1,774 matches
-
sau până la dispariția activității electroen-cefalografice), după care se deschide sternul în oprire circulatorie. Este necesară existența a cel puțin două aspiratoare de cardiotomie în eventualitatea că anevrismul este deschis accidental. Arcul aortic se expune pe porțiunea antero-laterală stângă, iar planul disecției chirurgicale este menținut aproape de aortă, în așa fel ca nervul frenic să nu fie lezat și să nu să deschidă cavitatea pleurală stângă. Mai mult, e mai bine ca electrocauterizarea să fie evitată pentru a reduce riscul lezării nervului frenic
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
este menținut aproape de aortă, în așa fel ca nervul frenic să nu fie lezat și să nu să deschidă cavitatea pleurală stângă. Mai mult, e mai bine ca electrocauterizarea să fie evitată pentru a reduce riscul lezării nervului frenic. Prin disecția apropiată de aortă se evită și nervul vag și recurentul. Vasele capului pot fi izolate la origine pe șnururi de hemostază sau se pot vizualiza din interiorul aortei. Pacientul se plasează apoi într-o poziție Trendelenburg, mult înclinată, pentru a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Perfuzia întregului organism poate fi realizată în acest moment pe cale axilară dreaptă. Este de reținut că în mod special cazul în care substratul patologic este o diminuare a rezistenței de origine non-aterosclerotică a aortei și în mod particular în cazul disecției de aortă, versantul aortic al anastomozelor aortă-proteză este bine să fie întărit cu atele de Teflon. Acestea interpun peretele aortic (eventual disecat) între atelă și proteză, întărind și asigurând sutura. Suturile între protezele vasculare trebuie realizate cu fir de polipropilenă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
nu este suficient de lungă ca să acopere distanța la sediul anastomozei aortice distale. Tehnici adjuvante - utilizarea adezivului chirurgical Introducerea adezivului chirurgical este de mare utilitate pentru impermeabilizarea și întărirea liniilor de sutură și pentru obliterarea lumenului fals aortic în cadrul rezolvării disecției de aortă. Utilizăm de rutină adeziv biologic de tip GRF (gelatină-rezorcinol-formaldehidă). Există în momentul de față discuții cu privire la posibila toxicitate biologică a componentei formaldehidice, care să determine necroză tisulară și eventual redisecție tardivă [86]. Există și alte tipuri de adeziv
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a fost înlocuită întreaga aortă într-o singură operație [95]. Șase cazuri au fost rezolvate utilizând circulația extracorporală cu hipotermie profundă și oprire circulatorie totală. În această serie a fost înregistrat numai un singur deces (3,8% mortalitate) datorat unei disecții retrograde și rupturi a aortei ascendente în a treia zi după operație. Pentru început, se urmează aceeași timpi ca în intervenția descrisă mai sus, respectiv se montează by-pass-ul atriofemural stâng sau circulația extracorporală, în funcție de strategia aleasă. Tehnica inserției circuitului de
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
echipată pentru procedee hibride. Principial, tehnicile intervenționale pot avea un mare viitor în rezolvarea patologiei aortei, deoarece aplică metode intraluminale, care sprijină peretele aortic din interior și nu depind de rezistența intrinsecă a acestuia, oricum afectată de procesul patologic - anevrism, disecție etc.
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
își au originea o serie de artere septale perforante, perpendiculare ce irigă cele 2/3 anterioare ale septului interventricular. Prima ramură septală este și cea mai mare și mai importantă, mai ales din punct de vedere chirurgical. Lezarea acesteia în disecția valvei pulmonare pentru autogrefa pulmonară în operația Ross produce un infarct miocardic de multe ori fatal. Unele din ramurile pentru VD se anastomozează cu ramuri infundibulare din ACD proximală alcătuind „ansa lui Vieussens ”. Uneori segmentul 2 al arterei ADA este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de grefă sau de vas coronar nativ, - noi dovezi imagistice de pierderi de miocard viabil, trebuie considerate ca diagnostice pentru infarct miocardic post-BAC [5]. În timpul BAC numeroși factori pot produce necroză miocardică peri-procedurală cum sunt: - Traumă miocardică (suture, manevre mecanice), - Disecție coronară, - Ischemie regională sau legată de protecție miocardică global inadecvată, - Evenimente microvasculare legate de reperfuzie, - Leziuni miocardice induse de generarea de radicali liberi de oxygen, - Eșecul reperfuziei unor zone de miocard nesusținute de vase coronare graftabile [32]. Studii de RMN
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
mai sus pot fi și cauze ale rezultatelor încă neconvingătoare ale BAC în IMA. Clasificarea clinică a infarctului miocardic acut Tipul I Infarct miocardic spontan de origine ischemică datorat unui eveniment ca eroziunea plăcii aterosclerotice și/sau ruptura, fisura sau disecția acesteia. Tipul II Infarct miocardic consecutiv ischemiei datorită fie creșterii cererii de oxygen sau scăderii ofertei de oxygen, spasm coronarian, embolie coronară, anemie, aritmii, hipertensiune sau hipotensiune. Tipul III Deces cardiac brusc, neașteptat, incluzând stopul cardiac, adesea cu simptome sugestive
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c.-vegetații; d.-cateterism cardiac, PTCA, etc. 3. disecție; 4. spasm; 5. traumatism: a.-penetrant sau nepenetrant; b.-cateterism; c.-chirurgie. 6. arterite: a.-boala Takayasu; b.-periarterita nodoasă; c.-LES; d.-Sifilis; e.-Boala Kawasaki; f.-Boala Buerger. 7. tulburări metabolice: a.-homocistinuria; b.-amiloidoză; c.-boala Fabry
