carol al II-lea și a Guvernului său, germanii și italienii nu puteau răspunde decât cu paleative diplomatice, linia lor reală rămânând sacrificarea granițelor României. De aceea pentru a împiedica acest lucru, trebuia acționat cu maximă urgență, pentru a se prelua puterea la București de Mișcarea Legionară și astfel, câștigând încrederea Axei, să se evite cedările teritoriale proiectate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
B. P. Hasdeu, între 1862 și 1863. Începând cu numărul 10 din 1863, în urma unor acuze de separatism, și-a schimbat titlul în „Lumina”. Datorită lui Hasdeu, publicația are un solid sector de istorie, cu contribuții și în domeniile adiacente: diplomatica, arheologia, bibliologia, iconica, glosologia, chiar filologia, întrucât Hasdeu, care, primul în cultura română, a avut conștiința valorii filologice a textelor vechi și a prețuit savoarea stilului arhaic, sprijinea argumentarea istorică cu observații lingvistice. Spirit romantic, el nu separa istoria de
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
atitudine ostilă la adresa României, manifestată în presa vaticană. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către reprezentanții țării noastre în Statul Papal; cauza au constituit-o informațiile insuficiente pe care le trimiteau instituțiile de presă, dar și cele diplomatice românești 952. În acest context, s-a putut explica necesitatea apariției unui cotidian catolic obiectiv, care să furnizeze informații Vaticanului despre realitățile din România (așa cum a fost Albina, care a oferit date corecte și a prezentat viziunea catolicismului românesc). Acesta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mondial până astăzi și va rămâne în continuare pe același loc, în anii sau deceniile care urmează, după cum prefigurează autoarea în ultimul capitol al cărții sale, un elaborat științific și publicistic ce analizează o problematică tot mai prezenta în activitatea diplomatică actuala. S-a scris mult pe acest subiect, dar după cum demonstrează autoarea în paginile introductive, puține lucrări în literatura de specialitate străină și aproape deloc în cea românească au zăbovit asupra diplomației europene în acest areal în primul deceniu și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]