43,048 matches
-
simbolist Alexandru Robot scrie în 1934 despre Ștefan Petică și în 1935 despre ,pajurile mizeriei chișinăuiene". De reținut o observație peisagistică a lui Al. Robot: Primul aspect care surprinde la Chișinău este peisajul negru al ciorilor" (p. 64). Diferența dintre discursul emfatic al mândriei ,naționale", promovat de N. Costenco, și discursul sumbru, decepționist, al lui Al. Robot, e considerabilă, deși ambele datează cam din aceiași ani '30: , Ciorile desuete și dezagreabile, rupte parcă dintr-un steag de doliu, embleme și simboluri
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
în 1935 despre ,pajurile mizeriei chișinăuiene". De reținut o observație peisagistică a lui Al. Robot: Primul aspect care surprinde la Chișinău este peisajul negru al ciorilor" (p. 64). Diferența dintre discursul emfatic al mândriei ,naționale", promovat de N. Costenco, și discursul sumbru, decepționist, al lui Al. Robot, e considerabilă, deși ambele datează cam din aceiași ani '30: , Ciorile desuete și dezagreabile, rupte parcă dintr-un steag de doliu, embleme și simboluri ale nenorocirii, care nu se desparte de destinul Basarabiei, sunt
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
i-ar reduce șansele de a câștiga cursa pentru președinție, deși se află în posesia unui program de redresare în 31 de puncte. La rugămintea insistentă a sălii a renunțat să-l citească în întregime. Cezar Ivănescu și-a îmblânzit discursul, în raport cu ceea ce promisese cu o seară înainte la o emisiune a OTV, nerenunțând totuși să-l acuze pe N. Manolescu, aberant, de complicitate cu Ion Iliescu la omucidere. în rest, a spus că U.S. este necesară, dar trebuie reorganizată, înmulțind
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
echilibrat ca ton, fără a fi patetic sau apocaliptic, și, mai ales, de a-și face teoria inteligibilă și celor mai puțin familiarizați (dar dispuși la un minim efort) cu limbajul filozofic, de a rămîne, în limitele unui astfel de discurs, apropiat de lector prin excursuri explicative și note de subsol nu lipsite de umor. Fără a-i diminua meritele, cred însă că îi lipsește un capitol final esențial. Fără îndoială că această tendință corporeistă postmodernă este justă și, mai ales
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
țărâna, în locului trupului, Lucian Blaga adâncește imens ideea-forță exprimată de versul: Greu e numai sufletul, nu țărâna. Al treilea poem blagian, ,Munca pleoapelor" , are aerul unei demonstrații aproape ,teoretice", unde tropii ar fi inutili față cu pregnanța și demnitatea discursului, ca și cu ineditul conținutului. În acest text, viață și moarte lucrează împreună, necontenit. Pentru ca pleoapele noastre să-și poată împlini truda de fiecare clipă, ele trebuie să conteze pe ajutorul (le ajută / moartea și viața) celor două entități. O
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
al seducției cerebrale. Eva dispune de o dublă serie de armament, gata a apela la dotarea secundă, a ,creierului", pentru a fi sigură de reușită. Amestecul de calinerie și inteligență, de dorință de-a plăcea și visare subtilă îi marchează discursul diaristic: ,Deseară am să-l văd. Ca orice femeie vreau ca trupul meu să arate bine. Dar și creierul. Mă gîndesc la ce am să-i spun. De fiecare dată mi se face frică; dacă s-a golit magazia? dacă
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
Nicolae Manolescu face un succint istoric al conceptului de realism socialist, pe care îl consideră, pe bună dreptate, preferabil celui de proletcultism pentru definirea esteticii oficiale din timpul comunismului. ,Termenul ca atare - explică Nicolae Manolescu - apare prima oară într-un discurs rostit de Ivan Gronski, directorul Izvestiei și membru în comitetul de pregătire a noii și unicei uniuni de breaslă, și reprodus de Literaturnaia Gazeta: ŤMetoda de bază a literaturii sovietice este, așadar, aceea a realismului socialist.ť Formula va fi
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
fidel teza lui Lunacearski despre realismul socialist ca utopie revoluționară și instrument în mâinile partidului."; ,La noi - continuă Nicolae Manolescu - termenul este consacrat odată cu broșura din 1951 Pentru realismul socialist în literatură și artă, și are legătură mai puțin cu discursul lui Jdanov din 1934 decât cu alte două intervenții ulterioare ale acestuia, mult mai dogmatice decât ar fi putut prevedea Lunacearski, mentorul său. E vorba de un faimos raport din 1946 în care Jdanov critica publicațiile Zvezda și Leningrad, recomandându
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