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de pacienți cu IMA cu supradenivelare de ST care au risc crescut de deces după faza acută; 2. Ecocardiografia localizează tulburările de cinetică existente la toți bolnavii cu IMA, poate diferenția un anevrism aortic (punerea în evidență a faldului de disecție constituie o contraindicație majoră pentru tromboliză) precum și: a. identifică precoce o zonă akinetică atunci când diagnosticul pozitiv este incert, clasic; b. precizează originea unei disfuncții acute de pompă; c. pune în evidență prezența trombozei intracardiace (intraventriculară/intraatrială); d. identifică complicațiile mecanice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-insuficiența cardiacă în anomalii sau pericardită constrictivă preoperator pentru stabilirea hemodinamicii centrale și a morfologiei coronariene; -insuficiența cardiacă refractară la terapie, când se decide un transplant cardiac [10]. H. BOLILE AORTEI Principalele sindroame ale aortei sunt reprezentate de: anevrismele aortice, disecția de aortă, boala arterială aterotrombotică, ocluzia arterială acută și cronică, sindroamele aortoarteriale, infecțiile bacteriene ale aortei și tumorile primare aortice [1, 12]. Sub denumirea de bolile aortei sunt grupate o serie de afecțiuni care implică cele două părți anatomic distincte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prognosticul bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât anevrismele aortei abdominale. Etiologia luetică, în prezent, este depășită de necroza mediochistică și disecția aortică cronică. Sunt localizate în special pe crosă și aorta descendentă, putând fi descoperite ocazional, pacienții fiind complet asimptomatici, în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
excelentă pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie aortică și hipoplazia aortei. Nu este clar de ce există o relație între graviditate și disecția aortică deoarece aproape jumătate din cazurile de disecție aortică care afectează femeile cu vârsta sub 40 de ani apar în graviditate, în trimestrul al III-lea al sarcinii sau ocazional în perioada postpartum precoce. În această ultimă posibilitate sunt implicați
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de istm aortic, bicuspidie aortică și hipoplazia aortei. Nu este clar de ce există o relație între graviditate și disecția aortică deoarece aproape jumătate din cazurile de disecție aortică care afectează femeile cu vârsta sub 40 de ani apar în graviditate, în trimestrul al III-lea al sarcinii sau ocazional în perioada postpartum precoce. În această ultimă posibilitate sunt implicați o serie de factori cum ar fi creșterea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ocazional în perioada postpartum precoce. În această ultimă posibilitate sunt implicați o serie de factori cum ar fi creșterea volumului sanguin, a debitului cardiac și a presiunii sanguine [12, 18, 26]. Traumatismul direct al aortei poate să cauzeze, de asemenea, disecția aortică; traume iatrogene (cateterizări arteriale, inserție de balon intraaortic, chirurgie cardiacă, înlocuiri de valvă mitrală etc.) sunt recunoscute ca și cauze rare de disecție aortică [10]. SIMPTOMATOLOGIE Caracterul polimorf al simptomelor și semnelor este generat de variabilitatea sediului inițial și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și a presiunii sanguine [12, 18, 26]. Traumatismul direct al aortei poate să cauzeze, de asemenea, disecția aortică; traume iatrogene (cateterizări arteriale, inserție de balon intraaortic, chirurgie cardiacă, înlocuiri de valvă mitrală etc.) sunt recunoscute ca și cauze rare de disecție aortică [10]. SIMPTOMATOLOGIE Caracterul polimorf al simptomelor și semnelor este generat de variabilitatea sediului inițial și extinderii disecției, de atingerea ramurilor arteriale colaterale și terminale aortice [20, 26]. Simptomul inițial cel mai comun îl constituie durerea (96% din cazuri); ea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
traume iatrogene (cateterizări arteriale, inserție de balon intraaortic, chirurgie cardiacă, înlocuiri de valvă mitrală etc.) sunt recunoscute ca și cauze rare de disecție aortică [10]. SIMPTOMATOLOGIE Caracterul polimorf al simptomelor și semnelor este generat de variabilitatea sediului inițial și extinderii disecției, de atingerea ramurilor arteriale colaterale și terminale aortice [20, 26]. Simptomul inițial cel mai comun îl constituie durerea (96% din cazuri); ea poate fi absentă în cazurile de disecție cronică. Durere este tipic severă, intensă, cu instalare bruscă. Intensitatea este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
simptomelor și semnelor este generat de variabilitatea sediului inițial și extinderii disecției, de atingerea ramurilor arteriale colaterale și terminale aortice [20, 26]. Simptomul inițial cel mai comun îl constituie durerea (96% din cazuri); ea poate fi absentă în cazurile de disecție cronică. Durere este tipic severă, intensă, cu instalare bruscă. Intensitatea este maximă de la debut în comparație cu infarctul miocardic acut, ea putând fi insuportabil de intensă fiind descrisă de către pacient diferit ca violență (lovitură de pumnal, ascuțită, sfâșietoare, lovitură posterioară cu securea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
putând fi insuportabil de intensă fiind descrisă de către pacient diferit ca violență (lovitură de pumnal, ascuțită, sfâșietoare, lovitură posterioară cu securea). O altă caracteristică a durerii este tendința ei de iradiere de la punctul de origine, în general durerea urmărind extinderea disecției. Durerea maximă în toracele anterior este mai frecventă în disecția proximală, durerea interscapulovertebrală este frecventă în disecțiile distale; disecția proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ca violență (lovitură de pumnal, ascuțită, sfâșietoare, lovitură posterioară cu securea). O altă caracteristică a durerii este tendința ei de iradiere de la punctul de origine, în general durerea urmărind extinderea disecției. Durerea maximă în toracele anterior este mai frecventă în disecția proximală, durerea interscapulovertebrală este frecventă în disecțiile distale; disecția proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu alte simptome cum ar fi: transpirații profunde, anxietate, greață, vărsături
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]