ar fi putut prevedea Lunacearski, mentorul său. E vorba de un faimos raport din 1946 în care Jdanov critica publicațiile Zvezda și Leningrad, recomandându-le nici mai mult, nici mai puțin decât promovarea unei Ťliteraturi de partidť și de un discurs din septembrie 1947, când a luat ființă Cominformul și lumea s-a trezit împărțită de ideologul de la Kremlin în Ťdouă lagăreť aflate într-un Ťrăzboi receť." Oricum, indiferent de varianta în care circulă, teoria realismului socialist nu este luată niciodată
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
materialului de propagandă produs după metoda realismului socialist și de smulgere a unor angajamente. Răspunsurile scriitorilor nu sunt, de altfel, aproape niciodată vesele și fanteziste. Seamănă mai curând cu rapoartele de activitate și planurile de producție (model obligatoriu pentru stilistica discursului public în epocă). Invitați să participe la o mondenitate rezervată cândva vedetelor, scriitorii descoperă că sunt, de fapt, chemați la ordine asemenea unor salariați și obligați să anunțe în termeni preciși cu ce anume vor contribui la buna funcționare a
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
să lucreze cu toți cei 56 de studenți ai Facultății de Teatru din Cluj. Se merge pe încredere și li se explică la ce folosesc aceste work-shop-uri: la nimic concret: la pregătire; pregătire, un cuvânt care va reveni mereu în discursul regizorului. Li se împart scene din Visul unei nopți de vară de Shakespeare, nu mai mult de două pagini pentru un grup. Apoi vedem locațiile posibile pentru work-shop. În final, se hotărăște pentru scena mare a Teatrului și pentru scena
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
e aceea asupra instrumentului propriu: ,nimic nu-mi aparține, decât eu însumi". Se fac referiri la cartea lui Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, adică la importanța de a te întoarce la studiu, la școală. Revine mereu și mereu în discurs cuvântul pregătire, pregătirea pregătirii. Importanța pregătirii fizice. Diferența dintre stilul de lucru al dansatorului, pianistului sau cântărețului, interpreți pregătiți, cu ,instrumentul" reglat, și actorii, care-și ajustează foarte rar ,vioara, instrumentul" (trupul). Întâlnirile vor consta din exerciții fizice, vocale, încălzire
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
opere în expunere permanentă care arată drumul parcurs, devenirea în timp a unor concepte și care fac inteligibil fenomenul artei moderne, îl pun sub semnul raționalității, îl transformă într-un spectacol uimitor al inteligenței, al creativității. în paralel cu acest discurs logic, în săli speciale, sunt expuse fenomenele "la zi", propunerile de ultimă oră, ultimele cercetări și ipoteze de lucru legate de imagine. Expunerea de la București vrea să arate că, în ultimii 50 de ani, în România, a fost un vid
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
a născut cam debili nu, cum s-ar putea înțelege, ale lui Tamburin. În ce-l privește, satira este moale și România damă bună. De fapt, nici nu-și dă foarte tare în petic: mai îndoapă niște cerșetori lihniți cu discursuri de azil, mai taie niște capete, care tot deschid gura și după aceea, mai scrie cîte ceva. Un bufon necăjit, în visările lui, de grijile țării, dar nu vă gîndiți, Cațavencu e cu totul autre chose. Sigur, comparațiile sînt, din
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
de-a exhibatul carențelor existențiale migrează, în fond, spre o zonă inedită a autenticității. Și, implicit, a unei profunde intimități cu cititorul. Și această nouă carte făcută din alte cărți este stratificată, scriitorul-compozitor orchestrînd, în paralel, mai multe niveluri ale discursului. Confesiunile și notațiile personale merg mînă în mînă cu istorisirea unor episoade reale și cu observațiile despre adevăratul bătrîn din familie, mama B, realizînd un contrapunct personalizat la comentariile (unele extraordinare) pe marginea citatelor despre bătrînețe și despre moarte din
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
nu mă poate apăra de propria mea prostie și de propriile ei îndrăzneli." Poate că stă în firea lucrurilor ca scrisul "oricît de grav ar fi subiectul", să presupună o doză de gratuitate, dar există și (benignă) vanitate într-un discurs ce dispune atît de ușor de carențele onto-biologice ale enunțătorului. Echivocul subiectului convine și diaristul nu ratează ocazia să-și facă o ușoară concesie prin retorică: "Dacă nu te preocupă moartea ești vanitos, dornic să oferi o imagine oarecare despre
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
povestea fotografului. Ea însăși, o operă de artă. Cutia neagră permite spectacolului să se nască. Noapte, nocturn, mister, eleganță, ambiguitate, fragilitate. Din paginile negre ale albumului, mari, ample, se naște fiecare fotografie-tablou. Alegerea acestui fond, de un maxim rafinament, menține discursul succesiunii imaginilor în rigorile codului teatral. În ideea spirituală a lui Dragoș Galgoțiu. Mihaela Marin devine un fel de călăuză prin ceea ce ea a descoperit că este lumea lui Galgoțiu și lumea acestui spectacol. Ea stabilește traseul, subiectiv, dar fascinant
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
care retează excesele în declamare, în expunerea patimilor. Un accent mai sceptic nu e interpretat ca o jignire, ci ca o aprofundare a tâlcurilor. Astfel, ca o dovadă a lipsei de încrâncenare șirul de manifestări a fost inaugurat de un discurs eretic la Marbach, la vernisajul expoziției închinate vieții și operei lui Schiller. Conferențiarul a fost un cunoscut critic, George Steiner, un emigrant care a părăsit cu familia Germania în perioada persecuțiilor naziste și deține de două decenii o catedră de
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
nici unul întâiul sau cel de al doilea. Precumpănește sobrietatea, argumentul rațional, ponderea în afirmații. S-a scos în relief împrejurarea că Schiller însuși a fost conștient de unele defecțiuni ale dramelor, la Hoții a anexat singur un tabel al discordanțelor (discurs hiperbolic, grandilocvență, șovăieli în construcție). A întrezărit lucid riscurile unei inspirații nezăgăzuite, dar nu a putut compune decât în stare de febrilitate, împins din urmă de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
de gazdă. Contradicție carrollescă, într-adevăr. Regizorul vrea însă să confere o anume continuitate tramei, ca atare nu vrea pauze între numerele de vodevil și replici. Iar o manevră îndrăzneață: în loc să facă un musical, muzicalizează tot filmul. Face tranziția de la discurs la cântec într-un singur cadru. Chiar și atunci când personajele își exersează capacitățile vocale în formații complicate care merg de la trio până la octet. Mai mult, inserează fragmente muzicale peste tot în film. Efectele sonore ale editorului de sunet și cele
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
mai puternice cu numeroase cutume, prejudecăți, tabuizări. E o paradoxală explozie de viață produsă de o zonă "moartă", care pune în primejdie o complicată butaforie de aranjamente și interese ce riscă a se prăbuși. Pe deasupra oferă un model al unui discurs liber, în contrapartidă cu textele grevate de oportunism și în consecință neviabile. Literatura de sertar nu e o vorbă goală și nici un detaliu secundar, o neglijabilă anexă a celei "consacrate" în știutele condiții vitrege, ci o alternativă la mărturiile îngăduite
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
nu în epigonismul valorilor clasice. În antiteză, Aurel Bulacu, dionisiac convins, optează pentru un limbaj ale cărui repere formale și spirituale le aflăm în modernismul secolului XX. Atașat firesc unor imagini care licitează filonul epic, Nicolae A. Alexi își formulează discursul ca pe un monolog cu tentă subtil moralizatoare, unde în spatele "poveștii" transpare, ironică, nostalgică, meditativă sau numai tristă, opțiunea artistului în fața contemporaneității. În viziunea sa, printr-un exercițiu de excesivă democratizare, o societate care își pierde norma, legea și implicit
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
comunicare. Este de înțeles un atare "exercițiu de admirație", pe care ni-l solicită artistul, prin aceste demonstrații de virtuozitate în calitate de stăpân-magician al techné-ului. La nivelul sensibilității creatoare, Nicolae A. Alexi este însă un creator al timpului său, cu un discurs plastic foarte actual, unde raporturile culturale, atent selectate, se conjugă optim într-un limbaj personal. Privite în ansamblu, lucrările sale accentuează ideea de decor, de scenă, artistul imprimându-le deliberat o anume artificialitate. Realizează astfel construcții epice bine cizelate, într-
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
de aceea nu e sigur dacă literatura se scrie din obsesiile vieții sau dacă fantasmele literaturii tensionează viața. Cert este că jurnalul este literatură și încă una la cel mai înalt nivel. Artificiile și stilul ficțiunii nu sînt ocultate în discursul diaristic și, oricum, descriptivismul policrom și luxuriant, arhitectura fină a viselor și substraturile lor simbolico-mitice, reflecțiile subtile pe marginea scrisului sînt deja o marcă înregistrată. Dincolo de impresii și analize, Jurnalul rămîne aceeași fascinantă, pentru că înșelătoare, walk on the deepest side
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
Vasile Iancu Profesorul nostru de Estetică din anul IV de la "Filo" venise de la Universitatea din Cluj. Practic, reinaugurase acest curs la Iași, pe care îl predase cu ani în urmă Al. Dima. Același dascăl, tânăr lector pe atunci, cu un discurs viu, să zicem, necanonic, cu seminarii extrem de captivante - se vedea de la o poștă că e precum peștele în apă - ne-a predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porților poeziei acestui genial creator, mai cu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]